HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
despre aprobarea Codului privind activitatea
practică a vinificatorului
Nr.22 din 10.01.2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/88 din 17.01.2002
* * *
În scopul reglementării mai eficiente a ramurii vinicole şi
ameliorării calităţii vinurilor moldoveneşti, Guvernul Republicii
Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Codul privind activitatea practică a vinificatorului
(se anexează).
2. Se stabileşte că sus-numitul Cod privind activitatea practică a
vinificatorului, fiind o reglementare tehnică pentru produsele vinicole,
este obligatoriu pentru toţi producătorii de produse vinicole, destinate
comercializării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare.
3. Ministerele şi departamentele vor perfecta actele normative de
reglementare a producerii şi comercializării produselor vinicole în
conformitate cu prevederile Codului privind activitatea practică a
vinificatorului.
4. Se abrogă capitolul III "Producţia vinicolă" şi anexa nr.4 din
anexa "Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura şi
vinificaţia", aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr.242 din 19 aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1995, nr.27, art.212).
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Dmitrii Todoroglo
Ministrul justiţiei Ion Morei
Chişinău, 10 ianuarie 2002.
Nr. 22.
Anexă
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 22
din 10 ianuarie 2002
CODUL
PRIVIND ACTIVITATEA PRACTICĂ A VINIFICATORULUI
PREAMBUL
Prezentul Cod privind activitatea practică a vinificatorului
substituie capitolul III "Producţia vinicolă" din anexa "Normele tehnice
privind pepinieritul viticol, viticultura şi vinificaţia", aprobată prin
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19 aprilie 1995, şi
se constituie din următoarele compartimente:
- clasificarea şi condiţiile fabricării vinurilor de struguri şi
altor produse vinicole, obţinute pe bază de must şi vin;
- condiţiile atribuirii denumirii de origine şi particularităţile
fabricării vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine;
- procedeele tehnologice şi materialele utilizate la fabricarea
produselor vinicole. Cerinţele faţă de utilajul tehnologic folosit;
- condiţiile de calitate pentru produsele vinicole destinate
comercializării;
- modul de ambalare, etichetare şi transportare al produselor
vinicole.
Codul stabileşte, de asemenea, termenele de garanţie ale produselor
vinicole.
1. CLASIFICAREA ŞI CONDIŢIILE FABRICĂRII VINURILOR
DE STRUGURI ŞI ALTOR PRODUSE VINICOLE,
OBŢINUTE PE BAZĂ DE MUST ŞI VIN
1.1. În funcţie de componenţa soiurilor de struguri, vinurile pot fi:
- de soi;
- de cupaj;
- de sepaj.
1.1.1. Vinurile de soi se obţin prin prelucrarea unui soi de
struguri. Se admite întrebuinţarea a cel mult 15% de struguri de alte
soiuri ampelografice, care trebuie să corespundă cu soiul de bază după
specia botanică şi culoarea boabelor.
1.1.2. Vinurile de cupaj se obţin din vinuri materie primă,
fabricate din cîteva soiuri de struguri.
1.1.3. Vinurile de sepaj se obţin prin vinificarea strugurilor
dintr-un sortiment de soiuri de aceeaşi specie botanică, în proporţii
stabilite pentru fiecare denumire de vin, sau prin culesul laolaltă al
strugurilor.
1.2. După culoare vinurile se împart în:
- albe;
- roze;
- roşii.
1.3. Vinurile, în funcţie de calitate şi termenul de maturare, se
clasifică în următoarele categorii:
- de consum curent;
- de calitate superioară.
1.3.1. Vinurile de consum curent se clasifică în următoarele grupuri:
- tinere;
- obişnuite.
1.3.1.1. Vinurile tinere se comercializează îmbuteliate sau în vrac
în anul de recoltare a strugurilor.
1.3.1.2. Vinurile obişnuite se comercializează îmbuteliate sau în
vrac începînd cu anul ce urmează anului în care au fost recoltaţi
strugurii.
1.3.2. Vinurile de calitate superioară, în funcţie de
caracteristicile lor calitative, se împart în următoarele grupuri:
- mature;
- de colecţie.
1.3.2.1. Vinurile mature se obţin din soiuri de struguri cu însuşiri
calitative superioare şi se maturează în vase vinicole tehnologice cel
puţin 6 luni.
1.3.2.2. Vinurile de colecţie sînt vinuri care, după maturare în
vase vinicole tehnologice, se învechesc suplimentar la sticlă cel puţin
2,5 ani.
1.4. Vinurilor şi altor produse vinicole li se pot atribui denumiri
de origine.
Vinurile şi alte produse vinicole cu denumire de origine reprezintă
produsele, ale căror caracteristici sînt specifice originii lor
geografice.
1.5. Vinurile, în funcţie de tehnologia de producere, se clasifică
în două categorii:
- naturale;
- speciale.
1.5.1. Vinurile naturale se obţin prin fermentarea alcoolică
completă sau parţială a strugurilor, mustuielii sau mustului şi conţin
alcool etilic de origine naturală.
Vinurile naturale, în funcţie de compoziţia chimică, se împart în
următoarele grupuri:
a) vinuri de consum curent tinere cu concentraţia alcoolică de cel
puţin 8,5 % vol. şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:
- seci - cel mult 4 g/dm3;
- demiseci - 5-25 g/dm3;
b) vinuri de consum curent obişnuite cu concentraţia alcoolică de
cel puţin 8,5 % vol. şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:
- seci - cel mult 4 g/dm3;
- demiseci - 5-25 g/dm3;
- demidulci - 30-50 g/dm3;
c) vinuri de calitate superioară cu concentraţia alcoolică de cel
puţin 10 % vol. şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:
- seci - cel mult 3 g/dm3;
- demiseci - 5-25 g/dm3;
- demidulci - 30-50 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile naturale este
de 4-8 g/dm3.
1.5.2. Vinurile speciale se obţin din struguri, mustuială, must sau
vinuri materie primă cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, ce
le atribuie însuşiri organoleptice specifice.
Vinurile speciale, în funcţie de compoziţia chimică şi procedeele
tehnologice aplicate, se clasifică în următoarele grupuri:
- vinuri alcoolizate;
- vinuri aromatizate;
- vinuri peliculare;
- vinuri efervescente;
- vinuri licoroase.
1.5.2.1. Vinurile alcoolizate se fabrică cu adaos de alcool etilic
rafinat de struguri sau obţinut din materie primă alimentară, utilizînd
componenţi de cupaj speciali şi procedee tehnologice autorizate.
Vinurile alcoolizate se împart în tari şi de desert.
Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală a vinurilor
alcoolizate tari trebuie să fie de cel puţin 3 % vol.
În funcţie de procedeele tehnologice aplicate, vinurile alcoolizate
tari pot fi:
- vinuri tratate termic cu acces de oxigen în doze excesive;
- vinuri tratate termic cu acces de oxigen în doze mici;
- vinuri caramelizate.
Vinurile tratate termic cu acces de oxigen în doze excesive se obţin
prin madeirizarea vinurilor materie primă, alcoolizate în prealabil.
Concentraţia alcoolică în aceste vinuri este de 18-20 % vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor - 15-60 g/dm3.
Vinurile tratate termic cu acces de oxigen în doze mici se obţin
prin portweinizarea vinurilor materie primă, alcoolizate în prealabil.
Concentraţia alcoolică în aceste vinuri este de 17-20 % vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor - 30-120 g/dm3.
Vinurile caramelizate se obţin prin cupajarea vinurilor materie
primă, alcoolizate în prealabil, cu must de struguri concentrat
alcoolizat caramelizat. Concentraţia alcoolică în aceste vinuri este de
18-20 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 15-70 g/dm3.
Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală a vinurilor
alcoolizate de desert trebuie să fie de cel puţin 1,2 % vol.
Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert este de
12-17 % vol. După concentraţia în masă a zaharurilor ele pot fi:
- demidulci - 50-130 g/dm3;
- dulci - 140-200 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile alcoolizate
tari este de 3-7 g/dm3, iar în vinurile alcoolizate de desert - 4-8
g/dm3.
1.5.2.2. Vinurile aromatizate se obţin prin cupajarea vinurilor
materie primă seci cu alcool etilic rafinat, obţinut din materie primă
alimentară sau din struguri, macerate sau distilate de ingrediente de
origine vegetală, zahăr sau alţi componenţi ce conţin zahăr.
Vinurile aromatizate pot fi:
- demiseci;
- tari;
- demideserte;
- de desert.
Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate demiseci este de
9-10 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 5-50 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate tari este de 16-20 %
vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 15-120 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate demideserte este de
12-16 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 50-130 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate de desert este de
15-17 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 140-200 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile aromatizate
este de 4-8 g/dm3.
1.5.2.3. Vinurile peliculare se obţin prin xeresarea vinurilor
materie primă, alcoolizate în prealabil, pînă la concentraţia alcoolică
de 16 % vol., utilizînd componenţi de cupaj autorizaţi. Concentraţia
alcoolului etilic de origine naturală trebuie să fie de cel puţin 9 %
vol.
Vinurile peliculare pot fi:
- seci;
- tari;
- de desert.
Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare seci este de 14-16 %
vol., concentraţia în masă a zaharurilor - cel mult 3 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare tari este de 17-20 %
vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 8-50 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare de desert este de
17-19 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 90-200 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile peliculare
este de 3-7 g/dm3.
1.5.2.4. Vinurile efervescente sînt vinuri ce conţin dioxid de
carbon de origine endogenă sau exogenă şi creează în sticle o presiune
de cel puţin 50 kPa la temperatura de 20 grade C.
în funcţie de originea dioxidului de carbon, vinurile efervescente
se împart în:
- vinuri spumante;
- vinuri perlante (frizante);
- vinuri petiante;
- vinuri spumoase.
Vinurile spumante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de
carbon de origine endogenă, fabricate prin fermentaţia secundară a
vinurilor materie primă la sticlă, rezervoare sau sisteme de rezervoare
ermetice, ce exercită în butelii o presiune excedentară de cel puţin 350
kPa la temperatura de 20 grade C.
Vinurile spumante, în funcţie de metoda de şampanizare, se împart în:
- "Spumant clasic";
- "Spumant natural".
Vinurile "Spumant clasic" se fabrică prin fermentaţia secundară a
vinurilor materie primă de struguri la sticlă prin metoda Champenoise.
Vinurile "Spumant natural" se fabrică prin fermentaţia secundară a
vinurilor materie primă de struguri în rezervoare sau sisteme de
rezervoare ermetice.
Vinurile spumante, în funcţie de componenţa cupajului, se împart în:
- "Spumant clasic alb";
- "Spumant clasic special";
- "Spumant natural alb";
- "Spumant natural special".
Vinurile "Spumant clasic alb" se obţin prin fermentaţia secundară la
sticlă a amestecului de tiraj din vinuri materie primă albe, licoare de
tiraj, maia de levuri selecţionate şi adjuvanţi.
Vinurile "Spumant clasic special" se obţin prin fermentaţia
secundară la sticlă a amestecului de tiraj din vinuri materie primă albe
cu aromă de muscat, roze sau roşii, licoare de tiraj, maia de levuri
selecţionate şi adjuvanţi.
Vinurile "Spumant natural alb" se obţin prin fermentaţia secundară
în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului de
rezervor din vinuri materie primă albe fără aromă, licoare de rezervor
şi maia de levuri selecţionate.
Vinurile "Spumant natural special" se obţin prin fermentaţia
secundară în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului
de rezervor din vinuri materie primă albe cu aromă, roze sau roşii,
licoare de rezervor şi maia de levuri selecţionate.
Vinurile spumante se împart în funcţie de termenul de maturare.
Vinurile "Spumant clasic alb" şi "Spumant clasic special" se
divizează în:
- vinuri mature, cu termenul de maturare la sticlă de la data
tirajului de cel puţin 9 luni ;
- vinuri de colecţie, cu termenul de învechire la sticlă de la data
tirajului de cel puţin 2,5 ani.
Vinurile "Spumant natural alb" şi "Spumant natural special" se
divizează în:
- vinuri mature, cu termenul de maturare după terminarea procesului
de şampanizare de cel puţin 6 luni;
- vinuri obişnuite, fără maturare.
Concentraţia alcoolică a vinurilor spumante trebuie să fie de
10,5-12,5 % vol. pentru "Spumant clasic alb" şi "Spumant clasic special"
şi de 10,0-12,5 % vol. pentru "Spumant natural alb" şi "Spumant natural
special", concentraţia în masă a acizilor titrabili - 5-8 g/dm3. În
funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe
decimetru cub (g/dm3), ele pot fi:
pentru "Spumant clasic alb" şi "Spumant clasic special"
extra brut max.6
brut 7-15
extra sec 16-20
sec 21-33
demisec 34-50
dulce 51-80
pentru "Spumant natural alb" şi "Spumant natural special"
brut max.15
sec 16-20
demisec 21-40
demidulce 41-60
dulce 61-80
Vinurile perlante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de
carbon de origine endogenă sau exogenă, fabricate prin fermentaţia
secundară la sticlă, în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a
amestecului din vinuri materie primă, licoare şi maia de levuri
selecţionate sau prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine exogenă
a amestecului din vinuri materie primă, zahăr sau alţi componenţi ce
conţin zahăr cu sau fără adaos de extracte naturale sau distilate de
plante, uleiuri, esenţe şi exercită în butelii o presiune excedentară
cuprinsă între 50 şi 200 kPa la temperatura de 20 grade C.
Concentraţia alcoolică a vinurilor perlante trebuie să fie de 9-12 %
vol., concentraţia în masă a acizilor titrabili - 4-8 g/dm3. În funcţie
de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru
cub (g/dm3), ele pot fi:
- seci 10-20
- demiseci 21-30
- demidulci 31-50
- dulci 51-70
Vinurile petiante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de
carbon de origine endogenă, fabricate prin fermentaţia malolactică sau
fermentaţia zahărului remanent în vase vinicole, şi exercită la sticlă o
presiune excedentară de cel puţin 50 kPa la temperatura de 20 grade C.
Concentraţia alcoolică a vinurilor petiante trebuie să fie de
8,5-11,0 % vol., concentraţia în masă a acizilor titrabili - 5-8 g/dm3,
concentraţia în masă a zaharurilor - 10-40 g/dm3.
Vinurile spumoase sînt vinuri efervescente, fabricate prin
impregnarea cu dioxid de carbon de origine exogenă a cupajului din
vinuri materie primă şi licoare cu sau fără adaos de extracte sau
distilate de plante, uleiuri, esenţe sau altor componenţi aromatici, şi
exercită în butelii o presiune excedentară de cel puţin 200 kPa la
temperatura de 20 grade C.
Concentraţia alcoolică a vinurilor spumoase trebuie să fie de
8,5-12,0 % vol., concentraţia în masă a acizilor titrabili - 5-8 g/dm3.
În funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe
decimetru cub (g/dm3), ele pot fi:
- demiseci 20-35
- demidulci 36-50
- dulci 51-70.
1.5.2.5. Vinurile licoroase se obţin prin fermentarea parţială a
mustului sau mustuielii cu un conţinut înalt de glucide cu alcoolizare
ulterioară sau prin cupajarea vinurilor materie primă alcoolizate de
desert dulci şi/sau vinurilor materie primă seci cu alcool etilic
rafinat, componenţi ce conţin zahăr. Concentraţia alcoolică de origine
naturală a vinurilor licoroase trebuie să fie de cel puţin 1,2 % vol.
Concentraţia alcoolică a vinurilor licoroase trebuie să fie de
16-20 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor - 200-300 g/dm3,
concentraţia în masă a acizilor titrabili - 4-8 g/dm3.
1.6. Din produsele fabricate pe bază de struguri, must sau vin
materie primă mai fac parte:
- "Mustul";
- mustul tăiat (mustul sulfitat, mustul alcoolizat);
- mistela;
- sucurile concentrate (suc concentrat, must concentrat în vid,
becmes);
- sucul natural;
- sucul reconstituit;
- sucul desulfitat;
- sucul dezalcoolizat;
- distilatul de vin crud;
- distilatul de vin învechit (maturat);
- divinurile;
- alcoolul etilic de vin;
- alcoolul etilic de struguri brut;
- alcoolul etilic de struguri rafinat;
- băuturile tari de struguri;
- brandy.
Compoziţia chimică şi calitatea produselor vinicole trebuie să
corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.
1.6.1. "Must" - băutură obţinută din must de struguri şi
comercializată în campania de vinificaţie.
1.6.2. Must tăiat - must de struguri cu concentraţia alcoolului
etilic de origine naturală de cel mult 1 % vol., în care procesul
fermentaţiei alcoolice este oprit prin aplicarea unui procedeu
tehnologic autorizat:
must sulfitat - must tăiat, obţinut prin administrarea în mustul
proaspăt a unor doze excesive de dioxid de sulf;
must alcoolizat - must tăiat, obţinut prin alcoolizarea mustului
proaspăt pînă la concentraţia alcoolică de cel mult 16 % vol.
1.6.3. Mistelă - must proaspăt alcoolizat pînă la concentraţia
alcoolică de cel puţin 16 % vol.
1.6.4. Sucuri concentrate - produse obţinute prin deshidratarea
parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată prin procedee
tehnologice autorizate:
suc concentrat, must concentrat în vid - produse obţinute prin
deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat în instalaţii cu
vid sau de alte tipuri ;
becmes - produs caramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a
mustului proaspăt sau tăiat prin fierbere la foc direct.
1.6.5. Suc natural - produs finit, obţinut din must proaspăt prin
aplicarea tratamentelor de conservare şi stabilizare autorizate.
1.6.6. Suc reconstituit - suc obţinut din suc (must) concentrat prin
diluare cu apă.
1.6.7. Suc desulfitat - suc obţinut prin desulfitarea mustului
sulfitat în instalaţii speciale.
1.6.8. Suc dezalcoolizat - suc obţinut prin evaporarea alcoolului
etilic din mustul alcoolizat în instalaţii speciale.
1.6.9. Distilat de vin crud - produs obţinut prin distilarea
vinurilor materie primă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 8 % vol.
La prepararea distilatului de vin crud este interzisă folosirea
vinurilor materie primă de soiuri hibride, vinurilor materie primă cu
concentraţia în masă a acidului sulfuros total mai mare de 35 mg/dm3,
vinurilor materie primă bolnave, cu diferite defecte şi aromă specifică
pronunţată.
1.6.10. Distilat de vin învechit - produs obţinut prin învechirea
distilatului de vin crud în prezenţa lemnului de stejar, pregătit în
modul stabilit.
Distilatul de vin învechit se foloseşte drept component de bază la
producerea divinurilor.
1.6.11. Divinuri - băuturi alcoolice tari, fabricate din distilate
de vin învechite, ce corespund după componenţă, calitate şi vîrstă
distilatelor cu cel puţin 3 ani de învechire, cu adaos de apă
dedurizată, sirop de zahăr şi, în caz de necesitate, caramel şi ape
alcoolizate pînă obţin caracteristicile fizico-chimice stabilite.
În funcţie de calitate şi durata învechirii distilatelor de vin,
divinurile se împart în următoarele categorii:
- "3 stele" - fabricate din distilate de vin învechite, ce corespund
după componenţă, calitate şi vîrstă distilatelor cu cel puţin 3 ani de
învechire;
- "4 stele" - fabricate din distilate de vin învechite, ce corespund
după componenţă, calitate şi vîrsta distilatelor cu cel puţin 4 ani de
învechire;
- cu denumiri speciale ("Aroma", "Belîi Aist", "Tuzara", "Orfeu",
"Cezar", "Ungheni" etc.) - fabricate din distilate de vin învechite, ce
corespund după componenţă, calitate şi vîrsta medie distilatelor cu 3-5
ani de învechire;
- "5 stele" - fabricate din distilate de vin învechite, ce corespund
după componenţă, calitate şi vîrsta medie distilatelor cu cel puţin 5
ani de învechire;
- "DVM" matur - fabricate din distilate de vin învechite, ce
corespund după componenţă, calitate şi vîrsta medie distilatelor cu 6-7
ani de învechire;
- "DVS" de calitate superioară- fabricate din distilate de vin
învechite, ce corespund după componenţă, calitate şi vîrsta medie
distilatelor cu 8-9 ani de învechire;
- "DVV" vechi - fabricate din distilate de vin învechite, ce
corespund după componenţă, calitate şi vîrsta medie distilatelor cu
10-19 ani de învechire;
- "DVFV" foarte vechi - fabricate din distilate de vin învechite, ce
corespund după componenţă, calitate şi vîrsta medie distilatelor cu cel
puţin 20 ani de învechire;
- de colecţie - se fabrică din divinuri cu vîrsta medie de învechire
de cel puţin 6 ani, învechit suplimentar cel puţin 3 ani în butoaie sau
budane de stejar.
Concentraţia alcoolică a divinurilor trebuie să fie de 40-44% vol.
1.6.12. Alcool etilic de vin - produs obţinut prin distilarea
vinurilor materie primă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 4 % vol.,
destinat fabricării băuturilor tari.
1.6.13. Alcool etilic de struguri brut - semifabricat, obţinut prin
distilarea produselor secundare vinicole sau a vinurilor materie primă.
1.6.14. Alcool etilic de struguri rafinat - produs obţinut prin
rectificarea alcoolului etilic de struguri brut sau alcoolului etilic de
vin.
1.6.15. Băuturi tari de struguri - produse obţinute din alcool
etilic de struguri rafinat, alcool etilic rafinat, distilat de vin,
alcool etilic de vin, alte alcooluri de fructe şi pomuşoare, cu adaosul
componentelor de cupaj autorizate.
1.6.16. Brandy - băutură tare, fabricată prin cupajarea distilatelor
şi alcoolurilor învechite cel puţin 6 luni, obţinute din vinuri materie
primă de struguri sau de fructe, alcoolului etilic rafinat, extractelor
naturale de substanţe fenolice sau extractului de stejar, apei
dedurizate, siropului şi caramelului de zahăr.
Concentraţia alcoolică a brandy trebuie să fie de 38-42% vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor - de cel mult 25 g/dm3.
1.7. Din produsele secundare vinicole fac parte:
- tescovina;
- vinasa;
- borhotul;
- pichetul;
- zeama de difuzie;
- tirighia (piatra de vin);
- mustul de ciorchini.
Compoziţia chimică şi calitatea produselor secundare vinicole
trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.
1.7.1. Tescovina este produsul obţinut în urma presării strugurilor
sau boştinei, format din pieliţe, seminţe, ciorchini, resturi lichide.
1.7.2. Vinasa - reziduu rezultat din distilarea vinurilor materie
primă pentru distilate de vin.
1.7.3. Borhotul - reziduu rezultat din distilarea produselor
secundare vinicole.
1.7.4. Pichetul - produs obţinut prin spălarea tescovinei cu apă.
1.7.5. Zeama de difuzie - produs obţinut prin spălarea tescovinei cu
soluţii alcaline sau acide.
1.7.6. Tirighia (piatra de vin) - precipitat format din sărurile
acidului tartric.
1.7.7. Mustul de ciorchini - produs obţinut în urma presării
ciorchinilor după desciorchinare.
1.8. Fabricarea şi calitatea producţiei vinicole este reglementată
de prezentul Cod, standardele naţionale, precum şi de documentaţia
normativă şi tehnologică aprobată de Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare şi înregistrată în modul stabilit.
2. CONDIŢIILE ATRIBUIRII DENUMIRII DE ORIGINE ŞI
PARTICULARITĂŢILE FABRICĂRII VINURILOR ŞI ALTOR
PRODUSE VINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE
Denumirea de origine se atribuie vinurilor şi altor produse vinicole
cu caracteristici calitative înalte, determinate de factorii naturali şi
de tehnologia originală de producţie, în conformitate cu Regulamentul de
producere a vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine.
3. PROCEDEELE TEHNOLOGICE ŞI MATERIALELE UTILIZATE
LA FABRICAREA PRODUSELOR VINICOLE.
CERINŢELE FAŢĂ DE UTILAJUL TEHNOLOGIC FOLOSIT
3.1. La fabricarea produselor vinicole se aplică următoarele
procedee tehnologice:
- zdrobirea strugurilor, cu sau fără desciorchinare (desbrobonire);
- sepajarea strugurilor de diferite soiuri;
- scurgerea mustului;
- presarea strugurilor nezdrobiţi sau a boştinei;
- macerarea, termomacerarea strugurilor, mustuielii, macerarea
carbonică (menţinerea strugurilor întregi în atmosferă de dioxid de
carbon), criomacerarea strugurilor şi mustuielii;
- tratarea termică a mustuielii şi vinurilor materie primă;
- refrigerarea mustului, vinurilor materie primă, divinului;
- pasteurizarea vinurilor materie primă, a sucurilor;
- fermentaţia alcoolică cu utilizarea maielii de levuri selecţionate
sau levurilor active uscate, precum şi din microflora spontană locală în
condiţii obişnuite sau în atmosferă de dioxid de carbon;
- fermentaţia malolactică cu utilizarea maielii de bacterii lactice
sau bacteriilor active uscate;
- administrarea preparatelor enzimatice;
- limpezirea mustului şi vinurilor materie primă prin deburbare,
centrifugare, separare, flotare, decantare, filtrare printr-un strat
filtrant din materiale speciale (diatomit-kieselgur, perlit, diverse
membrane, alte materiale);
- tratarea mustului şi vinurilor materie primă cu tanin, bentonită,
caolin, cărbune activat, gelatină alimentară, gumă arabică, clei de
peşte, silicagel, ferocianură de potasiu, tiamină, fitat de potasiu,
polivinilpirolidonă;
- aerarea, hiperoxigenarea mustului, vinurilor materie primă;
- impregnarea mustului, vinului materie primă şi vinului cu dioxid
de carbon (gazificarea);
- sulfitarea mustului, mustuielii, vinurilor materie primă;
- alcoolizarea mustului, mustuielii, vinurilor materie primă;
- desulfitarea mustului, vinurilor materie primă;
- dezalcoolizarea mustului;
- deshidratarea parţială a mustului (concentrarea) la presiune
atmosferică, prin crioconcentrare, osmos revers, în vid;
- stabilizarea vinurilor materie primă prin electrodializă, cu
utilizarea acizilor ascorbic, sorbic, metatartric, răşinilor
schimbătoare de ioni;
- ridicarea acidităţii (acidifierea) mustului, mustuielii, vinurilor
materie primă cu acid citric sau tartric (cel mult 1 g/dm3);
- depozitarea mustului, vinurilor materie primă în atmosferă de
dioxid de carbon, gaze inerte;
- scăderea acidităţii (dezacidifierea) mustului, vinurilor materie
primă cu carbonat de calciu sau carbonat acid de potasiu (cel mult 3
g/dm3), prin fermentaţia malolactică, refrigerare;
- îmbogăţirea mustului (şaptalizarea) cu zahăr de sfeclă sau suc
(must) de struguri concentrat la etapa prefermentativă cu cel mult 30
g/dm3 la producerea vinurilor naturale de consum curent şi efervescente,
în anii nefavorabili în ceea ce priveşte condiţiile climaterice.
Concentraţia în masă a zaharurilor în must pînă la îmbogăţire trebuie să
fie de cel puţin 140 g/dm3;
- îmbogăţirea mustului (şaptalizarea), a cărui concentraţie
alcoolică minimală de origine naturală corespunde cerinţelor
documentelor normative în vigoare, cu zahăr de sfeclă sau suc (must) de
struguri concentrat la etapa prefermentativă, în scopul majorării
concentraţiei alcoolice cu cel mult 2 % vol. în vinurile naturale de
calitate superioară şi cu denumire de origine. Pentru vinurile cu
denumire de origine, sucul (mustul) concentrat utilizat trebuie să fie
produs în zona dată din soiurile respective. Concentraţia alcoolică
maximală după orice îmbogăţire se stabileşte pentru vinurile albe - de
11,5 % vol., pentru vinurile roşii - de 12,5 % vol.;
- întrebuinţarea caramelului la fabricarea vinurilor speciale, dacă
acest procedeu este prevăzut de documentaţia tehnologică;
- adăugarea conservanţilor naturali sau artificiali avizaţi de
Ministerul Sănătăţii;
- adăugarea în vinurile perlante şi spumoase a extractelor sau
distilatelor de plante, uleiurilor, esenţelor sau altor componenţi
aromatici;
- utilizarea maceratelor de ingrediente de origine vegetală la
fabricarea vinurilor speciale aromatizate;
- asamblarea, cupajarea musturilor, vinurilor materie primă;
- cupajarea divinurilor, brandy, băuturilor tari de struguri;
- fermentaţia secundară a vinurilor materie primă sub presiunea
dioxidului de carbon;
- pasteurizarea sucurilor, vinurilor materie primă, vinurilor;
- umplerea golurilor;
- pritocul (închis, deschis);
- tratarea termică în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;
- majorarea concentraţiei în masă a zaharurilor cu cel mult 50 g/dm3
în vinurile materie primă, adăugînd sucuri de struguri concentrate, dacă
acest procedeu este prevăzut în instrucţiunile tehnologice referitoare
la fabricarea vinului respectiv;
- aplicarea procedeelor de remuaj, degorjare la fabricarea vinurilor
spumante la sticlă;
- xeresarea vinurilor materie primă (maturarea biologică aerobă,
utilizînd suşe de levuri speciale);
- portweinizarea vinurilor materie primă (tratarea termică cu acces
de oxigen în doze mici);
- madeirizarea vinurilor materie primă (tratarea termică cu acces de
oxigen în doze excesive);
- maturarea vinurilor materie primă;
- maturarea vinurilor materie primă în prezenţa doagelor sau a
talaşului de stejar;
- învechirea (maturarea) distilatelor de vin, divinurilor,
alcoolurilor etilice de vin în prezenţa doagelor sau a talaşului de
stejar;
- repausul;
- îmbutelierea (la cald, cu pasteurizarea buteliilor, filtrare
sterilă, utilizarea acidului sorbic, izobarică);
- ambalarea;
- învechirea vinurilor la sticlă;
- distilarea vinurilor materie primă, a produselor secundare
vinicole;
- rectificarea alcoolului etilic de struguri brut, alcoolului etilic
de vin.
Se admite aplicarea altor procedee tehnologice, aprobate în modul
stabilit.
3.2. La fabricarea vinurilor şi altor produse vinicole se utilizează
următoarele materii prime şi materiale:
- struguri proaspeţi, recoltaţi manual sau mecanizat:
- must de struguri;
- sucuri de struguri concentrate;
- must de struguri tăiat;
- mistelă;
- suc de struguri natural;
- suc de struguri reconstituit;
- suc de struguri desulfitat;
- suc de struguri dezalcoolizat;
- alcool etilic rafinat;
- distilat de vin crud;
- distilat de vin învechit;
- alcool etilic de vin;
- alcool etilic de struguri rafinat;
- alcool etilic de struguri brut;
- ingrediente de origine vegetală;
- zahăr tos;
- zahăr rafinat;
- caramel de zahar;
- levuri de vin selecţionate;
- bacterii lactice;
- dioxid de sulf;
- dioxid de carbon lichefiat şi gazos;
- cărbune activ;
- clei de peşte;
- sînge (albumină, praf);
- gelatină alimentară;
- albuş de ou;
- caolin;
- cazeină, cazeinat;
- alghinat de sodiu;
- lapte degresat;
- gumă arabică;
- bentonită;
- tanin;
- preparate enzimatice;
- plăci filtrante;
- lemn de stejar;
- calciu (carbonat, fitat);
- diatomit-kieselgur;
- perlit;
- potasiu (ferocianură, metabisulfit);
- sodiu (clorură, monosulfură);
- dioxid de siliciu (silicaghel);
- amoniu (clorură, fosfat, sulfat);
- acizi (tartric, citric, metatartric, sorbic, ascorbic,
ortofosforic)
- tiamină;
- autolizat de drojdie.
Se admite utilizarea altor substanţe şi materiele aprobate pentru
vinificaţie de Ministerul Sănătăţii.
Nu se admite la fabricarea vinurilor utilizarea apei, extractelor
apoase, coloranţilor şi aromelor sintetice.
3.3. Utilajul tehnologic, inventarul şi vasele tehnologice vinicole,
folosite la prelucrarea strugurilor, fabricarea, îmbutelierea şi
transportul vinurilor şi altor produse vinicole, trebuie să fie
confecţionate din sau căptuşite cu materiale admise de Ministerul
Sănătăţii.
4. CONDIŢIILE DE CALITATE PENTRU PRODUSELE
VINICOLE DESTINATE COMERCIALIZĂRII
4.1. Caracteristicile organoleptice ale vinului - aspectul,
culoarea, aroma (buchetul) şi gustul - trebuie să corespundă categoriei
şi tipului de vin respectiv, fără nuanţe străine.
Vinurile trebuie să fie stabile la îmbuteliere şi limpezi.
Vinurile tinere pot fi slab opalescente.
Vinurile de colecţie pot avea sedimente pe pereţii şi fundul
buteliei.
4.2. Prin caracteristicile fizico-chimice, vinurile trebuie să
corespundă următoarelor cerinţe:
a) concentraţia alcoolică, exprimată în procente din volum (% vol.),
determinată la temperatura de 20 grade C, trebuie să corespundă
documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi
să fie de cel puţin 8,5 şi de cel mult 20,0;
b) concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în zahăr reducător
în grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie să corespundă documentelor
normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin;
c) concentraţia în masă a acizilor titrabili, exprimată în acid
tartric în grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie să corespundă
documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi
să fie de cel puţin 3 şi de cel mult 8;
d) concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid
acetic în grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie să corespundă
documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi
să fie de cel mult:
- pentru vinurile naturale
de consum curent tinere 0,6
de consum curent obişnuite:
albe 1,2
roze 1,3
roşii 1,5
de calitate superioară şi cu denumire de origine:
albe şi roze 1,2
roşii 1,3
- pentru vinurile speciale:
de consum curent:
tratate termic cu acces de oxigen în doze excesive 1,3
spumante albe, perlante, spumoase 1,0
celelalte grupuri şi tipuri 1,2
de calitate superioară şi cu denumire de origine:
roşii şi tratate termic cu acces de oxigen în doze
excesive 1,2
celelalte grupuri şi tipuri 1,0;
e) concentraţia în masă a extractului sec nereducător în vinurile de
calitate superioară şi cu denumire de origine, exprimată în grame pe
decimetru cub (g/dm3), trebuie să fie de cel puţin:
- pentru vinurile naturale albe 16
- pentru vinurile peliculare cu concentraţia
în masă a zaharurilor de cel mult 10 g/dm3 15
- pentru vinurile aromatizate demiseci albe şi
celelalte vinuri peliculare, 17
- pentru celelalte grupuri şi tipuri 18;
f) concentraţia în masă a acidului sulfuros total, exprimată în
miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de cel mult:
- pentru vinurile naturale demiseci şi demidulci 300
- pentru celelalte grupuri şi tipuri de vinuri 200
inclusiv liber:
- pentru vinurile spumante 20
- pentru celelalte grupuri şi tipuri 30;
g) concentraţia în masă a acidului sorbic, exprimată în miligrame pe
decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de cel mult 300 (în caz de
utilizare);
h) fracţiile masice de substanţe toxice, exprimate în miligrame pe
kilogram (mg/kg), trebuie să fie de cel mult:
- mercur 0,005
- arsen 0,2
- cupru 5,0
- plumb 0,3
- cadmiu 0,03
- zinc 10,0;
i) concentraţia în masă a fierului, exprimată în miligrame pe
decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de:
- pentru vinurile de consum curent 3-15
- pentru vinurile de calitate superioară şi
cu denumire de origine 3-10
- pentru vinurile spumante albe, spumoase, perlante max.10
- pentru vinurile spumante roşii şi roze max.12;
î) se admit abateri de la normele stabilite pentru fiecare denumire
de vin în următoarele limite:
- la concentraţia alcoolică +- 0,5 % vol.
- la concentraţia în masă a zaharurilor
(cu excepţia vinurilor seci) +- 5 g/dm3
- la concentraţia în masă a acizilor titrabili +- 2 g/dm3.
Nu pot fi comercializate vinurile bolnave şi cele care prin
caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice nu corespund
prezentului Cod, precum şi vinurile falsificate, care sînt preparate cu
utilizarea produselor şi procedeelor tehnologice nereglementate de
prezentul Cod.
Vinurile, ce nu pot fi comercializate, în fiecare caz concret, pot
fi utilizate la fabricarea altor produse.
4.3. Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale celorlalte
produse vinicole trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative
în vigoare.
5. MODUL DE AMBALARE, ETICHETARE ŞI TRANSPORTARE
A PRODUSELOR VINICOLE
5.1. Ambalarea şi etichetarea produselor vinicole se efectuează
conform documentelor normative în vigoare.
5.2. Pe buteliile cu vinuri şi alte produse vinicole se aplică
etichete conform documentelor normative în vigoare, aprobate în modul
stabilit, ce conţin următoarele specificaţii:
- inscripţia "Fabricat în Moldova";
- denumirea produsului;
- denumirea comercială a vinurilor (pentru vinurile speciale);
- categoria sau grupul produsului în funcţie de calitate (pentru
vinurile spumante în funcţie de componenţa cupajului);
- denumirea şi adresa producătorului (ambalatorului, exportatorului,
importatorului);
- marca de produs (dacă este înregistrată);
- marca întreprinderii-producătoare;
- concentraţia alcoolică, % vol.;
- concentraţia în masă a zaharurilor, g/dm3 (cu excepţia vinurilor
seci, divinurilor, brandy); pentru vinurile spumante - denumirea conform
conţinutului de zahăr (extra-brut, brut, extra-sec, sec, demisec,
demidulce, dulce);
- culoarea vinului (pentru vinurile spumante);
- data îmbutelierii sau data prezentării (pentru vinurile spumante
obţinute prin metoda clasică) - pe etichetă sau reversul etichetei;
- anul recoltării strugurilor sau termenul de maturare, învechire
(pentru vinurile de calitate superioară);
- vîrsta medie de învechire a distilatelor de vin (pentru divin);
- denumirea întreprinderii care a efectuat îmbutelierea (se indică
pe etichetă sau reversul etichetei, sau prin imprimare pe capacul
îmbrăcat pe gîtul buteliei);
- informaţia despre conţinutul aromatizatorilor (dacă se utilizează);
- volumul, 1 (dm3);
- indicativul documentului normativ în conformitate cu care a fost
fabricat şi poate fi identificat produsul;
- codul cu bare (dacă este stabilit);
- informaţia privind certificarea;
- alte menţiuni.
Se admite indicarea numărului de serie al buteliei pe etichetele
buteliilor cu vin de colecţie.
5.3. Pe umerii buteliilor cu vin, divin şi brandy pot fi aplicate
etichete de umăr (colierete) cu următoarele specificaţii:
- pentru vinurile mature "Maturat...ani" sau anul
recoltării strugurilor
- pentru vinurile de colecţie - "învechit...ani"
- pentru vinurile cu denumire
de origine - "VDO" sau "VDOC"
- pentru vinurile de consum curent - anul recoltării strugurilor
sau alte menţiuni
- pentru vinurile spumante - "Spumant clasic alb" sau
"Spumant clasic special",
sau "Spumant natural alb"
sau "Spumant natural special"
- pentru divinuri - numărul de steluţe pentru
mărcile "3 stele", "4 stele"
şi "5 stele" sau denumirea
divinului
- pentru brandy - marca întreprinderii-produ-
cătoare sau alte menţiuni.
5.4. Pe partea din spate a buteliilor cu vinuri cu denumire de
origine se aplică o contraetichetă, prezentată artistic, de dimensiuni
variabile, cu indicarea podgoriilor şi particularităţilor tehnologiei de
producere şi altor informaţii.
Se admite aplicarea contraetichetei şi pe buteliile cu celelalte
produse vinicole, cu indicarea particularităţilor tehnologiei de
producere şi altor informaţii.
5.5. Pentru vinurile destinate exportului, se admite prezentarea
etichetelor şi colieretelor în conformitate cu prevederile contractelor
încheiate.
5.6. Marcarea ambalajului cu alte produse vinicole se efectuează
conform documentelor normative în vigoare.
5.7. Produsele vinicole se transportă cu mijloace de transport de
toate tipurile, ce asigură condiţiile de păstrare a calităţii şi
cantităţii lor, conform regulilor în vigoare pentru fiecare tip de
transport.
5.8. Termenele de garanţie ale vinurilor, divinurilor şi brandy de
la data îmbutelierii trebuie să fie de:
- pentru vinurile naturale tinere - 1 lună
- pentru vinurile perlante, petiante,
băuturile tari de struguri - 3 luni
- pentru vinurile naturale şi speciale
de consum curent - 4 luni
- pentru vinurile naturale şi speciale
de calitate superioară
(cu excepţia vinurilor de colecţie),
vinurile "Spumant natural",
spumoase, brandy - 6 luni
- pentru vinurile cu denumire de origine,
vinurile "Spumant clasic" - 12 luni
- pentru divinuri - 2 ani.
Termenele de garanţie ale altor produse vinicole - conform
documentelor normative în vigoare.
5.9. La expirarea termenului de garanţie, el se stabileşte din nou
de către organul de certificare acreditat.