HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare
durabilă a turismului în Republica Moldova în anii
2003-2015
Nr.1065 din 02.09.2003
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.196-199/1118 din 12.09.2003
* * *
Întru realizarea Legii turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.54-56, art.357) şi în
scopul creării unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului
internaţional şi intern în Republica Moldova, Guvernul Republicii
Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în
Republica Moldova în anii 2003-2015 (se anexează).
2. Departamentul Dezvoltarea Turismului va întreprinde măsurile de
rigoare în vederea îndeplinirii şi monitorizării activităţilor prevăzute
în strategia nominalizată.
3. Se stabileşte că instituţiile responsabile de realizarea
strategiei menţionate vor prezenta Guvernului, în termen de o lună,
valoarea estimativă a acţiunilor prevăzute la pct.6 al Strategiei.
4. Ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei
publice locale (consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, Consiliul
Executiv al U.T.A. Găgăuzia) vor informa semestrial Guvernul despre
realizarea măsurilor prevăzute în numita strategie la compartimentele ce
ţin de competenţele lor.
5. Controlul asupra realizării prevederilor prezentei hotărîri se
pune în sarcina ministrului economiei.
Prim-ministru
al Republicii Moldova Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Dmitrii Todoroglo
Ministrul economiei Marian Lupu
Ministrul transporturilor
şi comunicaţiilor Vasile Zgardan
Ministrul culturii Veaceslav Madan
Ministrul ecologiei, construcţiilor
şi dezvoltării teritoriului Gheorghe Duca
Ministrul afacerilor externe Nicolae Dudău
Ministrul educaţiei Valentin Beniuc
Ministrul sănătăţii Andrei Gherman
Ministrul muncii
şi protecţiei sociale Valerian Revenco
Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi
Ministrul justiţiei Vasile Dolghieru
Chişinău, 2 septembrie 2003.
Nr. 1065.
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.1065
din 2 septembrie 2003
Strategia de dezvoltare durabilă a
turismului în Republica Moldova
în anii 2003-2015
1. Impactul dezvoltării durabile a turismului
1.1 Preambul
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova
(în continuare - Strategia) are drept scop crearea unei baze adecvate
pentru dezvoltarea turismului intern şi internaţional în Republica
Moldova într-un mod integrat, echilibrat şi durabil, astfel încît să
aducă beneficii culturale şi socioeconomice considerabile ţării şi
comunităţilor ei.
Strategia a fost elaborată de către Departamentul Dezvoltarea
Turismului, cu asistenţa Proiectului "Dezvoltarea durabilă a turismului"
PNUD Moldova în conformitate cu prevederile Legii turismului nr.798-XIV
din 11 februarie 2000 şi ale Concepţiei de dezvoltare a turismului în
Republica Moldova pînă în anul 2005, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.912 din 8 octombrie 1997.
1.2 Introducere
Turismul este un sector important al economiei mondiale şi are o
tendinţă de creştere permanentă la nivel internaţional.
Industria turismului cuprinde o gamă variată de întreprinderi
publice şi private, generatoare de beneficii economice şi sociale, de
noi locuri de muncă pentru diferite categorii de angajaţi, oferind
oportunităţi de angajare mai cu seamă pentru femei.
Republica Moldova trebuie să se promoveze eficient ca o destinaţie
turistică pe pieţele turistice internaţionale.
Industria turismului este extrem de fragmentată, fiind constituită
din diferite întreprinderi mici şi mari, atît din sectorul public, cît
şi din cel privat. Evoluarea ei necesită coordonare, investiţii,
instruire şi marketing, ceea ce determină coordonarea dintre Guvern,
autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile comerciale
şi comunităţi.
Turismul constituie o activitate economică ce se răsfrînge asupra
majorităţii sectoarelor sociale. Acest moment urmează a fi conştientizat
de instituţiile vizate şi de întreaga populaţie. A devenit iminent
faptul de a demonstra că turismul nu se referă doar la unele persoane,
care îşi petrec anual vacanţele, ci, prin serviciile prestate, poate
avea un impact pozitiv asupra întregii societăţi.
Necesitatea dezvoltării economice durabile relevă şi mai mult
importanţa elaborării şi aprobării unei strategii, al cărui obiectiv
final rezidă în faptul ca potenţialul turistic natural şi antropic al
Republicii Moldova să nu fie afectat negativ de turism, ci să fie
protejat spre binele generaţiilor viitoare.
Prezenta Strategie identifică deficienţele existente în oferta
turistică a Republicii Moldova şi determină direcţiile strategice de
înlăturare a lor, precum şi organizaţiile responsabile de realizarea
scopurilor scontate.
1.3. Principiile şi obiectivele turismului durabil
Definiţia dezvoltării durabile a fost formulată la Conferinţa
Comisiei Mondiale pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare din anul
1987. Ea a fost aprobată de Agenda 21 din cadrul Summitului Mondial
privind Dezvoltarea Durabilă, care a avut loc la Rio de Janeiro, în
1992, şi acceptată, de asemenea, la Conferinţa Mondială privind Turismul
Durabil, ce şi-a ţinut lucrările în Lanzarote, în anul 1995.
Organizaţia Mondială a Turismului a dat următoarea definiţie
turismului durabil: "Dezvoltarea durabilă a turismului satisface
necesităţile actuale ale turiştilor şi ale regiunilor de primire,
protejînd şi sporind oportunităţile pentru viitor. Managementul tuturor
resurselor trebuie să se efectueze într-un mod care ar permite să fie
satisfăcute necesităţile economice, sociale şi estetice, menţinîndu-se
integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea
biologică şi sistemele de suport ale vieţii."
Dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic,
viabilă şi rentabilă sub raport economic şi echitabilă din punct de
vedere etic şi social pentru populaţia locală.
La nivel de comunitate, turismul urmează a se dezvolta în context cu
turismul regional, naţional şi internaţional.
Pentru ca turismul să poată contribui la o dezvoltare durabilă a
economiei, el trebuie să integreze mediul natural, cultural şi uman, să
respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.
Dezvoltarea durabilă a turismului are următoarele aspecte:
durabilitatea ecologică, care garantează o dezvoltare adecvată în
condiţii de respectare a diversităţii biologice şi a resurselor
biologice;
durabilitate socială şi culturală, care contribuie la dezvoltarea şi
protejarea valorilor culturale;
durabilitate economică, ce garantează o dezvoltare a societăţii în
condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea unor efecte
economice atît pentru prezent, cît şi pentru viitor.
Realizarea prezentei Strategii este posibilă în condiţiile
respectării următoarelor principii:
planificarea, amenajarea şi exploatarea turistică, la nivel local,
ca parte integrantă a strategiei dezvoltării durabile a turismului la
nivel naţional;
participarea diferitelor autorităţi publice, a sectorului privat, a
asociaţiilor de protecţie a mediului şi a populaţiei la procesul de
planificare a turismului;
gestionarea şi planificarea durabilă a turismului, ţinîndu-se cont
de protecţia mediului natural şi uman în zonele de primire;
repartizarea echitabilă a avantajelor şi a cheltuielilor între
promotorii turismului şi populaţia din zonele de primire;
informarea, educarea, încurajarea şi atragerea populaţiei locale în
procesul de amenajare turistică;
evaluarea prealabilă a proiectelor de amenajare turistică şi a
eventualelor impacturi de la derularea proiectelor;
participarea populaţiei locale la elaborarea unor programe de
colaborare în scopul optimizării activităţii turistice.
Turismul durabil poate fi definit ca un tip-model de dezvoltare
economică orientată spre:
ameliorarea calităţii vieţii în regiunile receptoare;
prestarea unor servicii de primă calitate vizitatorilor;
menţinerea calităţii mediului atît pentru vizitator, cît şi pentru
comunitatea receptoare.
Turismul durabil:
favorizează înţelegerea şi conştientizarea efectelor pe care le
poate genera turismul asupra mediului natural, cultural şi uman;
asigură o justă repartizare a avantajelor şi a cheltuielilor;
demonstrează importanţa resurselor naturale şi culturale pentru
bunăstarea economică şi socială a comunităţii şi contribuie la
prezervarea acestor resurse;
supraveghează, evaluează şi gestionează propriile efecte,
determinînd astfel responsabilii pentru mediu.
Aceste principii urmează a fi respectate sub toate aspectele
dezvoltării turismului în Republica Moldova, ele fiind o parte
integrantă a prezentei Strategii.
1.4 Importanţa turismului pentru economia mondială
Turismul mondial este valorificat în mod tradiţional prin sosirile
turistice internaţionale şi încasările de la turismul internaţional.
Evoluţia acestor indicatori demonstrează tendinţa permanentă de creştere
în cadrul industriei turistice mondiale.
Tradiţional, expansiunea turismului internaţional a început cu anii
'60 ai secolului XX, cînd fenomenul turismului capătă o amploare
globală, cu un număr de sosiri turistice internaţionale de peste 50 de
milioane, iar după anii '60 - '70 caracteristicile turismului de masă pe
plan mondial, ritmul de creştere în turismul internaţional au dimensiuni
spectaculoase (diagrama 1.4.1).
Diagrama 1.4.1 - Evoluţia sosirilor turistice internaţionale
în cadrul turismului internaţional (mil. sosiri)
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
800-|
700-| 664 697 692 715
600-| 519 550 565 597 611 625 --- --- --- ---
500-| 458 464 503 --- --- --- --- --- --- | | | | | | | |
400-| --- --- --- | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
300-| 258 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
200-| 155 --- | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
100-| 53 --- | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| --- | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
0-|-------------------------------------------------------------------------------------------------
1960 1970 1980 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sursa: OMT
În ultimii 40 de ani ai secolului XX numărul vizitatorilor în cadrul
turismului internaţional, a sporit aproape de 14 ori, atingînd în anul
2002 o cifră record de 715 milioane sosiri.
Ritmul mediu anual de creştere a numărului de sosiri turistice
internaţionale cu 4,3%, remarcat după anul 1990 pînă în anul 2000
reflectă viabilitatea şi rezistenţa turismului internaţional în faţa
fluctuaţiilor economice (diagrama 1.4.2).
Diagrama 1.4.2 - Evoluţia ritmului anual de creştere
a sosirilor turistice internaţionale (în % faţă de anul precedent)
--------------------------------------------------------------------------------
12_|
| 9.9
10_| 8.4 +
| + 7.4 /
8_| 7.4 / \ 6.1 + /
| + / \ + 5.6 / \__+
% 6_| \ / \ / \ + 4.5/ 6.8
| \ / \ / \ / \ +
4_| \ / \ / \ / \3.5 /
| \ / + \ / +_____+
2_| \ / 3.1 + 2.9
| + 2.5
| 1.2
0_|________________________________________________________________________
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
-+- % de schimb în comparaţie cu anul precedent
--------------------------------------------------------------------------------
Sursa: OMT
Cu părere de rău, evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 din
SUA au avut efecte negative asupra circulaţiei turistice internaţionale
în toate regiunile de pe glob. În anul 2001 sosirile de turişti
internaţionali au atins cifra de 692 milioane, în comparaţie cu 697
milioane în anul 2000 (-0,6%).
Turismul internaţional reprezintă o parte integrantă a procesului de
specializare internaţională, alături de alte servicii şi de producţia de
mărfuri, iar circulaţia turistică internaţională este bazată pe
specializarea internaţională în turism şi evoluează în urma accentuării
şi extinderii acestei specializări. În ultimele decenii turismul a
devenit una dintre cele mai vaste şi mai dinamice industrii mondiale.
Conform estimărilor Consiliului Mondial de Turism şi Călătorii (WTTC),
în anul 2001 turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar în
următorii zece ani, conform previziunilor, ponderea turismului va creşte
pînă la 11%.
În Uniunea Europeană aceste cifre sînt de 12,2% şi, respectiv, 12,9%
pentru aceleaşi perioade de referinţă (cifrele exprimă impactul direct
şi indirect al turismului).
Turismul se numără printre primele cinci poziţii de export global
pentru 80% din ţările lumii, în special din Europa, Orientul Mijlociu şi
SUA. Ponderea turismului în exportul mondial de mărfuri şi servicii este
de 12,8%, iar ponderea turismului în exportul european - de 13,6%
(datele pe anul 2001).
Turismul este un domeniu generator de noi locuri de muncă. Conform
estimărilor WTTC, în anul 2001 în turismul mondial au fost angajaţi 8,2%
din totalul salariaţilor, ceea ce reprezintă o persoană din fiecare 12
persoane angajate. Prognozele pentru anul 2011 demonstrează că numărul
angajaţilor în turism va constitui 9,0% din numărul total al angajaţilor
pe plan mondial. În Uniunea Europeană ponderea celor angajaţi în turism
în anul 2001 este mai mare decît cea mondială, constituind 12,3% din
total, respectiv 1 persoană din fiecare 8 persoane angajate. Pentru anul
2011 se presupune o creştere a acestui indicator pînă la 14%.
Contribuţia turismului la utilizarea braţelor de muncă şi crearea noilor
locuri de muncă denotă importanţa social-economică a acestui sector.
Creşterea investiţiilor capitale în turism vorbeşte, de asemenea,
despre importanţa economică a acestui domeniu pe plan mondial. Astfel,
în anul 2001 ponderea turismului în investiţiile totale mondiale a
constituit 9%, iar în Uniunea Europeană - 10%.
Din totalul sosirilor turistice mondiale 60% reprezintă călătoriile
de vacanţă, iar 30% - călătoriile de afaceri.
Conform previziunilor OMT, evoluţia turismului internaţional va fi
în continuă ascensiune. Astfel, ritmul mediu anual de creştere a
sosirilor turistice internaţionale va fi de 4,2% pînă în anul 2010 şi
4,5% în perioada anilor 2010-2020.
Datele sus-menţionate demonstrează, de asemenea, importanţa
economică şi socială a turismului pe plan mondial. Concluzia este
următoarea: nu putem ignora acest domeniu puternic şi dinamic al
economiei mondiale şi nici nu putem să rămînem în afara dezvoltării
turistice mondiale.
1.5 Evoluţia turismului în Republica Moldova
În prezent aportul turismului în economia naţională este relativ
nesemnificativ. Nivelul calitativ scăzut al capacităţilor de cazare şi
venitul obţinut din activitatea turistică plasează Republica Moldova
printre ţările în care turismul este slab dezvoltat.
În ultimii 10 ani, evoluţia circulaţiei turistice în Republica
Moldova manifestă o tendinţă relativă de reducere a numărului de
vizitatori, ca rezultat al efectelor negative din sfera
economico-socială a ţării (diagrama 1.5.1).
Diagrama 1.5.1 - Evoluţia circulaţiei turistice în
Republica Moldova în cadrul turismului organizat (mii vizitatori)
------------------------------------------------------------------------
160-| 140.4 115.9
140-| --- 120.5 ---
120-| | | --- 102.3 78.1 81.6 | |
100-| | | 74.3 | | --- 73.6 64.4 --- --- | |
80-| | | --- | | | | --- 60.4 --- | | | | | |
60-| | | | | | | | | | | --- | | | | | | | |
40-| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
20-| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |
0-|--------------------------------------------------------------
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
------------------------------------------------------------------------
În pofida faptului că numărul total al vizitatorilor s-a redus de la
140,4 mii în anul 1993 pînă la 115,9 mii în anul 2002, se observă totuşi
o tendinţă de creştere a acestui indicator începînd cu anul 1999.
Astfel, numărul turiştilor în anul 2002 a crescut cu 55,5 mii în
comparaţie cu anul 1998.
Evoluţia circulaţiei turistice în cadrul turismului internaţional
organizat reflectă aceeaşi tendinţă. În perioada anilor 1995-2002 atît
sosirile, cît şi plecările de vizitatori, sînt în descreştere (diagrama
1.5.2).
Diagrama 1.5.2 - Evoluţia turismului internaţional organizat
în Republica Moldova (mii vizitatori)
------------------------------------------------------------------------
_| |
|_____________________________ |
|__________51.6_______|#######| 20.2 |
_| |
|__________________ |
2001 |___30.3____|######| 15.7 |
_| |
|_____________________ |
|____32.4____|########| 19 |
_| |
|_______________________ |
1999 |____36.6_____|#########| 14.1 |
_| |
|_____________________ |
|___27.6____|#########| 19.9 |
_| |
|____________________ |
1997 |_____35______|######| 21.2 |
_| |
|_________________________________ |
|____________54.1___|#############| 28.9 |
_| |
|___________________________________________ |
1995 |____________71.3___________|###############| 32.8 |
_|____________________________________________________|
0 20 40 60 80 100 120
_ _
|_| - plecări |#| - sosiri
------------------------------------------------------------------------
Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie
Datele din diagrama 1.5.2 relevă tendinţa de descreştere a numărului
de vizitatori străini în Republica Moldova, de la 104,1 mii de
vizitatori în anul 1995 pînă la 71,8 mii în anul 2002, iar raportul
plecărilor şi sosirilor de vizitatori confirmă faptul că Republica
Moldova se manifestă constant ca ţară emitentă în cadrul turismului
internaţional.
De remarcat, totuşi, tendinţa de creştere a numărului de vizitatori
în cadrul turismului intern în perioada anilor 1995-2002 (diagrama
1.5.3).
Diagrama 1.5.3 - Evoluţia numărului de vizitatori
înregistraţi în turismul organizat în Republica Moldova,
inclusiv turismul intern (mii vizitatori)
------------------------------------------------------------------------------------------------
140-| 120.5 115.9
120-| --- 102.3 ---
100-| | | --- 78.1 81.6 | |
80-| | | | | 73.6 60.4 64.4 --- --- | |
60-| | | | | --- --- --- | | | | | | 44.1
40-| | |16.4 | |19.3 | |17.4 | | | | | | 26.7 | | 35.6 | | ---
20-| | | --- | | --- | | --- | | 12.9 | | 13.8 | | --- | | --- | ||###|
| | ||###| | ||###| | ||###| | | --- | | --- | ||###| | ||###| | ||###|
| | ||###| | ||###| | ||###| | ||###| | ||###| | ||###| | ||###| | ||###|
0-|------------------------------------------------------------------------------------------
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
-- --
| | total vizitatori |##| vizitatori interni
-- --
------------------------------------------------------------------------------------------------
Numărul de vizitatori în cadrul turismului intern organizat a sporit
de la 16,4 mii în anul 1995 pînă la 44,1 mii în anul 2002, iar ponderea
în totalul vizitatorilor s-a majorat de la 13,6% în anul 1995 pînă la
38,1% în anul 2002. Această tendinţă reflectă creşterea cererii
populaţiei pentru oferta turistică internă.
Valorificarea activităţii turistice prin volumul încasărilor
provenite din activitatea turistică ne permite să urmărim contribuţia
relativă a turismului la dezvoltarea economiei naţionale (diagrama
1.5.4).
Diagrama 1.5.4 - Evoluţia încasărilor din activitatea
turistică a titularilor de licenţe de turism din
Republica Moldova în perioada anilor 1995-2002 (mii lei)
-------------------------------------------------------------------------
98573.9
120000-| ---
100000-| 60630.8 | |
80000-| 45828.9 --- | |
60000-| 25533.2 --- | | | |
40000-| 18919.7 18625.9 18529.8 20949.8 --- | | | | | |
20000-| --- --- --- --- | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | |
| | | | | | | | | | | | | | | | |
0-|----------------------------------------------------------------
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
-------------------------------------------------------------------------
Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie
Analizînd evoluţia încasărilor turistice în Republica Moldova în
ultimii 8 ani, putem remarca o tendinţă pozitivă, caracteristică după
anul 1998, cînd volumul total al încasărilor turistice s-a majorat de la
20,9 milioane lei pînă la 98,6 milioane lei în anul 2002, deşi volumul
total al încasărilor turistice în anul 2001 a reprezentat doar 0,3% din
PIB.
De menţionat că lipseşte informaţia referitoare la vizitatorii
Republicii Moldova care se deplasează în mod individual. Datele
analizate anterior se referă doar la călătoriile organizate de firmele
turistice din Republica Moldova pentru turiştii locali şi cei străini.
Datele din tabelul 1.5.5 reflectă numărul sosirilor de vizitatori în
Republica Moldova din diferite ţări cu care republica noastră are regim
de viză.
Tabelul 1.5.5 - Numărul vizelor de intrare în
Republica Moldova eliberate în anii 2000-2002
--------------------------------------------------------------------------
| 2000 | 2001 |2001/| 2002 |2001/
| | |2000 | |2002
-------------+------+--------+------+--------+-----+------+--------+------
Ţara în care|Nr. de|Ponderea|Nr. de|Ponderea|Dife-|Nr. de|Ponderea|Dife-
au fost eli-| vize |în total| vize |în total|renţa| vize |în total|renţa
berate | | (%) | | (%) | (%) | | (%) | (%)
-------------+------+--------+------+--------+-----+------+--------+------
Austria 663 1,5 794 1,7 +0,2 638 1,3 -0,4
Belarus 888 2,0 1091 2,3 +0,3 905 1,9 -0,4
Belgia 1024 2,3 1226 2,6 +0,3 1347 2,8 +0,2
Bulgaria 1495 3,3 1499 3,2 -0,1 1695 3,5 +0,3
China 1261 2,8 875 1,8 -1,0 304 0,4 -1,4
Elveţia 284 0,6 255 0,5 -1,0 322 0,7 +0,2
Franţa 1075 2,4 1112 2,4 0 915 1,9 -0,5
Germania 4674 10,5 4533 9,6 -0,9 4502 9,4 -0,2
Israel 3110 7,0 3784 8,0 +1,0 3375 7,1 -0,9
Italia 1382 3,1 1593 3,4 +0,3 1332 2,8 -0,5
Polonia 73 0,2 807 1,7 +1,5 1037 2,2 +0,5
România 1737 3,9 1582 3,3 -0,6 1486 3,0 -0,3
Rusia 524 1,2 690 1,5 +0,3 326 0,7 -0,8
Turcia 7381 16,5 5069 10,7 -5,8 4465 9,3 -1,4
Ucraina 657 1,5 634 1,3 -0,2 611 1,3 0
Ungaria 293 0,7 533 1,1 +0,4 690 1,4 +0,3
SUA 3595 8,1 3345 7,1 -1,0 3403 7,1 0
Uzbekistan 62 0,1 36 0,1 0 10 0,1 0
Eliberate 14456 32,4 17860 37,7 +5,3 20713 43,1 +5,4
la frontieră
Total 44634 100 47318 100 +6,0 48076 100 +1,6
--------------------------------------------------------------------------
Sursa: Ministerul Afacerilor Externe
Conform datelor din tabelul 1.5.5, numărul vizelor de intrare în
anul 2001 s-a majorat cu 6% în comparaţie cu anul precedent, iar în anul
2002 - cu 1,6% faţă de anul 2001. Această creştere se datorează, în mare
măsură introducerii regimului de vize pentru ţările central-europene.
Ţările respective, în cadrul îndeplinirii procedurilor formale legate de
aderarea la Uniunea Europeană, au stabilit regimul de vize pentru
cetăţenii Republicii Moldova şi, în consecinţă, Republica Moldova a
introdus, pe bază de paritate, acelaşi regim.
Totodată, în perioada anilor 1999 - 2002 se observă o creştere a
traficului de pasageri prin Aeroportul Internaţional Chişinău (tabelul
1.5.6).
Tabelul 1.5.6 -Evoluţia numărului de pasageri
transportaţi prin Aeroportul Internaţional
"Chişinău" în perioada anilor 1998 - 2002
-----------------------------------------------------------------------
Anul | Pasageri transportaţi (mii) | Ritmul faţă de
|---------------------------------------------| anul precedent
| Îmbarcaţi | Debarcaţi | Total |
-----------------------------------------------------------------------
1998 132904 133003 265907 -6,0
1999 116457 116812 233269 -12,3
2000 126249 128034 254283 +9,0
2001 133257 140518 273775 +7,7
2002 144290 150325 294615 +7,6
-----------------------------------------------------------------------
Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie
Datele din tabelul 1.5.6 demonstrează creşterea numărului de
vizitatori în cadrul turismului internaţional. Modificările ce au
intervenit în rutele aeroportului, divizate pe ţări, sînt şi mai
semnificative: în anul 1998 existau 15 rute în ţările C.S.I., care s-au
redus pînă la 10 în anul 2000. În anul 1998 ponderea traficului de
pasageri pe rutele C.S.I. în totalul traficului prin aeroport a
constituit 44%, iar în anul 2001 numărul pasagerilor s-a redus de circa
2 ori faţă de anul 1998 şi a constituit 23% din totalul traficului.
Această descreştere a fost compensată de o majorare importantă a
traficului de pasageri spre/din Vest.
Una dintre cauzele reducerii numărului de vizitatori sosiţi în
Republica Moldova a fost generată de schimbările conjuncturale pe
pieţele turistice şi de lipsa investiţiilor în infrastructura turistică
a ţării. Marketingul a fost, de asemenea, neglijat, Republica Moldova
nefiind astfel promovată eficient pe pieţele turistice internaţionale.
În anul 2002 numărul de vizitatori s-a majorat ca urmare a
modernizării Aeroportului Internaţional Chişinău, creşterii
capacităţilor de primire, a numărului de rute şi companii aeriene.
2. Republica Moldova - destinaţie turistică.
Potenţialul existent
Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat
potenţial pentru vizitatorii săi. Turismul are toate şansele de a
ameliora balanţa de plăţi a statului prin majorarea exportului de
servicii turistice. Produsul turistic al ţării reprezintă un ansamblu
complex de mediu, atît natural, cît şi creat de oameni (patrimoniu,
cultură, activităţi, servicii pentru vizitatori).
Cadrul natural - resurse naturale
Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural,
care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul
dintre cele mai bogate resurse turistice. Elementele reprezentative ale
potenţialului natural, care pot conferi o calitate necesară dezvoltării
turismului, sînt:
relieful republicii, reprezintînd o cîmpie deluroasă înclinată de la
nord-vest spre sud-est, cu altitudinea medie de 150 m;
clima temperat continentală moderată, cu regim termic reconfortant
şi favorabil practicării diferitelor forme de turism;
potenţialul turistic hidrografic ce reprezintă o reţea hidrografică
destul de dezvoltată: peste 3000 de rîuri şi rîuleţe, cele mai mari
fiind fluviul Nistru, cu lungimea pe teritoriul republicii de 660 km,
Prutul - 695 km, Răutul - 286 km, Cogîlnicul - 243 km şi altele. Există
patru lacuri naturale: Manta, Dracele, Bîc şi Beleu, care formează
nucleul rezervaţiei ştiinţifice "Prutul de Jos" şi un număr considerabil
de obiecte acvatice artificiale - iazuri şi lacuri de acumulare:
Dubăsari (pe Nistru) şi Costeşti (pe Prut). Apele minerale se întîlnesc
pe tot teritoriul republicii, cu debite diferite în diverse localităţi.
Resursele de ape minerale pot contribui la practicarea turismului
balnear. În stadiul actual de cercetare hidrogeologică şi
balneo-medicală sînt cunoscute peste 30 de puncte şi localităţi cu
resurse de ape minerale;
vegetaţia şi fauna. Vegetaţia este specifică de stepă şi silvostepă
în cîmpii în Podişul Moldovei de Nord, la care se suplimentează pădurile
de stejar şi de fag de pe dealurile înalte. Pădurile ocupă spaţii mai
mari în partea centrală deluroasă a Republicii Moldova (Dealurile
Codrilor Podişului Central Moldovenesc şi Dealurile Tigheciului) şi în
Dealurile Prenistrene. Suprafaţa pădurilor constituie 9,6% din
teritoriul ţării.
Dintre speciile ierboase de stepă şi silvostepă o valoare deosebită
prezintă plantele rare endemice, de interes ştiinţific, localizate atît
în rezervaţii, cît şi în spaţiile naturale din afara acestora. Speciile
rare de plante, la fel ca şi cele de animale sînt monumente ale naturii,
inclusiv plantele medicinale, folosite pentru tratamentul balnear în
complexele sanatoriale;
relief şi geologie. Prin formaţiunile sale geologice Republica
Moldova dispune de forme de relief şi de aspecte peisagistice variate şi
atractive pentru turism:
aspectele peisagistice şi relieful carstic şi calcaros din Toltrele
Prutene, Dealurile Nistrului şi ale Răutului, cu stînci recifale, chei
carstice şi calcaroase, praguri şi cascade, peşteri şi grote;
defileul Nistrului şi defileele afluenţelor Prutului cu peisajele
sale atractive, cascade, praguri, peşteri;
peisajele colinare, cu păduri şi o bogată vegetaţie, ale Dealurilor
Moldovei Centrale şi Tigheciului;
peisajele stepice colinare din nordul şi sudul Republicii Moldova;
peisajele pitoreşti şi de mare varietate din lunca Prutului;
ariile naturale protejate. Conform Legii privind fondul ariilor
naturale protejate de stat (1998), în Republica Moldova se delimitează
12 categorii de arii naturale protejate, 178 de rezervaţii şi 130 de
monumente ale naturii. La categoria "Monumente ale naturii" se
raportează, de asemenea, 433 de arbori seculari, 269 de specii de plante
şi 203 specii de animale. Cadrul natural al Republicii Moldova
reprezintă numeroase sectoare naturale, formaţiuni geologice, forme de
relief, specii faunistice şi de floră de mare valoare ştiinţifică,
supuse unui regim special de protecţie. În prezent 126 de specii de
plante şi 116 specii de animale sînt incluse în cea de a doua ediţie a
Cărţii Roşii a Republicii Moldova (2001). În republică sînt delimitate 5
rezervaţii ştiinţifice: "Codru", "Plaiul Fagului", "Iagorlîc", "Prutul
de Jos" şi "Pădurea Domnească".
Dintre monumentele naturii care au o reală valoare ecologică,
ştiinţifică, culturală şi istorică şi care reprezintă şi importante
obiective de interes turistic putem menţiona următoarele: peştera "Emil
Racoviţă", complexul Raşcov, cheile Buteşti, defileul Duruitoarea,
reciful "Stînca Mare", recifele Brînzeni, defileurile Buzdugeni,
Burlăneşti, Trinca, Feteşti;
monumente ale naturii - hidrologice. În total sînt declarate
monumente ale naturii 31 de obiective hidrologice, cu o suprafaţă de
circa 100 ha, izvoarele de la Cotova, izvorul din satul Horodişte,
izvorul din satul Plop, izvorul din satul Bursuc, izvoarele din Mîndîc;
monumente ale naturii - botanice. Sînt protejate 13 sectoare de
pădure - monumente ale naturii, cu o suprafaţă de 125,2 ha. Cele mai
reprezentative sînt: pădurile Lipnic, Hîrjauca - Sipoteni, Cuhureşti,
Caracuşeni, Rudi ş.a.
rezervaţiile naturale - pe lista ariilor naturale protejate
figurează 63 de rezervaţii naturale, dintre care rezervaţiile silvice:
Sadova, Condriţa, Vadul lui Isac ş.a.; rezervaţiile de plante
medicinale: Rosoşeni, Cernoleuca, Logăneşti, Sărata Galbenă, Selişte
ş.a.;
rezervaţiile peisagistice care au o valoare deosebită pentru turism:
Rudi - Arioneşti, Călărăşeuca, Valea Adîncă, Saharna, La Castel,
Feteşti, Suta de Movile şi Trebujeni.
În total, în Republica Moldova au fost identificate 144 de monumente
ale patrimoniului natural care reprezintă un semnificativ potenţial
pentru turişti.
Patrimoniul cultural
Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care
poate fi cu succes valorificat în turism. Cele mai timpurii monumente
ale patrimoniului cultural sînt aşezările geto-dace şi fortificaţiile
romane, or, acestea nu prezintă interes special şi nici nu constituie o
atracţie spectaculoasă pentru turistul de rînd. Oricum, vestigiile
fortificaţiilor medievale, complexele arheologice, ca Orheiul Vechi,
mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti oferă o
diversitate de atracţii pentru turişti. Există o varietate bogată de
biserici şi mănăstiri cu lucrări de artă, un şir de locuri istorice,
muzee, care pot prezenta un anumit interes pentru turism.
În total au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului
cultural care pot fi incluse în circuitul turistic, însă valorificarea
acestora în turism nu este posibilă într-o perioadă scurtă de timp,
deoarece multe dintre ele necesită renovare şi lucrări de restaurare.
În Chişinău există un număr impunător de monumente ale patrimoniului
cultural, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele
XIX şi XX, care pot deveni obiecte turistice. Multe clădiri istorice de
un interes arhitectural deosebit au supravieţuit atît în Chişinău, cît
şi în alte oraşe, iar multe au fost restaurate, atribuindu-li-se o
funcţie nouă.
Muzee
În Republica Moldova funcţionează mai multe muzee subordonate
Ministerului Culturii, autorităţilor administraţiei publice locale şi
altor instituţii. Aceste muzee au un contingent special de vizitatori,
însă, cel puţin 20 dintre ele pot fi propuse publicului larg.
Majoritatea muzeelor din Republica Moldova sînt amplasate în clădiri de
o importanţă arhitecturală deosebită şi dispun de colecţii bogate de
exponate.
Turismul cultural
O componentă a produsului turistic naţional o constituie varietatea
culturilor din diverse zone ale ţării, precum şi activităţile culturale
distincte. Republica Moldova reprezintă un amalgam de naţionalităţi şi
culturi, cu multe tradiţii, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc. Toate
acestea formează un element al bogatei surse de motivaţii pentru a ne
vizita ţara.
O importanţă majoră pentru dezvoltarea turismului o are artizanatul
naţional, atît ca valoare culturală, cît şi ca obiecte de vînzare.
În republică există circa 880 de grupuri folclorice, multe dintre
care reflectă tradiţii caracteristice regiunii şi originii lor etnice.
Performanţele artistice atinse de colectivele teatrale, orchestrale,
de balet şi de circ, atît în Chişinău, cît şi în restul ţării, din
punctul de vedere al profesionalismului, corespund standardelor
internaţionale.
Mulţi scriitori cu renume (străini şi naţionali), au locuit în acest
spaţiu în diferite perioade istorice. Printre aceştia pot fi menţionaţi
Puşkin, Donici etc. Itinerarele literare constituie un potenţial
turistic şi pot servi ca motivaţie pentru admiratorii creaţiei literare.
Turismul rural
Turismul rural se bucură de o popularitate deosebită. Mediul rural
din Republica Moldova, cu comunităţile agricole şi satele sale
pitoreşti, constituie o sursă importantă pentru:
prestarea serviciilor de cazare tradiţională de tip rural;
oferirea unor posibilităţi pentru vizitatori de a se încadra în
activităţile şi preocupările rurale;
familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;
prezentarea meşteşugurilor cu posibilitatea de participare la
procesul de lucru ca atare;
oferirea unor posibilităţi de procurare a produselor meşteşugăreşti.
În mediul rural din Republica Moldova există multe clădiri
construite în stil tradiţional, care, după o eventuală reconstrucţie, ar
putea fi utilizate pentru cazarea turiştilor.
Turismul vitivinicol
Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic
din sectorul rural. Vinurile produse în Republica Moldova se bucură,
prin calitatea lor, de o bună reputaţie pe plan internaţional. În
republică funcţionează 142 fabrici de vinuri, 21 dintre care dispun de
experienţă în primirea vizitatorilor. Aici turiştii au posibilitatea de
a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea
vinului şi, desigur, a degusta produsul finit. Republica Moldova, ca
ţară vitivinicolă, oferă vizitatorilor şanse de a-şi alege rutele
preferate: beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de
prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului,
heresului, balsamurilor etc. Numărul vizitatorilor este relativ mic,
însă există posibilitatea de primire a unui număr mult mai mare de
vizitatori. Fabricile de vinuri, în ansamblu, cu podgoriile aferente,
făcînd parte din ruta turistică "Drumul vinului în Republica Moldova",
reprezintă o motivaţie esenţială de a vizita ţara. Ele constituie un
mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic autohton.
Turismul de sănătate şi frumuseţe
Republica Moldova dispune de un potenţial bogat şi variat pentru
dezvoltarea turismului de sănătate şi frumuseţe. Atît în sanatorii, cît
şi în staţiunile de odihnă există condiţii necesare pentru turismul de
sănătate şi frumuseţe.
Izvoarele cu ape minerale curative din Republica Moldova constituie,
de asemenea, o sursă importantă pentru tratamentul balnear. Staţiunile
balneoclimaterice din Republica Moldova ar putea deveni un substanţial
produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional cu condiţia
creării unei infrastructuri adecvate.
Transportul
La promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică internaţională
va contribui şi dezvoltarea diferitelor tipuri de transport, serviciile
de transport reprezentînd o parte integrantă a produsului turistic.
Republica Moldova este o destinaţie turistică uşor accesibilă
practic pentru toate ţările ce constituie pieţe-ţintă pentru turismul
naţional. Accesul în ţara noastră este facilitat de numărul mare al
punctelor de trecere a frontierei de stat, atît cu Ucraina, cît şi cu
România, precum şi de legăturile feroviare internaţionale.
Aeroportul Internaţional Chişinău corespunde standardelor
internaţionale şi deserveşte o reţea semnificativă de linii aeriene.
Există un potenţial considerabil pentru a spori numărul acestor linii.
Frecvenţa şi amploarea reţelei interne de drumuri publice şi a
serviciilor feroviare sînt la nivelul cuvenit, deşi ar fi binevenită o
modernizare a echipamentului existent. Reţeaua rutieră este vastă,
cuprinzînd 3669,4 km de drumuri naţionale şi 6834 km de drumuri locale.
Au fost, de asemenea, instituite servicii de închiriere a mijloacelor de
transport şi se preconizează extinderea acestora, întrucît vizitatorii
preferă călătorii individuale în scopul exploatării sectorului rural al
ţării.
Deşi sînt necesare acţiuni de modernizare, starea generală a reţelei
rutiere este satisfăcătoare, existînd capacitatea de extindere a
frecvenţei pentru satisfacerea cererii clienţilor.
Cazarea
În Republica Moldova funcţionează circa 60 de structuri de cazare
care oferă 5479 de locuri pentru vizitatori.
Reţeaua hotelieră din mun.Chişinău este destul de variată. În
ultimii ani o parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost
deschise un şir de hoteluri mici.
Structurile de cazare amplasate în afara capitalei urmează a fi
modernizate. De menţionat şi funcţionarea unei reţele eficiente de
închiriere a apartamentelor private. În spaţiul rural există un excelent
potenţial de dezvoltare a structurilor private de cazare.
Resursele umane
Turismul reprezintă o industrie a serviciilor care creează noi
locuri de muncă în diverse sectoare, atît prin angajare directă, cît şi
indirectă. Angajarea directă include forţa de muncă în sectoarele cu
profil turistic evident (hoteluri, agenţii turistice, restaurante,
transport de pasageri), pe cînd angajarea indirectă utilizează forţa de
muncă în scopul prestării şi al asigurării cu servicii şi bunuri
necesare sectorului turistic (agricultura, muzeele, vînzările cu
amănuntul). Dintre toate serviciile turistice de bază, cele mai
intensive, sub aspectul utilizării forţei de muncă, sînt serviciile
hoteliere şi de restauraţie.
În Republica Moldova viitorii specialişti în domeniul turismului
sînt pregătiţi în unele instituţii de învăţămînt superior, precum şi
instituţii la nivel de colegiu. Pe lîngă acestea, un şir de şcoli
profesionale polivalente asigură pregătirea iniţială în sfera
deservirii. Industria turistică rămîne deocamdată a fi slab dezvoltată,
iar unul dintre aspectele determinante vizînd dezvoltarea turismului
ţine de resursele umane. Se impune o extindere şi eficientizare a
sistemului de instruire turistică, pentru a asigura o mai bună pregătire
profesională, sînt necesare reciclări, cursuri de instruire continuă
pentru toate sectoarele acestei industrii.
Turismul pentru cumpărături (shopping)
Cumpărăturile sînt una dintre preocupările preferate ale turiştilor.
Republica Moldova dispune de multe pieţe cu o gamă bogată de produse
atractive pentru vizitatori. În afară de acestea, mai există un şir de
posibilităţi pentru cumpărături - magazine specializate de mărfuri
autohtone, buticuri moderne şi centre comerciale.
Turiştii caută în special să cumpere produse ale meşterilor populari
locali. Nivelul cantitativ al produselor de artizanat este scăzut, din
cauza numărului redus de magazine ce comercializează aceste produse.
3. Scopuri
A promova pe plan internaţional Republica Moldova ca destinaţie
turistică.
A dezvolta turismul într-un mod integrat şi echilibrat, astfel încît
el să aducă beneficii culturale şi socioeconomice considerabile ţării şi
comunităţilor ei.
A integra politica de dezvoltare a turismului în politica şi în
modelele generale de dezvoltare a ţării, incluzînd turismul în calitate
de catalizator pentru alte sectoare ale economiei naţionale.
A asigura dezvoltarea turismului într-o manieră durabilă, astfel
încît atracţiile turistice de valoare să fie păstrate pentru generaţiile
viitoare.
A recunoaşte prioritatea turismului pentru economia naţională, ca
generator de noi locuri de muncă.
A proteja şi a conserva patrimoniul naţional de valoare turistică,
spre a promova şi a facilita accesul vizitatorilor.
A oferi vizitatorilor produse turistice de înaltă calitate.
A primi vizitatorii cu amabilitate, oferindu-le informaţia adecvată
şi ajutîndu-i să se orienteze şi să aprecieze destinaţia vizitată.
A extinde procesul de conştientizare de către populaţia din
Republica Moldova a importanţei atracţiilor turistice ale ţării,
familiarizînd cu aceste atracţii vizitatorii străini.
A menţine un statut instituţional adecvat instituţiei publice de
domeniu, pentru a asigura reglementarea şi coordonarea eficientă a
activităţii turistice, precum şi promovarea turistică a Republicii
Moldova.
4. Sarcini
A lansa acţiuni eficiente de promovare a produsului turistic
naţional pe pieţele externe prioritare.
A majora volumul încasărilor valutare obţinute din turism.
A mări numărul locurilor de muncă în industria turismului, sporind
în special nivelul de încadrare a femeilor - fapt specific acestei
industrii.
A încuraja fluxul investiţiilor în întreprinderile turistice
existente şi cele noi.
A îmbunătăţi infrastructura turistică întru beneficiul vizitatorilor
şi al populaţiei locale.
A extinde şi a îmbunătăţi colectarea şi analiza datelor statistice,
conform standardelor internaţionale.
A crea reţele de informaţie turistică pentru vizitatorii interni şi
cei străini.
A ridica calitatea instruirii şi a diversifica domeniile de
specializare, conform cerinţelor sectorului turistic, inclusiv ale celui
de deservire.
A facilita la maximum accesul vizitatorilor străini în ţară, prin
reducerea unor bariere birocratice la trecerea frontierei de stat.
A asigura o colaborare şi un parteneriat eficient între
reprezentanţii aceluiaşi sector şi între reprezentanţii diferitelor
sectoare din industria turismului, pentru a încuraja dezvoltarea şi
promovarea produsului turistic.
A asigura un parteneriat între sectorul public, cel privat şi ONG în
ceea ce priveşte dezvoltarea turismului.
5. Caracteristici. Deficienţe. Direcţii strategice
5.1 Transporturile
5.1.1 Caracteristici
Transportul aerian. Calea aerului devine o modalitate dintre cele
mai preferate pentru turiştii străini care vizitează ţara. Companiile
aeriene ale Republicii Moldova, împreună cu companiile străine,
prestează servicii de transport pasageri prin curse regulate şi charter,
asigurînd legături directe cu circa 20 de destinaţii, iar cu
transbordări - cu majoritatea ţărilor lumii. În ultimii ani s-a observat
o reducere a numărului de destinaţii şi de curse către ţările C.S.I.,
însă este evidentă tendinţa de creştere a numărului de destinaţii şi
servicii prestate ţărilor din Europa de Vest şi de Sud.
Transportul feroviar. Republica Moldova dispune de rute feroviare
internaţionale către: Rusia (Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus
(Minsk), Ucraina (Kiev, Odesa, Nikolaev, Cernăuţi, Herson,
Ivano-Frankovsk, Krivoi Rog etc.), România (Bucureşti, Iaşi, Braşov,
Cluj, Constanţa etc.), Turcia (Istambul), Bulgaria (Sofia), Republica
Cehă (Praga) şi Germania (Berlin). Multe dintre rute sînt zilnice.
Transportul auto. Reţeaua rutieră publică din Republica Moldova este
de 10503 km, dintre care 94% - cu îmbrăcăminte rigidă. Din acest total
3669 km formează drumurile naţionale, iar 6834 km - drumurile locale,
calitatea lor, însă, nu corespunde standardelor internaţionale.
Pe reţeaua rutieră a republicii circulă circa 17 mii de autobuze şi
microbuze, înmatriculate în ţară, dintre care 35% au o durată de
exploatare de peste 10 ani. Ele asigură deplasarea pasagerilor atît în
curse regulate, cît şi specializate.
Transportul naval (fluvial). În Republica Moldova doar fluviul
Nistru este navigabil. Pe Nistru se realizează excursii, inclusiv
turistice, pînă la Odesa, unde circulă vapoare de capacitate medie
(200-400 de locuri) şi diferite nave rapide şi şalupe.
5.1.2 Deficienţe
O mare parte a reţelei rutiere se află într-o stare neadecvată,
inclusiv drumurile ce servesc drept puncte de acces spre atracţiile
turistice.
Indicatoarele rutiere nu sînt întreţinute corespunzător şi nu sînt
plasate pe întreaga reţea de drumuri.
Lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atît
ruta, cît şi atracţiile turistice.
Parcul de autobuze este învechit.
Infrastructura autogărilor şi a gărilor feroviare principale nu este
dotată cu utilaje moderne pentru pasageri.
Staţiile auto nu difuzează informaţie explicită cu privire la
rute/orar şi nu se reactualizează informaţia de pe panouri, derutîndu-i
astfel atît pe vizitatorii străini, cît şi pe cei locali.
Posibilităţile de închiriere a autovehiculelor sînt limitate.
Starea tehnică a liniilor de cale ferată nu corespunde standardelor
europene.
Parcul de trenuri este învechit şi nu corespunde cerinţelor
internaţionale.
Transportul naval (fluvial) nu este valorificat în măsură deplină.
5.1.3 Direcţii strategice
A identifica principalele drumuri ce servesc drept puncte de acces
către atracţiile şi destinaţiile turistice, pentru a le acorda
prioritate în programul naţional de dezvoltare a drumurilor.
A identifica principalele atracţii şi rute turistice, a instala
indicatoare-călăuze conform standardelor internaţionale.
A elabora şi implementa un program de renovare a principalelor
autogări şi gări feroviare, prevăzînd facilităţi pentru vizitatori.
A instala în principalele autogări panouri de orientare şi a
îmbunătăţi asigurarea cu informaţii privind rutele, orarul şi preţurile.
A încuraja activitatea de închiriere a autovehiculelor de pasageri.
A revizui programele de întreţinere a infrastructurii reţelei
feroviare şi a parcului de trenuri.
A dezvolta transportul naval (fluvial).
5.2 Structuri de cazare
5.2.1 Caracteristici
Actualmente în Republica Moldova prestează servicii de cazare cca 60
de structuri, majoritatea dintre care se află în municipiul Chişinău.
Unele hoteluri din mun.Chişinău au fost renovate, fapt ce a
contribuit la alinierea lor la criteriile de calitate, conform
standardelor internaţionale, dar aceste progrese sînt nesemnificative,
din cauza lipsei surselor de finanţare. În anul 2002 a fost dat în
exploatare hotelul de lux "Dedeman" cu o capacitate de cazare de 143
camere.
În prezent se constată o reducere a capacităţilor de cazare în
general pe ţară, şi majoritatea hotelurilor înregistrînd indici scăzuţi
de ocupare. Pe cînd hotelurile moderne mici şi cele care au fost
reconstruite pentru a corespunde cerinţelor contemporane înregistrează
indici mai ridicaţi de ocupare. Cu toate acestea, majoritatea
structurilor de cazare nu corespund criteriilor internaţionale de
calitate. În principiu, în afara perimetrului mun.Chişinău, în toate
localităţile din republică se observă o insuficienţă a structurilor de
cazare ce prestează servicii de calitate la preţuri libere. Numărul de
apartamente private folosite în scopuri de cazare nu este cunoscut.
5.2.2 Deficienţe
Insuficienţa de hoteluri în oraşele republicii, cu excepţia
capitalei, sau nealinierea celor existente la standardele internaţionale.
Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2
stele) nu corespund standardelor internaţionale.
Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de
clasificare.
Renovarea hotelurilor decurge încet din cauza lipsei de investiţii
capitale şi de surse financiare.
Nu există facilităţi de acces în structurile de cazare pentru
persoane cu handicap, şi aceasta nici nu reprezintă o cerinţă
obligatorie pentru construcţia de noi hoteluri.
În sectorul hotelier nu este respectat Regulamentul cu privire la
brevetarea activităţii turistice.
Personalul hotelier, în majoritate, nu cunoaşte limbile de
circulaţie internaţională.
Lipsesc condiţiile de pregătire iniţială, profesională, de
perfecţionare şi recalificare pentru personalul hotelier.
Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unităţilor de
cazare este incompletă şi este efectuată doar anual.
În majoritatea hotelurilor materialul publicitar şi activitatea de
marketing sînt de o calitate neadecvată.
5.2.3 Direcţii strategice
Efectuarea clasificării structurilor de primire turistică cu funcţii
de cazare şi servire a mesei, conform legislaţiei în vigoare, şi
supravegherea corespunderii acestor structuri criteriilor minime de
clasificare.
Realizarea unui studiu geografic al necesităţilor de dezvoltare a
structurilor de cazare, pe categorii, tipuri şi localităţi.
Completarea legislaţiei în vigoare (care reglementează procesul de
proiectare a construcţiilor noi) cu prevederi ce ar acorda facilităţi
pentru vizitatorii cu handicap.
Avizarea obligatorie de către Departamentul Dezvoltarea Turismului a
proiectelor privind construcţiile noi din sectorul de cazare, conform
legislaţiei în vigoare.
Brevetarea turistică obligatorie a personalului hotelier.
Colectarea informaţiei lunare vizînd capacitatea şi ocuparea
structurilor de cazare, încasările şi numărul salariaţilor.
Elaborarea şi difuzarea pe larg a unui ghid cu privire la
structurile de cazare din Republica Moldova.
5.3 Patrimoniul construit
5.3.1 Caracteristici
Patrimoniul construit al Republicii Moldova cuprinde o gamă vastă de
obiective, începînd cu aşezări din perioada preistorică pînă la clădiri
din secolul XX. El include monumente preistorice, cetăţi medievale,
localuri rupestre, arhitectură publică, clădiri cu destinaţie
industrială şi religioasă. Unele obiective s-au păstrat sub formă de
ruine, cu un divers grad de conservare, altele sînt case de locuit,
muzee etc.
Pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova au fost
identificate peste 15000 monumente de istorie şi cultură din diverse
epoci istorice, reprezentînd practic 90% din marile culturi care s-au
perindat în Europa. Dintre acestea în Registrul monumentelor oficial
ocrotite de stat sînt înscrise doar 5698 de obiective, inclusiv 891 de
edificii ecleziastice, 2 cetăţi medievale (Tighina şi Soroca), 17
conace-parcuri şi circa 700 de monumente de arhitectură urbană şi
populară, celelalte fiind monumente arheologice de importanţă europeană,
regională şi locală.
Prima evaluare a sus-numitelor obiective a identificat circa 115
obiective ale patrimoniului naţional, care au o valoare turistică majoră.
5.3.2 Deficienţe
Insuficienţa de indicatoare spre obiectivele ce ţin de patrimoniu pe
drumurile principale, în oraşe şi localităţi rurale.
Căile de acces spre unele obiective sînt neadecvate, nu există
locuri destinate parcărilor de autobuze şi autoturisme.
Lipsesc condiţii elementare pentru primirea turiştilor: chioşcuri cu
materiale promoţionale, suvenire şi articole de artizanat. Nu există
structuri de alimentaţie publică, grupuri sanitare.
Ghizii comunităţilor religioase nu au instruire corespunzătoare în
domeniul comunicării cu vizitatorii şi nu posedă limbi de circulaţie
internaţională.
Lipsesc, practic, panourile informaţionale care ar conţine schemele
obiectivelor, cu delimitarea localurilor şi a terenurilor ce pot fi
vizitate de turişti.
Nu există materiale promoţionale şi pliante pentru autoghidaj.
În multe mănăstiri lipsesc structuri de cazare pentru pelerini.
Insuficienţa facilităţilor fiscale pentru agenţii economici, care
sponsorizează sau investesc în restaurarea monumentelor şi a
obiectivelor de artă.
5.3.3 Direcţii strategice
A identifica principalele obiective ale patrimoniului spre a fi
dezvoltate.
A prevedea în lucrările de restaurare a fiecărui obiectiv acţiuni de
renovare a localurilor, reparaţie a drumurilor de acces, crearea
infrastructurii pentru vizitatori. A acorda o atenţie deosebită
asigurării securităţii turiştilor.
A stabili o colaborare eficientă între proprietarii sau
administratorii obiectivelor turistice şi autorităţile locale pentru
instalarea indicatoarelor, facilitarea accesului, amenajarea
suprafeţelor de parcare şi a structurilor de primire a vizitatorilor.
A elabora şi implementa un program de training pentru ghizi.
A organiza training-uri pentru proprietarii obiectivelor turistice
privind tehnicile de interpretare - panouri, indicatoare, broşuri,
audio; autoghidaj.
A organiza editarea materialelor promoţionale în cîteva limbi de
circulaţie internaţională.
A organiza, cu suportul Departamentului Dezvoltarea Turismuliu,
cursuri de training privind tehnicile şi elementele de bază ale
designului materialelor promoţionale turistice.
5.4 Muzee
5.4.1 Caracteristici
În Republica Moldova există o reţea de 66 de muzee, care dispun de
colecţii arheologice, etnografice, de artă, istorice şi naturale sau
sînt comemorative. În muzeele naţionale se păstrează circa 700000 de
piese ce ţin de patrimoniul naţional. Dintre toate muzeele circa 20
prezintă interes major pentru un număr mai mare de vizitatori.
Majoritatea personalului din muzee are o calificare înaltă, dar
puţini dintre angajaţii de aici dispun de o instruire specială în
domeniul managementului vizitatorilor şi al marketingului muzeal.
Practic, toate muzeele necesită investiţii solide pentru activităţi
de renovare a edificiilor în care sînt amplasate, de conservare a
exponatelor şi organizare a expoziţiilor, de reconstrucţie capitală a
infrastructurii aferente. Există probleme ce ţin şi de interpretarea
obiectelor expuse.
De menţionat că, deşi muzeele din Republica Moldova reprezintă o
parte integrantă şi importantă a patrimoniului turistic naţional,
prezenta Strategie nu poate reflecta toate problemele cu care se
confruntă actualmente acest sector şi, respectiv, nu poate propune
soluţii exhaustive de înlăturare a lor conform necesităţilor sectorului
vizat.
5.4.2 Deficienţe
Multe dintre clădirile în care sînt amplasate muzeele, în special
ariile publice aferente, se află sub nivelul cerinţelor.
Lipsesc, de regulă, panouri/scheme informaţionale. La intrare în
unele muzee sînt plasate anunţuri comerciale ce nu ţin de activitatea
muzeală, iar personalul de deservire nu întotdeauna este amabil.
Prezentarea exponatelor are un caracter demodat, ceea ce
dezavantajează interacţiunea cu potenţialii vizitatori.
Lipsesc cataloage ale exponatelor în limbile de circulaţie
internaţională.
Adesea ghidajul depinde de disponibilitatea ghizilor şi de
cunoaşterea de către aceştia a limbilor de circulaţie internaţională.
Personalul muzeelor nu este instruit sub aspectul comercial al
managementului muzeelor.
Marketingul colecţiilor permanente şi al expoziţiilor specializate
este sub nivelul adecvat al calităţii.
Puţine muzee dispun de magazine de comercializare a suvenirelor, iar
acolo unde acestea există, sortimentul articolelor de artizanat este, de
regulă, limitat.
Lipsesc sau sînt într-o stare neadecvată grupurile sanitare,
magazinele de suvenire, servicii de restauraţie.
5.4.3 Direcţii strategice
A elabora o strategie de dezvoltare a muzeelor, care să prevadă în
special şi operarea unor modificări în legislaţie, în scopul încurajării
investiţiilor în acest sector.
A acorda o atenţie deosebită managementului, instruirii personalului
şi marketingului privind muzeele ce prezintă un interes major pentru
turism.
A elabora şi a implementa proiecte-pilot cu privire la prezentarea
colecţiilor muzeelor şi instruirea personalului.
A introduce taxe diferenţiate de vizitare a muzeelor de către
cetăţenii din ţară şi vizitatorii străini.
A asigura editarea în limbi străine a unor materiale autoghidaj:
pliante, casete audio etc., accesibile pentru a fi închiriate sau
cumpărate în incinta muzeului.
A dezvolta în continuare website-ul "Muzeele Moldovei" şi a instrui
un link la site-ul www.turism.md, sau de a include website-ul "Muzeele
Moldovei" în website-ul www.turism.md.
A continua editarea pliantelor promoţionale pentru muzee prin
atragerea unor finanţări de la publicitate sau sponsorizări.
A asigura colaborarea între muzeele relevante şi Uniunea Meşterilor
Populari, în scopul promovării şi vînzării obiectelor de artizanat.
5.5 Cultură şi artă
5.5.1 Caracteristici
Republica Moldova dispune de un variat potenţial cultural care, prin
valoarea sa, prezintă interes pentru activitatea turistică şi poate
atrage, fluxuri turistice.
Potenţialul cultural-turistic al Republicii Moldova, pe lîngă
vestigiile şi monumentele sale istorice, în număr de peste 15 mii, se
suplimentează cu instituţiile de cultură şi artă, cu colectivele de
creaţie etnografică şi de folclor, cu arhitectura populară şi centrele
artizanale şi meşteşugăreşti.
Actualmente sînt cunoscuţi peste 10 mii de meşteri potenţiali,
dintre care 250 sînt membri ai Uniunii Meşterilor Populari.
Folclorul muzical are o valoare deosebită, fiind prezentat de 270 de
ansambluri etnofolclorice de maturi şi 320 de ansambluri etnofolclorice
de copii, de circa 880 de orchestre de muzică populară. Colectivele de
creaţie se întrunesc la diferite festivaluri. Toate acestea, în
ansamblu, pot fi valorificate cu succes în turism.
5.5.2 Deficienţe
Imperfecţiunea sistemului de ocrotire a patrimoniului cultural; ca
rezultat, multe obiective culturale (monumente de arhitectură, monumente
istorice, obiecte de artă, teatre, palate de cultură) se află într-o
stare de degradare şi nu pot fi incluse în circuitul turistic.
Lipsa panourilor informaţionale în apropierea acestor obiective.
Lipsa sistemului de publicitate a monumentelor.
Lipsa accesului amenajat pentru vizitatori spre cele mai importante
monumente şi situri culturale.
Lipsa capacităţilor de primire pentru vizitatori în zonele cu o
deosebită atracţie culturală.
Lipsa spaţiilor amenajate adecvat pentru organizarea activităţii
meşterilor populari.
Lipsa sistemului de magazine destinate comercializării obiectelor de
artizanat.
Lipsa modalităţii de stimulare economică a tinerilor pentru
antrenarea lor în domeniul artizanatului.
Lipsa oportunităţilor de formare iniţială profesională în domeniul
meşteşugurilor şi artizanatului.
5.5.3 Direcţii strategice
Perfecţionarea şi dezvoltarea activităţilor de protecţie şi
restaurare a obiectivelor patrimoniului cultural.
Instalarea panourilor informaţionale în apropierea celor mai
importante obiective culturale.
Elaborarea unui sistem de publicitate a monumentelor.
Amenajarea căilor de acces spre diferite obiective culturale.
Construcţia şi amenajarea capacităţilor de cazare a vizitatorilor în
zonele cu un deosebit potenţial cultural.
Facilitarea creării şi funcţionării atelierelor specializate pentru
artizanat şi meşteşuguri populare, şi includerea acestora în circuitul
turistic.
Facilitarea vînzării obiectelor de artizanat prin diferite reţele de
magazine.
Organizarea instruirii şi a formării profesionale a specialiştilor
în acest domeniu prin intermediul şcolilor polivalente.
Promovarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale în incinta
muzeelor.
5.6 Turismul rural
5.6.1 Caracteristici
Mediul rural cu comunităţile sale, cu o bogată cultură şi tradiţii
populare, desfăşurînd activităţi agricole specifice, reprezintă elemente
esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural. În Republica Moldova
practicarea acestei forme de turism poate să aducă beneficii directe
comunităţilor rurale, unde salariile populaţiei sînt sub nivelul mediu,
creînd noi locuri de muncă şi venituri suplimentare pentru fermieri.
Sătenii pot oferi servicii de cazare în gospodăriile proprii. De
menţionat, însă, că nu există nici o evidenţă a acestor structuri de
cazare şi nu este elaborat cadrul legislativ necesar pentru a încuraja
dezvoltarea turismului rural.
5.6.2 Deficienţe
Numărul redus al structurilor de cazare în mediul rural, precum şi
lipsa unui cadru legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.
Nivelul redus de conştientizare de către populaţia rurală şi
autorităţile din teritoriu a necesităţii dezvoltării turismului rural şi
a avantajelor acestuia pentru ţara noastră.
Lipsa unei pregătiri adecvate a populaţiei din mediul rural pentru a
primi vizitatori din ţară şi de peste hotare.
Lipsa cunoştinţelor despre valoarea reală a patrimoniului turistic
rural şi valorificarea insuficientă a acestuia.
Lipsa de investiţii în infrastructura rurală.
Insuficienţa dotării tehnico-edilitare (canalizare, alimentarea cu
apă, energie electrică, gazificare etc.) în mediul rural necesare
turismului rural şi problema înhumării deşeurilor.
Absenţa unor rute rurale trasate (itinerare pentru automobilişti,
ciclişti, drumeţi etc.).
Lipsa informaţiei despre diferite evenimente culturale din mediul
rural (hramul satului, sărbători tradiţionale, festivaluri etc.).
Lipsa facilităţilor turistice în imediata apropiere a atracţiilor
rurale (servicii de ghidaj şi interpret, alimentaţie şi comerţ cu
suvenire, grupuri de asistenţă medicală etc.).
Indiferenţa, uneori vădită, a comunităţilor locale faţă de
degradarea patrimoniului rural.
Starea nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice
amplasate în localităţile rurale.
5.6.3 Direcţii strategice
Elaborarea şi implementarea cadrului legislativ necesar cu privire
la turismul rural.
Efectuarea clasificării structurilor de primire a turiştilor în
localităţile rurale.
Identificarea comunităţilor rurale în care există posibilităţi
pentru implementarea unor proiecte-pilot în domeniul turismului rural.
Crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate în domeniul
turismului.
Crearea bazei informaţionale, editarea de ghiduri şi cataloage
privind oferta de turism rural.
Elaborarea şi promovarea proiectelor investiţionale pentru crearea,
repararea şi modernizarea infrastructurii generale şi a celei turistice.
Implementarea unui program de instruire la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale şi al populaţiei.
5.7 Turismul ecologic*
----------------
* "Turismul ecologic" sau "ecoturismul" presupune dezvoltarea
tuturor formelor de turism, management şi marketing turistic care să
respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului prin
explorarea resurselor naturale şi culturale în interesul generaţiilor
viitoare.
5.7.1 Caracteristici
Republica Moldova dispune de un patrimoniu natural bogat, care este
ocrotit de stat. Suprafaţa totală luată sub protecţia statului
constituie 66467,3 ha sau 1,96% din teritoriul ţării. Conform
estimărilor ecologiştilor, este necesar ca suprafaţa ariilor naturale
protejate să ajungă în anul 2010 la cel puţin 5% din teritoriul ţării.
Actualmente, în structura fondului ariilor naturale protejate
rezervaţiile peisagistice cuprind 34200 ha sau 51,5% din cadrul acestui
fond (Trebujeni, care include şi oraşul medieval Orheiul-Vechi, Ţîpova,
Saharna, Climăuţi, Holoşniţa, Rudi-Arioneşti, Naslavcea, Corjeuţi,
Brînzeni, Feteşti, Buteşti etc.) şi 19378 ha sau 29,4% rezervaţii
ştiinţifice cu un regim special de protecţie. Celelalte categorii de
arii naturale protejate constituie: rezervaţii naturale - 8009 ha,
rezervaţii de resurse - 523 ha, arii cu management multifuncţional -
1030 ha, grădini botanice - 104 ha, monumente de arhitectură peisageră -
191,1 ha. Cel mai reprezentativ patrimoniu natural face parte din fondul
de arii naturale protejate, dar se poate menţiona că există multe alte
teritorii care pot fi încadrate în perimetrul şi în criteriile valorilor
naturale reprezentative. Arealele de bază din republică care pot
constitui, prin cadrul lor natural şi antropic, o adevărată şi atractivă
ofertă pentru turismul ecologic sînt: arealul Codrilor, arealul
"Toltrele Prutului", arealul Nistrului de Mijloc şi Inferior, arealul
Tigheci.
În Republica Moldova o mare parte a regiunilor de la ţară -
terenurile agricole, pădurile, parcurile, rîurile, aflate atît în
proprietatea statului, cît şi private, deşi nu au statut de arii
naturale protejate, formează un segment al ofertei ecoturistice.
5.7.2 Deficienţe
Lipsa unui act legislativ care ar stabili parametrii juridici ai
ecoturismului.
Legislaţia ecologică naţională nu conţine prevederi ce ar corespunde
standardelor internaţionale în domeniul ecoturismului.
Interesul scăzut al autorităţilor locale pentru promovarea
activităţilor ecoturistice.
Lipsa totală a managementului zonelor ecoturistice (lipsa
cunoştinţelor elementare în domeniul ecoturismului şi administrării
zonelor ecoturistice).
Nivelul scăzut sau lipsa totală a infrastructurii rutiere în zonele
de interes turistic.
Lipsa studiilor de marketing al pieţei ecoturistice.
Lipsa unui program naţional şi local de promovare şi educaţie
ecoturistică.
Practicarea turismului "sălbatic" în fondul ariilor naturale
protejate compromite încrederea în turismul durabil, inclusiv în
ecoturism.
5.7.3 Direcţii strategice
Elaborarea Legii ecoturismului sau completarea legislaţiei în
vigoare cu un capitol separat despre ecoturism.
Armonizarea legislaţiei ecologice în vigoare conform standardelor
internaţionale.
Implementarea unui program de conştientizare la nivelul
autorităţilor locale şi al populaţiei.
Instruirea populaţiei în domeniul ecoturismului.
Elaborarea unor programe locale, naţionale şi regionale de cooperare
în domeniul ecoturismului.
Respectarea strictă a legislaţiei de mediu şi elaborarea unui sistem
modern, ecologic de primire a turiştilor în zonele de mare atractivitate.
Elaborarea şi implementarea unui program de marketing al
ecoturismului pe baza unor studii de piaţă.
Elaborarea unor materiale promoţionale vizînd oferta Republicii
Moldova în domeniul ecoturismului.
Extinderea fondului ariilor protejate de stat la nivel local,
judeţean şi naţional.
5.8 Turismul de sănătate şi frumuseţe
5.8.1 Caracteristici
În Republica Moldova funcţionează staţiuni balneoclimaterice şi de
odihnă care oferă prestaţii în cadrul turismului de sănătate şi
frumuseţe. Ele sînt amplasate în locuri atractive pitoreşti, oferind
diferite servicii de tratament. În aceste staţiuni se odihneşte
populaţia autohtonă şi un număr neînsemnat de clienţi permanenţi din
străinătate.
De menţionat cele mai importante staţiuni:
a) balneoclimaterice: "Nufărul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni,
Hîrjauca); "Bucuria-Sind"; "Nistru" (Vadul lui Vodă) etc.;
b) de odihnă şi recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinuţa" (Ungheni);
"Codru" (Ungheni, Bahmut); "Dumbrava Albă" (Bălţi); "Albasadorf"
(Taraclia, Albota) etc.
Cele mai solicitate sînt staţiunile din perimetrul zonelor acvatice:
Vadul lui Vodă, Ghidighici şi Costeşti, unde există un potenţial eficace
de dezvoltare şi a turismului internaţional.
Republica Moldova deţine în proprietate şi un şir de staţiuni
balneoclimaterice şi de recreere amplasate pe teritoriul Ucrainei
(Truskaveţ, Sergheevka, Odesa, Koblevo, Zatoka etc.).
Particularităţile climaterice favorabile ale Republicii Moldova
permit aplicarea în staţiunile balneoclimaterice a diferitelor metode de
tratament: helioterapia, aeroterapia, talasoterapia, terencuroterapia,
ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.
Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47),
dispunînd de înalte calităţi curative, reprezintă un factor determinant
de dezvoltare a turismului balnear.
5.8.2 Deficienţe
Nu există o coordonare şi reglementare la nivel de stat a
activităţii instituţiilor balneoclimaterice.
Spaţiile de cazare nu sînt, în majoritatea lor, amenajate în stil
modern şi nu corespund exigenţelor pentru turismul internaţional.
Utilajul medical şi mobilierul sînt învechite.
Personalul nu posedă limbi de circulaţie internaţională.
Starea tehnică a clădirilor şi infrastructura aferentă sînt
deplorabile.
Nu există ofertă pentru agrement adiţional (bazine de înot, terenuri
de tenis etc.).
Lipsesc posibilităţile pentru o alimentaţie diversificată conform
exigenţelor turiştilor.
Nu există materiale promoţionale de calitate editate în limbi de
circulaţie internaţională.
5.8.3 Direcţii strategice
A elabora un program guvernamental privind dezvoltarea turismului
balnear.
A efectua acreditarea staţiunilor balneoclimaterice, a bazelor de
odihnă şi recreere, a clasifica structurile de primire turistică din
cadrul acestor staţiuni.
A efectua analiza resurselor de ape minerale din Republica Moldova
şi a calităţii acestora din punct de vedere balneoclimateric şi a
elabora proiecte investiţionale spre a fi promovate pe piaţa
internaţională.
A asigura implementarea unui program de training pentru managerii
staţiunilor şi unităţilor relevante în vederea unui management şi
marketing turistic eficient.
A implementa un program de marketing în general pe republică şi în
particular pentru staţiuni.
A include în sistemul de cercetări statistice în domeniul turismului
rapoarte statistice ale staţiunilor balneoclimaterice şi staţiunilor de
odihnă şi recreere.
A amenaja zonele de odihnă şi recreere în conformitate cu
standardele internaţionale.
5.9 Turismul de interes special
5.9.1 Caracteristici
În Republica Moldova există multe oportunităţi pentru practicarea
turismului de interes special, inclusiv: ornitologie, botanică,
vînătoare, pescuit, speologie, zboruri cu deltaplanul etc.
Există posibilităţi pentru dezvoltarea sectorului cinegetic
(vînatul) şi transformarea lui într-o activitate comercială ce poate
atrage vizitatori (vînători) străini.
Pentru dezvoltarea turismului de vînătoare, se impune întreprinderea
unor măsuri de administrare a faunei sălbatice, protejare a mediului
înconjurător din cadrul habitatelor animalelor, reglementare şi ţinere
la un control strict a acestui sector.
5.9.2 Deficienţe
Susţinătorii turismului de interes special, cluburile şi asociaţiile
nu mediatizează suficient activităţile pe care le organizează.
Turoperatorii nu elaborează şi nu implementează tururi specializate
în domeniul turismului de interes special.
Lipseşte cadrul legislativ ce ar reglementa dezvoltarea turismului
de interes special.
Organizaţiile sportive nu colaborează cu reprezentanţii industriei
turismului.
Administrarea inadecvată a habitatului animalelor sălbatice (faunei
sălbatice) conduce la micşorarea fondului cinegetic.
Un număr mic de gospodării cinegetice care organizează itinerare
pentru vînătoare şi pescuit.
5.9.3 Direcţii strategice
Identificarea activităţilor de interes special pentru a oferi
produse şi servicii de calitate.
Antrenarea turoperatorilor în elaborarea pachetelor turistice de
interes special.
Elaborarea şi implementarea cadrului normativ necesar privind
turismul de interes special.
Asigurarea colaborării dintre organizatorii turismului de interes
special şi turoperatori, pentru realizarea unor strategii comune de
marketing privind promovarea acestui tip de turism.
Elaborarea unui program naţional privind dezvoltarea şi
administrarea fondului cinegetic.
Elaborarea programelor regionale de dezvoltare a turismului de
vînătoare, inclusiv a celui de trofee şi de pescuit sportiv, integrate
în programul naţional de dezvoltare a fondului cinegetic.
Crearea gospodăriilor cinegetice care vor organiza itinerare
specializate de vînătoare şi pescuit sportiv.
5.10 Turismul vitivinicol
5.10.1 Caracteristici
Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional ca o ţară
vitivinicolă dezvoltată. Arta de producere a vinului este cunoscută pe
aceste meleaguri din timpurile străvechi. Ţara noastră dispune la ora
actuală de circa 142 mii de hectare cultivate cu viţă de vie (107 mii
hectare vii de producţie marfă) şi 110 de întreprinderi de prelucrare a
strugurilor. Anual se produc circa 12-14 milioane de decalitri de vinuri
brute.
Produsele vinicole moldoveneşti se bucură de o faimă binemeritată şi
sînt apreciate în multe ţări ale lumii. O adevărată carte de vizită a
Republicii Moldova sînt vinurile ce au obţinut distincţii înalte la
prestigioase concursuri internaţionale.
În staţiunile balneoclimaterice se aplică pe larg tratamentul cu
struguri şi sucuri naturale din struguri (uvoterapia).
Vinotecile, centrele expoziţionale, sălile de degustare cu o
arhitectură excepţională, oraşele şi cavernele subterane, diversitatea
producţiei (vinuri, şampanie, divinuri, balsamuri, heres, vinuri
aromatizate etc.), magazinele specializate reprezintă un potenţial
considerabil pentru promovarea turismului vitivinicol în Republica
Moldova, constituind motivaţii superbe care pot plasa la justa valoare
produsul turistic vitivinicol al republicii în circuitul turistic
internaţional.
5.10.2 Deficienţe
Căile de acces se află într-o stare neadecvată pentru organizarea
turismului.
Infrastructura aferentă întreprinderilor pentru primirea
vizitatorilor nu corespunde standardelor internaţionale.
Amenajarea teritorială necesită o îmbunătăţire esenţială.
Ghidajul acordat nu corespunde cerinţelor pentru organizarea unor
rute turistice de rang internaţional. La formarea excursiilor nu se iau
în considerare factorii de interes, precum sînt ţara de origine, vîrsta
şi interesul profesional al grupurilor de turişti.
Serviciile de alimentaţie şi vesela existentă nu corespund
exigenţelor vizitatorilor.
Unele săli de degustare nu sînt dotate în mod corespunzător.
Personalul antrenat în primirea şi deservirea turiştilor nu cunoaşte
limbi de circulaţie internaţională.
Nu se desfăşoară activităţi de marketing turistic şi, în majoritatea
cazurilor, nu există materiale promoţionale în limbi străine.
Foarte puţine întreprinderi vinicole dispun de magazine specializate
aflate în incinta acestora pentru desfacerea întregului sortiment de
producţie.
Nu există flexibilitate la formarea pachetelor turistice pentru
diferite categorii de vizitatori (străini/autohtoni; adulţi/copii;
excursii/tururi complete etc.).
Programele de lucru se limitează doar la zilele de lucru, astfel
zilele de odihnă, cărora, de obicei, le revine o bună parte din cererea
turistică, sînt scoase din circuit.
5.10.3 Direcţii strategice
Elaborarea unui program naţional "Drumul vinului în Republica
Moldova", ce va include subprograme de renovare a căilor de acces şi a
zonelor publice aferente întreprinderilor vitivinicole, incluse în
circuitul turistic internaţional.
Stabilirea unei gestionări corporative a rutei turistice
internaţionale "Drumul vinului în Republica Moldova".
Stabilirea unui parteneriat între întreprinderile vitivinicole,
Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin", Departamentul Dezvoltarea
Turismului, autorităţile administraţiei publice locale şi
întreprinderile industriei turismului pentru implementarea şi promovarea
programului naţional "Drumul vinului în Republica Moldova".
Elaborarea unui program de marketing general pe ţară şi separat pe
instituţii.
Crearea în cadrul întreprinderilor a unor sectoare/secţii de
marketing turistic.
Elaborarea şi promovarea, pentru întreprinderile vitivinicole, a
unor proiecte investiţionale ce ţin de infrastructura turistică a
acestora. Crearea unui regim facilitar investiţional pentru investitorii
care doresc să participe la finanţarea acestor proiecte.
Implementarea unui program de training pentru personalul antrenat în
primirea şi deservirea turiştilor, în special cursuri de ghidaj şi
somelărie.
5.11 Conferinţe şi expoziţii
5.11.1 Caracteristici
Conferinţele şi întrunirile sînt unele dintre cele mai profitabile
elemente ale turismului. În medie, participanţii la conferinţe
cheltuiesc de 2,5 ori mai mult pe zi decît un turist obişnuit.
Încăperile pentru conferinţe sînt folosite de organizaţiile din
sectorul public şi de cele din sectorul privat.
Actualmente, în Republica Moldova se organizează diferite conferinţe
atît la nivel naţional, cît şi la nivel internaţional. Numărul de
participanţi la aceste conferinţe este relativ limitat. Ele se
desfăşoară, de obicei, în hoteluri, în Palatul Republicii şi în alte
localuri.
Republica Moldova se poate specializa în organizarea unor
conferinţe, mici (pînă la 400 de participanţi). Organizarea unor
conferinţe mari nu este posibilă din cauza insuficienţei capacităţilor
de primire a participanţilor. În acest sens, acţiunile vor fi orientate
spre renovarea şi dotarea tehnică respectivă a clădirilor existente,
spre dezvoltarea localurilor pentru conferinţe din hoteluri. Aceste
acţiuni trebuie să fie suplimentate de un program de marketing.
Pe lîngă localurile pentru conferinţe, Republica Moldova oferă
posibilităţi de organizare a expoziţiilor. Centrul Internaţional de
Expoziţii "Moldexpo" reprezintă unul dintre cele mai importante centre
de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor din Republica Moldova. El
ocupă o suprafaţă de 7000 m2 dintre care 4000 m2 - spaţiu închis şi
3000 m2 - spaţiu deschis.
Calendarul expoziţional anual al Centrului include peste 20 de
expoziţii şi tîrguri specializate naţionale şi internaţionale.
5.11.2 Deficienţe
Majoritatea localurilor pentru conferinţe din sectorul public şi cel
privat, precum şi sălile de conferinţe din hoteluri, nu corespund
cerinţelor actuale şi nu dispun de posibilităţi tehnice şi mobilier
modern necesare pentru desfăşurarea unor asemenea acţiuni. În multe
dintre aceste localuri nu sînt create condiţii de servire a mesei sau a
băuturilor răcoritoare pentru participanţii la întruniri.
Nu există materiale publicitare privind localurile destinate
organizării conferinţelor.
Nu există o coordonare a ofertelor pentru organizarea conferinţelor
regionale şi internaţionale.
Lipsesc organizatori profesionişti pentru desfăşurarea conferinţelor
în Republica Moldova.
Nu este elaborată o concepţie de dezvoltare a activităţii
expoziţionale în Republica Moldova.
Promovarea insuficientă a potenţialului de expoziţii al Republicii
Moldova.
Insuficienţa resurselor financiare destinate promovării produselor
autohtone în străinătate.
Lipsa unui parteneriat eficient în promovarea expoziţională a
ofertei turistice naţionale peste hotarele ţării.
Dotarea tehnică neadecvată a sălilor expoziţionale.
5.11.3 Direcţii strategice
Renovarea Palatului Republicii pentru a utiliza mai flexibil sălile
de conferinţe, a procura şi dota cu echipament modern sălile de
conferinţe şi bucătăria.
Elaborarea unui ghid întitulat "Conferinţe în Republica Moldova", în
care vor fi incluse toate localurile pentru conferinţe din mun.Chişinău
şi din alte părţi ale republicii, menţionînd capacitatea acestora şi
amenajarea lor tehnică.
Formarea unui club "Republica Moldova - destinaţie pentru
conferinţe", care va întruni reprezentanţi ai tuturor localurilor mari
pentru desfăşurarea conferinţelor şi ai altor ofertanţi de conferinţe,
pentru implementarea unui plan comun de acţiuni, cu scopul organizării
conferinţelor regionale şi internaţionale în Republica Moldova.
Instruirea operatorilor din domeniul turismului în calitate de
organizatori profesionişti de conferinţe, precum şi participarea
acestora la cursurile anuale de instruire ale Asociaţiei Internaţionale
a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe (AIOPC).
Elaborarea şi adoptarea concepţiei de dezvoltare a activităţii
expoziţionale în Republica Moldova.
Difuzarea materialelor promoţionale privind potenţialul expoziţional
al Republicii Moldova.
Crearea unui fond de susţinere a agenţilor economici, în scopul
promovării produselor autohtone pe piaţa internaţională, inclusiv a
serviciilor turistice.
Modernizarea localurilor expoziţionale şi dotarea lor cu tehnica
necesară.
5.12 Agenţi economici care practică activitatea de turism
5.12.1 Caracteristici
Reglementarea activităţii de turism în Republica Moldova se
efectuează de către Departamentul Dezvoltarea Turismului.
De menţionat că, la 1 august 2003, în Republica Moldova au fost
înregistraţi 220 de agenţi economici, titulari de licenţe pentru
activitatea de turism. Personalul acestor agenţii este constituit din
720 de angajaţi care dispun de brevet de turism.
Un segment relevant pe piaţa turistică (cca 37% din numărul total de
firme turistice titulare de licenţe) îl formează producătorii
serviciilor turistice (turoperatorii). În Republica Moldova majoritatea
pachetelor turistice pot fi delimitate în trei grupe:
pachete turistice care oferă odihnă pe teritoriul Republicii Moldova
(Vadul lui Vodă, Cahul, Călăraşi etc.);
pachete turistice în diferite staţiuni de odihnă care prestează
servicii la preţuri moderate (Ucraina, România, Bulgaria etc.);
pachete turistice care oferă odihnă în ţări exotice cu tarife majore
(Turcia, Cipru, Egipt, Croaţia, Muntenegru, Grecia etc.).
Un rol important pe piaţa turistică a Republicii Moldova (circa 60%
din numărul total de firme turistice titulare de licenţe) revine
agenţiilor de turism care achiziţionează produsele turistice formate de
către turoperatori şi le comercializează turiştilor.
În ianuarie 2002, în ţara noastră a fost creată Asociaţia Naţională
a Agenţiilor de Turism (ANAT), al cărei scop rezidă în reprezentarea
intereselor firmelor turistice la nivel naţional şi internaţional. La
momentul actual membri fondatori ai ANAT sînt 40 firme turistice.
În perioada anilor 1998-2002 volumul total al încasărilor turistice
acumulate de firmele de turism s-a majorat de la 20,9 mil.lei pînă la
98,6 mil.lei. Această majorare reflectă tendinţa de creştere a cererii
turistice în Republica Moldova.
5.12.2 Deficienţe
Un număr limitat de agenţii de turism care organizează şi promovează
produse turistice naţionale.
Nu există posibilitatea de a efectua recalificarea şi reciclarea
cadrelor.
Departamentul Dezvoltarea Turismului, conform legislaţiei în
vigoare, nu dispune de mecanisme reale de control al calităţii
serviciilor prestate de către agenţii economici titulari de licenţe
pentru activitatea de turism.
Lipseşte un mecanism de sancţionare a firmelor turistice ce nu
respectă legislaţia.
Nu există sistem de parteneriat şi cooperare între sectorul public
şi cel privat.
Costuri majorate la produsele turistice naţionale, condiţionate de
preţurile înalte ale prestaţiilor, costul ridicat al vizei de intrare în
Republica Moldova şi comisioanele ridicate ale agenţiilor de turism.
5.12.3 Direcţii strategice
Eliberarea diferenţiată a licenţelor pentru firmele turoperatoare şi
agenţiile de turism, în scopul stimulării formării şi promovării
produselor turistice naţionale.
Elaborarea unui sistem facilitar de lungă durată pentru firmele
turistice - potenţiali investitori, în scopul creării infrastructurii
turistice naţionale.
Antrenarea firmelor turistice în amenajarea, promovarea şi
finanţarea rutelor turistice interne.
Elaborarea unui program de formare profesională continuă a
personalului din firmele turistice în cadrul Centrului Naţional de
Instruire Continuă în Turism, creat pe lîngă Departamentul Dezvoltarea
Turismului.
Reatribuirea dreptului de acordare a licenţelor pentru desfăşurarea
activităţii de turism autorităţii administraţiei publice de specialitate
ce reglementează acest domeniu în ţară.
5.13 Controlul de frontieră şi securitate
5.13.1 Caracteristici
Republica Moldova dispune de 88 de puncte de trecere a frontierei,
dintre care 78 sînt amplasate la graniţa cu Ucraina şi 7 - cu România.
Celelalte se află în Aeroportul Internaţional Chişinău, în aeroportul
din Bălţi şi aeroportul din Cahul.
În prezent ţara noastră are regim de vize cu majoritatea statelor
din lume. Excepţie fac România, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica
Belarus, Republica Uzbekistan, Republica Kîrgîzstan, Republica
Tadjikistan, Republica Azerbaidjan, Georgia şi Armenia.
Cetăţenii străini care solicită obţinerea vizei de intrare-ieşire
în/din Republica Moldova se pot adresa atît misiunilor diplomatice şi
consulare ale Republicii Moldova, cît şi oficiilor consulare amplasate
în incinta aerogării Chişinău şi la punctele de trecere a frontierei de
stat Cahul, Leuşeni şi Sculeni.
Oficiile consulare de la aerogară şi Leuşeni funcţionează în regim
non stop, iar cele de la Cahul şi Sculeni - de la 08:00 pînă la 19:00.
Conform legislaţiei în vigoare, evidenţa circulaţiei turiştilor la
frontiera de stat revine Departamentului Trupelor de Grăniceri.
Actualmente, din cauza unor deficienţe tehnice, această evidenţă este
ţinută doar pentru turismul organizat.
5.13.2 Deficienţe
Costurile înalte pentru viza de intrare în Republica Moldova şi
procedura dificilă de aplicare a vizei reprezintă o barieră serioasă
pentru potenţialii vizitatori.
Nu este ţinută evidenţa circulaţiei turiştilor individuali.
Procedurile vamale durează mult din cauza lipsei coridoarelor verzi
şi roşii.
Sistemul de colectare a taxelor şi plăţilor de frontieră este
birocratic, neunificat şi prezintă incomodităţi, în mod special pentru
punctele de trecere auto a frontierei.
Comportamentul neprietenos al personalului creează o impresie
negativă.
Este complicat sistemul de plată a taxelor pentru autoturisme la
trecerea frontierei.
5.13.3 Direcţii strategice
A revedea politica de vize. A simplifica procedura de obţinere a
vizelor şi a reduce cuantumul taxelor consulare.
A urgenta punerea în funcţiune a Concepţiei şi a Regulamentului cu
privire la Sistemul informaţional automatizat de evidenţă şi control al
persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor (încărcăturilor)
care trec frontiera de stat şi/sau vamală "Frontiera", ceea ce va
permite a ţine o evidenţă strictă a întregului flux de vizitatori la
intrare/ieşire.
A deschide un număr mai mare de oficii consulare la punctele de
trecere a frontierei.
A introduce un regim nonstop pentru oficiile consulare amplasate la
frontiera de stat.
A instrui personalul organelor de frontieră în probleme ce ţin de
regulile de comunicare şi comportament faţă de vizitatorii străini.
A instala sistemul de coridoare verzi şi roşii.
5.14 Statistică şi investigaţii
5.14.1 Caracteristici
Datele statistice din domeniul industriei turismului sînt colectate
de către Departamentul Statistică şi Sociologie.
Cercetările statistice actuale oferă o informaţie utilă, dar
insuficientă, pentru elaborarea planurilor de dezvoltare şi de
marketing. Acest volum de informaţie nu corespunde criteriilor
statistice internaţionale.
Începînd cu anul 2002, la frontiera de stat se ţine evidenţa
circulaţiei turiştilor în turismul organizat (cu excepţia frontierei de
est a republicii).
5.14.2 Deficienţe
Nu este valorificat impactul turismului asupra economiei naţionale
şi nu este pusă în valoare contribuţia turismului la PIB.
Cercetările statistice cuprind doar datele cu privire la turismul
organizat şi nu reflectă călătoriile individuale. Respectiv, nu se
obţine o imagine reală a fluxului total de turişti.
Lipsesc datele complete despre fluxul turiştilor în Republica
Moldova pe ţări de reşedinţă, luna vizitei, tipul transportului, durata
sejurului, scopul vizitei, cheltuieli, vîrstă, sex etc.
Informaţia cu privire la gradul de ocupare a hotelurilor şi
căminelor este prezentată doar anual. Datele incluse în ea nu reflectă
variaţiile sezoniere şi ţara de origine a vizitatorilor.
Cercetările statistice reflectă doar datele despre numărul
angajaţilor din agenţiile de turism şi din structurile de cazare.
Astfel, nu se monitorizează informaţia cu privire la numărul angajaţilor
din alte sectoare ce ţin de industria turismului.
Cercetările statistice efectuate nu corespund criteriilor statistice
internaţionale.
Evidenţa circulaţiei turiştilor, ţinută la punctele de trecere a
frontierei, nu corespunde cerinţelor statistice din industria
turismului. Lipseşte informaţia privind fluxul turiştilor la frontiera
de est a republicii.
Lipseşte un studiu de evaluare a pieţei turistice, care să reflecte
cererea turistică şi procesul de prognozare a ei.
5.14.3 Direcţii strategice
A elabora un sistem de indicatori statistici care ar permite
calcularea impactului turismului asupra economiei naţionale şi a
contribuţiei industriei turismului la formarea PIB.
A extinde evidenţa circulaţiei turistice la frontiera de stat asupra
turismului individual, în scopul obţinerii unei informaţii unitare
despre fluxul vizitatorilor.
A urgenta implementarea Sistemului informaţional automatizat de
evidenţă şi control al persoanelor, mijloacelor de transport şi
mărfurilor (încărcăturilor) care trec frontiera de stat şi /sau vamală,
conform căruia se va ţine şi evidenţa circulaţiei turistice (S.I.A.
"Frontiera").
A extinde cercetările, pe baza unor sondaje, pentru evaluarea
fluxului de turişti la frontiera de est a republicii.
A extinde cercetările statistice privind evaluarea numărului de
vizitatori în toate structurile de primire.
A determina domeniile economiei naţionale cu caracter turistic şi
nivelul angajării în aceste domenii pentru elaborarea unei statistici
anuale a turismului.
A eficientiza cercetările turistice la trecerea frontierei de stat,
cu elaborarea lunară a statisticii turismului emitent şi receptor, în
conformitate cu criteriile internaţionale.
A efectua sondaje selective în rîndurile vizitatorilor străini la
plecarea acestora din ţară, pentru a determina motivul vizitei, sursa de
informare, procesul de planificare a vizitei şi gradul de satisfacţie în
urma vizitei efectuate etc.
A spori eficienţa cercetărilor adiţionale în domeniul statisticii
turismului spre crearea condiţiilor de implementare a Contului Satelit
în Turism (TSA) pentru Republica Moldova.
5.15 Instruire şi training
5.15.1 Caracteristici
Actualmente, Republica Moldova nu dispune de un studiu analitic
privind numărul de angajaţi în activităţile aferente industriei
turismului. În anul 2002, în activitatea hotelieră şi în restaurante,
transporturi, la depozitare şi în comunicaţii numărul populaţiei ocupate
era de 83000 de persoane. Aceasta reprezintă 5,5% din numărul total al
populaţiei ocupate.
Datele statistice citate mai sus nu reflectă situaţia întregului
sector turistic. Conform estimărilor efectuate de Organizaţia Mondială a
Turismului, la nivel mondial, în medie, unul din 12 angajaţi este
implicat în industriile aferente turismului. Procentul echivalent pentru
Republica Moldova rămîne necunoscut, dar, la sigur, acesta este mult mai
mare decît estimările pentru sectorul hotelier, agenţiile turistice şi
transporturi.
5.15.2 Deficienţe
Inexistenţa posibilităţilor de recalificare şi perfecţionare a
angajaţilor din industria turismului.
Formarea iniţială realizată în cadrul şcolilor polivalente nu
corespunde exigenţelor unei industrii moderne a turismului.
Lipsa unui sistem integral de pregătire profesională pentru sectorul
turistic.
Pregătirea profesională insuficientă a formatorilor din turism.
Insuficienţa unui echipament şi materiale didactice în instituţiile
de învăţămînt şi aducerea lentă a acestora în conformitate cu
standardele internaţionale de instruire a angajaţilor din industria
turismului.
Insuficienţa de instruire generală a personalului de "primă linie"
în relaţiile cu clienţii.
Insuficienţa cadrelor care cunosc limbile de circulaţie
internaţională.
Insuficienţa bazelor pentru practica de producţie în procesul de
formare profesională.
5.15.3 Direcţii strategice
A înfiinţa şi asigura funcţionarea Centrului Naţional de Instruire
Continuă în Turism, aflat în subordonarea Departamentului Dezvoltarea
Turismului.
A elabora un sistem de pregătire profesională continuă a angajaţilor
din industria turismului.
A organiza sistemul de training pentru formatorii din turism.
A asigura parteneriatul în problemele pregătirii profesionale a
angajaţilor din industria turismului la toate nivelurile sistemului de
învăţămînt.
A efectua specializarea învăţămîntului turistic în instituţiile de
învăţămînt superior pornind de la necesităţile şi direcţiile de
dezvoltare a industriei turismului.
A promova produsele turistice naţionale în sistemul învăţămîntului
turistic.
A organiza pregătirea profesională a personalului turistic de "primă
linie" în şcolile polivalente profesionale, conform standardelor
internaţionale.
A înfiinţa o instituţie specializată pentru pregătirea personalului
hotelier.
A adapta planurile şi programele de învăţămînt la standardele
internaţionale prin colaborarea cu instituţiile de învăţămînt din
străinătate.
A ajusta procesul de training din turism şi structurile de primire
turistică la necesităţile industriei, prin:
evaluarea necesităţilor de instruire şi pregătire profesională
pentru industria turismului din ţară, atît la nivel operaţional, cît şi
la cel de conducere;
revizuirea tipurilor, standardelor şi volumului instruirii şi
pregătirii profesionale existente în sectorul privat şi cel public;
elaborarea propunerilor privind întocmirea planurilor şi programelor
de învăţămînt pentru asigurarea unui training adecvat ce ar satisface
necesităţile ţării.
Încurajarea instituţiilor de training pentru ca acestea să accepte
propuneri de colaborare.
A introduce cursuri de training de scurtă durată pentru personalul
de "primă linie" în relaţiile cu clienţii.
5.16 Conştientizarea importanţei turismului
5.16.1 Caracteristici
În prezent problema privind conştientizarea importanţei turismului
este deosebit de actuală, deoarece turismul adeseori este perceput ca o
activitate neesenţială pentru dezvoltarea economică.
La etapa iniţială se impune tot mai imperios necesitatea
conştientizării acestei probleme la nivel instituţional, ceea ce ar
asigura o mai bună înţelegere şi percepere a necesităţilor dezvoltării
turismului la nivelul instituţiilor guvernamentale (ministere,
departamente).
Este necesar, de asemenea, conştientizarea importanţei turismului la
nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi al
populaţiei.
5.16.2 Deficienţe
Lipsa de înţelegere a importanţei turismului în dezvoltarea
economică şi socială.
Lipsa informaţiei necesare pentru conştientizarea importanţei
turismului.
Lipsa unor programe naţionale de conştientizare a importanţei
turismului.
5.16.3 Direcţii strategice
Antrenarea mass-media în promovarea potenţialului turistic natural
şi antropic al Republicii Moldova, cu anunţarea de concursuri şi
publicitate.
Elaborarea unui program naţional de conştientizare a importanţei
turismului, care va include diferite acţiuni pentru întreaga societate.
Introducerea în programele de învăţămînt, în licee, şcoli
polivalente, colegii şi instituţii de învăţămînt superior a unor cursuri
ce ţin de conştientizarea importanţei patrimoniului turistic naţional,
inclusiv excursii cu caracter instructiv.
Antrenarea societăţii civile din sectorul neguvernamental în
programele de conştientizare a importanţei turismului.
5.17 Promovarea investiţiilor
5.17.1 Caracteristici
Legea cu privire la investiţiile străine în Republica Moldova
constituie o bază juridică temeinică pentru investitorii străini în
vederea promovării investiţiilor în condiţiile economiei de piaţă. Ea
conţine, însă, un şir de neajunsuri şi necesită completări. În industria
turismului există un climat investiţional ineficient, generat de
instabilitatea macroeconomică şi conştientizarea insuficientă a
importanţei turismului.
De menţionat că însuşi caracterul investiţiilor în turismul durabil
presupune angajamente de lungă durată, iar mediul în care vor fi
utilizate ulterior investiţiile joacă un rol extrem de important.
Republica Moldova are anumite avantaje în ceea ce priveşte atragerea
investiţiilor străine:
amplasarea geografică favorabilă;
raportul dintre nivelul de salarizare şi pregătirea forţei de muncă;
posibilitatea cofinanţării din partea instituţiilor financiare
internaţionale;
existenţa zonelor economice libere şi a parcurilor industriale;
preţurile accesibile la mărfurile şi serviciile pentru străini etc.
În cadrul industriei turismului activează 19 companii turistice şi
două hoteluri cu capital străin.
Pînă în prezent, la nivel de stat, nu au fost întreprinse nici un
fel de măsuri speciale pentru încurajarea investiţiilor străine în
domeniul turismului.
Există necesitatea extinderii investiţiilor străine, nu numai din
motive financiare, dar şi pentru conştientizarea internaţională a
potenţialului de dezvoltare a produsului turistic moldav.
Experienţa internaţională demonstrează că aplicarea unor stimulente
financiare specifice domeniului investiţional (investiţii solide) nu
este totalmente eficace şi poate provoca distorsiuni în cadrul pieţei.
În această ordine de idei se impune eliminarea barierelor birocratice. O
atare opţiune nu reflectă activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.
5.17.2 Deficienţe
Legea cu privire la investiţiile străine nu corespunde prevederilor
legislaţiei turistice.
O atitudine inegală faţă de investitorii locali şi cei străini.
Un ritm lent de privatizare şi succese modeste la privatizarea
obiectivelor aferente industriei turismului.
Existenţa unor bariere birocratice pentru investitori.
Lipsa unei agenţii specializate pentru atragerea şi promovarea
investiţiilor, în particular, în industria turismului.
5.17.3 Direcţii strategice
A revizui Legea cu privire la investiţiile străine, cu luarea în
considerare a recomandărilor din raportul "Sinteza cercetării
condiţiilor din Republica Moldova pentru investiţiile străine", elaborat
de Serviciul Consultativ pentru Investiţiile Străine (FIAS), Agenţia
Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA), Corporaţia
Financiar-Internaţională (IFC) şi Banca Mondială.
A elabora mecanisme de susţinere financiară a dezvoltării şi
renovării întreprinderilor mici şi mijlocii din mediul rural.
A stabili termene de creditare pe termen lung pentru dezvoltarea
turismului rural.
A elabora un program pentru identificarea, specificarea şi
promovarea oportunităţilor de investiţii în industria turismului.
5.18 Cadrul normativ
5.18.1 Caracteristici
Reglementările juridice trebuie să asigure promovarea unor acte
normative care să genereze un mediu economic stimulativ pentru
dezvoltarea turismului prin oferirea de facilităţi specifice domeniului.
Aceste reglementări vor contribui la dezvoltarea infrastructurii
turistice, la crearea unor noi locuri de muncă, la majorarea
defalcărilor la bugetul de stat şi în bugetele locale, precum şi la
promovarea imaginii pozitive a Republicii Moldova ca destinaţie
turistică.
5.18.2 Deficienţe
Lipsa armonizării legislaţiei turistice cu legislaţia Uniunii
Europene în domeniu.
Absenţa amendamentelor la actele legislative privind armonizarea
legislaţiei turistice cu alte prevederi legale, iniţiate anterior sau în
alte domenii conexe.
Lipsa unor acte normative care să contribuie, prin diferite
facilităţi, la dezvoltarea turismului.
5.18.3 Direcţii strategice
Armonizarea legislaţiei turistice cu legislaţia Uniunii Europene.
Corelarea legislaţiei turistice cu alte prevederi legale din: Codul
apelor, Codul silvic, Legea privind spaţiile verzi ale localităţilor
urbane şi rurale, Legea privind ocrotirea monumentelor, Legea privind
Fondul ariilor naturale protejate de stat, Legea privind principiile
urbanismului şi amenajării teritoriului, Legea privind protecţia
consumatorilor etc.
Elaborarea de acte normative care ar contribui la crearea unui mediu
economic stimulativ pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism în
Republica Moldova, precum şi la atragerea investiţiilor în proiectele de
infrastructură turistică (turism rural, turism balnear, turism
vitivinicol, turism ecologic etc.).
5.19 Informaţia turistică şi rezervările turistice
5.19.1 Caracteristici
Informaţia cu privire la amplasarea atracţiilor turistice, la
serviciile şi produsele turistice, precum şi la modalitatea rezervărilor
pentru serviciile solicitate constituie o primă cerinţă a vizitatorilor.
O astfel de informaţie trebuie să fie disponibilă în diferite etape ale
călătoriei: de planificare a vizitei, la momentul sosirii în ţară şi în
decursul vizitei. Lipsa sau accesul limitat la informaţie pot determina
decizia de a renunţa la vizită. De asemenea, multe produse nu se cumpără
din cauză că vizitatorii nu sînt informaţi sau nu cunosc posibilităţile
de procurare a acestora.
În Republica Moldova asigurarea cu informaţie turistică se află
într-un stadiu incipient. Multe dintre structurile industriei turismului
- hoteluri, unităţi de atracţii, unităţi de agrement, de transport - nu
utilizează nici cel mai simplu material informaţional. Situaţia se
explică prin costul înalt de editare şi lipsa reţelelor eficiente de
distribuţie.
5.19.2 Deficienţe
Lipsa broşurilor cu descrierea produselor şi serviciilor individuale
în limbile de circulaţie internaţională.
Lipsa ghidurilor generice pentru produse - structuri de cazare,
restaurante, activităţi şi evenimente culturale, muzee, atracţii
turistice, vînătoare, excursii, itinerare etc.
Inaccesibilitatea la informaţia ce ţine de orarul deplasării
transportului de pasageri spre Republica Moldova, din Republica Moldova
şi prin Republica Moldova, în special pentru vizitatorii străini.
Lipsa de informaţie turistică despre Republica Moldova în ţările de
reşedinţă ale vizitatorilor, în punctele de trecere a frontierei de stat
şi în structurile de cazare.
Lipsa unui centru informaţional pentru turişti în Aeroportul
Internaţional Chişinău sau în centrul municipiului Chişinău.
Misiunile diplomatice, reprezentanţele comercial-economice ale
Republicii Moldova, precum şi oficiile companiilor aeriene care se află
peste hotare sînt slab echipate pentru a oferi informaţie turistică
necesară.
Website-ul oficial www.turism.md este încă în proces de dezvoltare
şi puţin cunoscut.
Posibilităţi limitate ale sistemului de rezervări electronice.
Absenţa presei în domeniul turismului ca sursă de informare.
5.19.3 Direcţii strategice
Editarea de către reprezentanţii sectorului turistic a broşurilor
sau a buletinelor informative privind serviciile turistice prestate, în
limbile de circulaţie internaţională. Este necesară organizarea unor
cursuri de instruire ce ţin de designul elementar al materialelor
promoţionale.
Elaborarea unor ghiduri informaţionale anuale în care vor fi
specificate toate structurile de cazare, restaurantele de calitate,
evenimentele şi activităţile culturale, muzeele şi alte obiective ale
patrimoniului turistic, vinăriile, diferite itinerare turistice, hărţi
turistice etc. Toate acestea vor fi coordonate de către Departamentul
Dezvoltarea Turismului şi finanţate pe bază de parteneriat între
sectorul public şi cel privat.
Instituirea în gări, autogări şi aerogări a unor panouri ce vor
conţine o informaţie explicită şi reactualizată cu privire la orarul
circulaţiei mijloacelor de transport. Editarea în mai multe limbi şi
distribuirea orarelor circulaţiei mijloacelor de transport de pasageri.
Dotarea misiunilor diplomatice şi reprezentanţelor comercial-
economice ale Republicii Moldova, precum şi a oficiilor companiilor
aeriene amplasate în străinătate cu pachete informaţionale, pe bază de
autoservire. Personalul urmează să fie instruit în probleme ce ţin de
distribuirea şi difuzarea informaţiei turistice.
Instalarea la Aeroportul Internaţional Chişinău şi în punctele de
trecere a frontierei a unor standuri ce oferă pachete informaţionale pe
bază de autoservire.
Crearea unor birouri de informare turistică:
în centrul capitalei;
la Aeroportul Internaţional Chişinău.
Perfecţionarea metodei de prezentare a informaţiei turistice şi a
rezervărilor electronice prin:
crearea bazelor de date computerizate ale produselor turistice şi
ale prestatorilor din domeniul turistic. Aceste baze de date vor include
programul de lucru, preţurile, procedurile de rezervare etc.;
dezvoltarea în continuare şi promovarea website-ului www.turism.md;
introducerea sistemului de solicitare a serviciilor turistice prin
website.
5.20 Marketing
5.20.1 Caracteristici
Promovarea Republicii Moldova ca destinaţie turistică constituie o
responsabilitate comună a Guvernului, a Departamentului Dezvoltarea
Turismului şi a diferitelor instituţii din industria turismului.
Republica Moldova are o sarcină primordială în domeniul promovării
turistice. Începînd cu anul 1991, a fost înregistrat un declin
substanţial al vizitelor în Republica Moldova din ţările C.S.I. şi cele
învecinate. Pe noile pieţe posibile din vest, republica noastră este
practic necunoscută ca destinaţie turistică. De aici rezultă şi
necesitatea evidentă a creării şi promovării unei imagini turistice a
Republicii Moldova pe plan internaţional.
Din momentul instituirii sale, Departamentul Dezvoltarea Turismului,
în limita resurselor sale disponibile, şi-a concentrat atenţia asupra
realizării unor activităţi de marketing. Vom menţiona, în această ordine
de idei, crearea Registrului turismului şi instituirea Fondului special
pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Faptul în cauză a condus la
determinarea produselor turistice de calitate şi la monitorizarea
informaţiei referitoare la acestea.
5.20.2 Deficienţe
Promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinaţie turistică
şi a logo-ului turistic al ţării.
Lipsa de resurse bugetare creează dificultăţi în implementarea
eficientă a Planului de marketing la nivel de ţară.
Reţeaua de distribuţie a materialelor promoţionale este slab
dezvoltată.
Contribuţiile financiare actuale sînt limitate, şi, respectiv, nu
permit implementarea unui program de marketing sistematic şi de lungă
durată.
Nu exista alocaţii anuale de la buget pentru activităţile de
marketing.
5.20.3 Direcţii strategice
A stimula folosirea pe o scară mai largă a logo-ului şi a sloganului
turistic ale Republicii Moldova de către agenţii economici care oferă
servicii turistice.
A perfecţiona nivelul angajaţilor Departamentului Dezvoltarea
Turismului prin training-uri specializate.
A elabora programe de briefing vizînd promovarea turismului pentru
personalul misiunilor diplomatice, al reprezentanţelor
comercial-economice ale Republicii Moldova şi al oficiilor companiilor
aeriene în afara hotarelor ţării.
A perfecţiona accesul la informaţia turistică şi la rezervările
electronice prin:
crearea bazelor de date computerizate ale produselor, serviciilor
turistice şi ale prestatorilor din domeniul turistic. Aceste baze de
date vor include programul de lucru, preţurile, procedurile de rezervare
etc.;
dezvoltarea în continuare şi promovarea website-ului www.turism.md;
introducerea sistemului de rezervare a serviciilor turistice prin
website;
aprobarea şi finanţarea de la bugetul de stat a activităţilor de
marketing ale Departamentului Dezvoltarea Turismului, conform devizelor
de cheltuieli anuale.
6. Recomandări şi Planul de acţiuni
6.1 Parteneriat
Prezenta Strategie a fost elaborată cu concursul şi prin consultări
intense cu numeroase structuri ale sectorului public şi celui privat,
ONG-uri şi mass-media. Procesul de elaborare a demonstrat clar că multe
sectoare ale societăţii şi ale economiei au tangenţă cu turismul şi
beneficiază de el, chiar dacă acesta nu reprezintă un interes major
pentru sectoarele respective.
În scopul dezvoltării în continuare a industriei turismului, în
Republica Moldova este necesar de a crea şi a susţine un parteneriat
eficient formal şi neformal. În această colaborare vor fi implicate
ministerele şi departamentele, autorităţile administraţiei publice
locale, asociaţiile şi uniunile profesionale, ONG, precum şi mass-media
de profil. O importanţă deosebită va avea parteneriatul dintre
Departamentul Dezvoltarea Turismului şi întreprinderile turistice, atît
cele publice, cît şi cele private.
6.2 Îmbunătăţiri structurale
Planul de acţiuni presupune un lucru enorm în vederea implementării
Strategiei. În această ordine de idei un rol aparte revine
Departamentului Dezvoltarea Turismului.
În scopul îndeplinirii obiectivelor trasate, se recomandă
menţinerea/avansarea în viitor a statutului juridic al Departamentului
Dezvoltarea Turismului.
6.3 Recomandări de bază
Deficienţele identificate în industria turismului din Republica
Moldova au determinat necesitatea elaborării unor acţiuni detaliate,
care urmează a fi îndeplinite într-o perioadă de timp scurt şi mediu.
Planul de acţiuni detaliat de la punctul 6.4 determină direcţiile
strategice menţionate în capitolul 5.
Acţiunile detaliate ale planului au fost grupate în următoarele
categorii de activităţi.
6.3.1 Asigurarea ştiinţifică şi metodologică
Dezvoltarea durabilă a turismului în Republica Moldova necesită o
asigurare ştiinţifică şi metodologică.
Prognozarea şi planificarea turismului presupune o îmbunătăţire
esenţială a sistemului de evidenţă statistică. În acest sens se
recomandă ajustarea surselor şi a formelor statistice la standardele
internaţionale. Aceasta implică:
determinarea indicatorilor valorici şi fizici şi tendinţele
evoluţiei lor;
identificarea necesităţilor pentru dezvoltarea produsului turistic;
identificarea locurilor de muncă generate de industria turistică şi
determinarea cererii de angajare pentru personalul instruit;
efectuarea cercetărilor de marketing;
prognozarea dezvoltării turismului;
evaluarea efectului multiplicator al turismului;
evaluarea impactului turismului asupra mediului înconjurător.
Este necesar realizarea unor investigaţii speciale privind evaluarea
pieţelor turistice efective şi potenţiale. Aceste studii vor identifica
cerinţele de dezvoltare, investiţii, instruire şi marketing.
Republica Moldova poate avea succes în turism prin crearea unor
produse noi în cadrul următoarelor forme de turism, pe care le
considerăm prioritare:
turismul rural, turismul ecologic, turismul vitivinicol, turismul de
sănătate şi frumuseţe, turismul cultural, turismul de afaceri.
6.3.2 Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului şi crearea
infrastructurii turistice
Actuala infrastructură a turismului în Republica Moldova nu
beneficiază de investiţii, ceea ce are un impact negativ asupra
turismului. Din aceste considerente sînt necesare investiţii capitale
pentru ameliorarea situaţiei create.
Un domeniu major care urmează a fi dezvoltat în mod prioritar este
sectorul de cazare. Renovarea structurilor de cazare existente, precum
şi construirea în regiuni noi a unor structuri moderne de cazare, impune
efectuarea unei analize a evaluării cererii viitoare pe tipuri,
categorii şi amplasarea teritorială a acestor structuri.
Întreţinerea multor atracţii turistice este insuficientă. În acest
context urmează a fi întocmită o listă a atracţiilor majore (în ordine
prioritară, conform preferinţelor vizitatorilor) care necesită renovare.
Se evidenţiază, de asemenea, problemele ce ţin de interpretarea
atracţiilor turistice şi orientarea vizitatorilor. Aceasta este o
problemă de nivel naţional, de aceea se propune să se introducă sisteme
noi de interpretare la cîteva atracţii turistice, pentru a servi drept
exemplu de efectuare a acţiunii de acest gen.
Sînt recomandate proiectele-pilot în domeniul turismului rural şi al
activităţilor de artizanat pentru a încuraja crearea unor întreprinderi
mici şi mijlocii în zonele rurale. Aceste întreprinderi vor crea,
respectiv, locuri noi de muncă, contribuind la conservarea patrimoniului
cultural.
Pentru a stimula investiţiile adiţionale în proiectele şi produsele
turistice, se propune introducerea unui sistem de facilităţi financiare
atît pentru investitorii autohtoni, cît şi pentru cei străini.
6.3.3 Reglementarea şi organizarea activităţii turistice
Pentru ca turismul în Republica Moldova să prospere, întreprinderile
turistice din sectorul public şi cel privat trebuie să opereze cu un
minimum de cerinţe administrative. Reglementarea activităţii
întreprinderilor din industria turistică este necesară pentru a asigura:
calitatea serviciilor şi facilităţilor conform standardelor
internaţionale;
protecţia şi securitatea turiştilor;
angajarea unui personal calificat.
Se recomandă ca licenţele privind activităţile de turism să fie
acordate de Departamentul Dezvoltarea Turismului.
În prezent activitatea turistică se desfăşoară preponderent în
capitală. Este binevenită extinderea şi dezvoltarea echilibrată a
activităţilor de turism pe tot teritoriul republicii, ceea ce va genera
locuri noi de muncă şi beneficii socio-economice pentru comunităţile
locale. Aceasta va necesita măsuri de coordonare la nivel local.
Departamentul Dezvoltarea Turismului, în calitatea sa de autoritate a
administraţiei publice de specialitate, reglementează activitatea de
turism la nivel naţional, or, la nivel teritorial, este necesară crearea
unor servicii de specialitate suplimentare. Autorităţile locale vor fi
încurajate să ia în considerare potenţialul turistic din regiunile lor
şi, în colaborare cu Departamentul Dezvoltarea Turismului, să determine
direcţiile de dezvoltare a turismului la nivel teritorial şi să creeze
servicii teritoriale de specialitate.
Imaginea Republicii Moldova ca ţară turistică receptoare poate fi
serios afectată dacă la sosire vizitatorii vor întîmpina dificultăţi de
trecere a frontierei, birocraţie excesivă, taxe şi costuri majorate.
Primele impresii ale turiştilor sînt deosebit de importante în acest
sens. Se recomandă o revizuire a procedurilor, taxelor şi facilităţilor
ce ţin de trecerea frontierei, fără a pune în pericol securitatea ţării
şi obiectivele controlului vamal. Această revizuire trebuie făcută în
aşa fel, încît procesul de sosire să fie agreabil pentru vizitatori.
6.3.4 Cadrul normativ
Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, precum şi alte
acte normative în vigoare, constituie cadrul juridic general pentru
implementarea prezentei Strategii, însă pentru dezvoltarea anumitor
forme de turism (turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural,
balnear, social etc.) se impune elaborarea şi implementarea unor acte
normative adiţionale.
Se recomandă armonizarea legislaţiei turistice naţionale cu alte
prevederi legale din domeniile conexe, precum şi ajustarea acesteia la
normele internaţionale.
Îndeplinirea acestor recomandări va necesita modificări în Legea
bugetului.
6.3.5 Dezvoltarea resurselor umane
Turismul este o industrie intensivă care implică utilizarea activă a
forţei de muncă cu diverse niveluri de pregătire profesională, cu vîrste
şi sexe diferite. Pentru formarea personalului de calificare înaltă se
recomandă organizarea unui proces adecvat de instruire şi training.
Programele şi procesul de studii din cadrul sistemului universitar,
colegiilor şi şcolilor profesionale polivalente nu cuprind tot spectrul
de profesii necesare industriei turismului. Programele de învăţămînt
trebuie actualizate şi extinse, iar profesorii - încadraţi în cursuri de
perfecţionare. De menţionat că nu există cursuri de recalificare şi
pregătire de scurtă durată pentru angajaţii din domeniul turismului.
Se recomandă a efectua o evaluare a necesităţilor de instruire
pentru industria turismului sub raport cantitativ şi structural. În
această ordine de idei se propune crearea Centrului Naţional de
Instruire Continuă în Turism, care va asigura instruirea continuă şi va
organiza cursuri specializate.
În cadrul Centrului Naţional de Instruire Continuă în Turism se
recomandă instituirea unei şcoli hoteliere.
Pentru conştientizarea importanţei şi beneficiilor turismului, se
recomandă introducerea în planurile generale de învăţămînt la nivel
preuniversitar a unei discipline consacrate turismului.
6.3.6 Promovarea produsului turistic naţional pe piaţa internă şi
cea externă
Politica de promovare a produsului turistic şi de marketing în
domeniul vizat trebuie să contribuie la crearea unei imagini reale şi
atractive a Republicii Moldova, menită să genereze cererea turistică
internă, regională şi internaţională.
Republica Moldova, ca destinaţie turistică, este puţin cunoscută în
străinătate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la
elaborarea şi promovarea unor pachete informaţionale, care ar face
atractivă imaginea ţării noastre. Prestatorii individuali nu dispun de
cunoştinţe sau de mijloace financiare pentru a întreprinde acţiuni
eficiente de marketing şi promovare a produsului turistic.
Departamentul Dezvoltarea Turismului a elaborat planuri de marketing
şi a întreprins măsuri de promovare a imaginii turistice. Dar lipsa de
resurse financiare nu permite desfăşurarea unei campanii de marketing
extensive multimedia a Republicii Moldova ca destinaţie turistică. Se
recomandă a acorda Departamentului Dezvoltarea Turismului resurse
financiare necesare pentru implementarea unor programe integrate de
marketing pe pieţele turistice-ţintă. Pentru promovarea imaginii
turistice a Republicii Moldova, activităţile de marketing trebuie să
aibă un caracter continuu.
PLANUL DE ACŢIUNI
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. | Scopul | Acţiunea | Instituţiile respon- | Perioada |Pri|Valoarea estimativă
d/o | | | sabile | |ori| (mii lei)
| | | | |ta-|
| | | | |tea|
| | | |--------------|---|----------------------
| | | |2003|2006|2011| |Guv. |Do- |Pri- |Total
| | | |-5 |-10 |-15 | | RM |nări|vate |
----|---------------|--------------------|----------------------|----|----|----|---|-----|----|-----|-----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 TRANSPORT
1.1 A determina mo- A efectua un stu- Departamentul Dezvol- * 1
dul prioritar diu pentru identi- tarea Turismului (DDT),
de îmbunătăţire ficarea drumuri- în comun cu Ministerul
a drumurilor lor folosite pen- Transporturilor şi Co-
folosite în ca- tru deplasarea tu- municaţiilor, Ministe-
drul circulaţi- riştilor rul Ecologiei, Const-
ei turistice rucţiilor şi Dezvoltă-
rii Teritoriului şi
autorităţile adminis-
traţiei publice locale
A insera rezulta- Ministerul Transportu- *
tele studiului în- rilor şi Comunicaţii-
tr-un plan de dez- lor, Ministerul Ecolo-
voltare a drumuri- giei,Construcţiilor şi
lor internaţionale, Dezvoltării Teritoriu-
naţionale şi loca- lui
le
1.2 A instala indi- A identifica rute- DDT, în comun cu Mini- * 1
catoare turis- le şi obiectivele sterul Transporturilor
tice standard turistice majore şi Comunicaţiilor, Mi-
pentru rutele nisterul Culturii şi
şi obiectivele autorităţile adminis-
turistice majo- traţiei publice locale
re A defini necesită- DDT, în comun cu Mini- *
ţile ce ţin de in- sterul Transporturilor
dicatoarele turis- şi Comunicaţiilor şi
tice,locul de pla- autorităţile adminis-
sament al acestora traţiei publice locale
şi a executa desi-
gnul indicatoare-
lor turistice în
conformitate cu
standardele inter-
naţionale
A procura şi ins- DDT, în comun cu Mini- * * *
tala indicatoare sterul Transporturilor
şi Comunicaţiilor şi
autorităţile adminis-
traţiei publice locale
1.3 A îmbunătăţi a- A elabora programe Ministerul Transportu- * 2
spectul şi in- de renovare a prin- rilor şi Comunicaţii-
frastructura cipalelor gări şi lor, în comun cu Mini-
gărilor şi au- autogări, conform sterul Ecologiei,Cons-
togărilor cerinţelor inter- trucţiilor şi Dezvol-
naţionale tării Teritoriului
A implementa prog- Ministerul Transportu- * * *
ramele de renovare rilor şi Comunicaţii-
lor, în comun cu pri-
măriile şi autorităţi-
le administraţiei pub-
lice locale
1.4 A îmbunătăţi a- A instala panouri Ministerul Transportu- * * * 1
sigurarea cu simple sau elec- rilor şi Comunicaţii-
informaţie a tronice de orien- lor
călătorilor la tare,informaţiona-
gări şi autogă- le, cu orare şi
ri preţuri în princi-
palele gări şi au-
togări
1.5 A încuraja cre- A crea o gamă de DDT, în comun cu com- * 1
şterea număru- itinerare motori- paniile care închiri-
lui de călăto- zate şi a le pro- ază maşini, cu opera-
ri prin ţară mova vizitatorilor torii de linii aeriene
cu utilizarea reali şi celor po- şi agenţii economici
mijloacelor de tenţiali care practică activi-
transport indi- tate de turism
viduale
1.6 A îmbunătăţi A efectua un stu- Ministerul Transportu- * 2
reţeaua ferovi- diu al necesităţi- rilor şi Comunicaţii-
ară şi parcul lor/costurilor de lor, în comun cu S.A.
de trenuri ex- dezvoltare a reţe- "Calea Ferată din Mol-
ploatate pe ru- lei feroviare şi dova"
tele internaţi- a parcului de tre-
onale, ca aces- nuri
tea să cores- A implementa pro- Ministerul Transportu- * * *
pundă standar- grame de îmbunătă- rilor şi Comunicaţii-
delor europene ţire pe termen lor
lung
1.7 A aduce trans- A implementa un Companiile aeriene din * * 2
portul aerian program de moder- Republica Moldova, în
folosit pe ru- nizare a parcului comun cu Administraţia
tele internaţi- de aeronave ale de Stat a Aviaţiei Ci-
onale în con- companiilor aerie- vile
formitate cu ne naţionale
standardele in-
ternaţionale
1.8 A îmbunătăţi A mări frecvenţa Companiile aeriene din * * 1
accesul aerian zborurilor şi /sau Republica Moldova, în
spre / dinspre numărul rutelor comun cu Administraţia
destinaţii noi spre Europa de de Stat a Aviaţiei Ci-
Vest vile
1.9 A dezvolta A efectua un stu- Ministerul Transportu- * * 2
transportul na- diu al necesităţi- rilor şi Comunicaţii-
val (fluvial) lor/costurilor de lor, Ministerul Econo-
dezvoltare a tran- miei şi instituţiile
sportului naval private din domeniu
A identifica re- Ministerul Transportu- * *
ţeaua fluvială de rilor şi Comunicaţii-
porturi-cheie, de- lor, în comun cu Mini-
barcadere sterul Ecologiei,Cons-
trucţiilor şi Dezvol-
tării Teritoriului
2 CAZARE
2.1 A extinde cla- A implementa sis- DOT,în comun cu Depar- * 1
sificarea asup- temul de clasifi- tamentul Standardizare
ra tuturor ti- care a structuri- şi Metrologie
purilor de lor de primire cu
structuri de funcţiuni de caza-
primire cu fun- re
cţiuni de caza-
re
2.2 A identifica A efectua un stu- DDT,autorităţile admi- * 1
necesităţile diu privind nece- nistraţiei publice lo-
viitoare de ca- sităţile de caza- cale, primăriile mun.
zare re, pe regiuni,ti- Chişinău şi Bălţi
puri şi categorii
A aduce la cunoş- DDT, în comun cu Mi- *
tinţă rezultatele nisterul Afacerilor
acestui studiu po- Externe (prin misiuni-
tenţialilor inves- le diplomatice), Mini-
titori sterul Economiei (prin
reprezentanţele comer-
cial - economice în
străinătate), Agenţia
pentru Promovarea Ex-
portului (MEPO)
2.3 A încuraja dez- A elabora şi im- DDT, în colaborare cu * 1
voltarea secto- plementa un sistem Asociaţia Băncilor din
rului de primi- de credite prefe- Republica Moldova
re cu funcţiuni renţiale pentru
de cazare spaţiile rurale
2.4 A asigura posi- A ajusta cadrul DDT, în colaborare cu * 2
bilităţi de ca- normativ în dome- Ministerul Ecologiei,
zare suficiente niul construcţii- Construcţiilor şi Dez-
pentru vizita- lor noi cu preve- voltării Teritoriului,
torii cu handi- deri vizînd asigu- Ministerul Sănătăţii,
cap rarea accesului şi Ministerul Muncii şi
facilităţilor pen- Protecţiei Sociale,
tru persoanele cu primăria, autorităţile
handicap publice locale
2.5 A asigura func- A atrage asistenţă DDT,în comun cu Minis- * 2
ţionarea Cent- tehnică externă terul Educaţiei şi re-
rului Naţional pentru dezvoltarea prezentanţii industri-
de instruire Centrului şi asi- ei turismului
Continuă în Tu- gurarea activită-
rism în cadrul ţii lui, conform
căruia se va standardelor in-
înfiinţa o şco- ternaţionale;a ex-
ală hotelieră tinde colaborarea
(Catedra de Ser- cu instituţiile si-
vicii Hoteliere) milare de resort
din alte ţări
2.6 A elabora şi e- A crea o bază de DDT şi sectorul de ca- * 1
dita un ghid al date a tuturor ti- zare
structurilor de purilor de primire
primire cu fun- cu funcţiuni de
cţiuni de caza- cazare turistică
re turistică A elabora ghiduri DDT şi sectorul privat *
din Republica în mai multe limbi,
Moldova în formă electro-
nică şi tipărită,
şi a desfăşura o
campanie largă de
distribuţie
2.7 A asigura anga- A asigura breveta- DDT * 2
jarea în stru- rea obligatorie a
cturile turis- angajaţilor acestor
tice cu funcţi- structuri, conform
uni de cazare legislaţiei în vi-
doar a persona- goare
lului calificat
2.8 A aviza în mod A aviza documenta- Departamentul Dezvol- * 2
obligatoriu do- ţia privind toate tarea Turismului,în co-
cumentaţia pri- construcţiile noi mun cu Ministerul Eco-
vind construc- ale structurilor logiei, Construcţiilor
ţiile noi din de primire cu fun- şi Dezvoltării Terito-
domeniul hote- cţiuni de cazare riului,autorităţile ad-
lier turistică ministraţiei publice
locale, primăriile
3 PATRIMONIUL CONSTRUIT
3.1 A identifica o- A cataloga obiec- Ministerul Culturii,în * 1
biectivele prin- tivele patrimoni- comun cu DDT, Academia
cipale ale pat- ului cultural- is- de Ştiinţe a Moldovei
rimoniului cul- toric şi a identi-
tural - istoric fica obiectivele
pentru a fi va- prioritare propuse
lorificate în spre a fi dezvol-
turism tate pentru turism
A determina îmbu- Ministerul Culturii,în *
nătăţirile nece- comun cu DDT, Ministe-
sare la aceste obi- rul Ecologiei, Cons-
ective prioritare trucţiilor şi Dezvol-
şi a elabora un tării Teritoriului,
plan de restaurare, Academia de Ştiinţe a
cu includerea fa- Moldovei
cilităţilor pentru
turişti; a efectua
interpretarea
obiectivelor, cu
includerea isto-
riei lor în con-
textul istoriei Eu-
ropei
A desfăşura o cam- Ministerul Culturii în * * *
panie de atragere comun cu DDT
a finanţării in-
terne şi externe
nerambursabile
pentru îmbunătăţi-
rile necesare
A asigura facili- Ministerul Culturii * * *
tăţi la toate luc-
rările de restau-
rare a clădirilor
din patrimoniu
cultural- istoric
3.2 A facilita ac- A implica toate Ministerul Culturii,în * * * 1
cesul vizitato- instituţiile inte- comun cu DDT,autorită-
rilor la obiec- resate în planifi- ţile administraţiei pu-
tivele turisti- carea lucrărilor blice locale, proprie-
ce de renovare şi de- tarii şi administrato-
zvoltare a obiec- rii legali ai obiecti-
tivelor patrimoni- velor turistice
ului construit
3.3 A asigura ghi- A prevedea în pro- DDT,în comun cu Minis- * * * 2
dajul calificat grama de studiu a terul Culturii şi Mi-
la obiectivele Centrului Naţional nisterul Educaţiei
turistice din de Instruire Con-
cadrul patrimo- tinuă în Turism
niului const- cursuri de instru-
ruit ire pentru ghizi
3.4 A asigura un A prevedea în pro- DDT,în comun cu Minis- * * * 2
management a- grama de studiu a terul Culturii şi Mi-
vansat al obi- Centrului Naţional nisterul Educaţiei
ectivelor pat- de Instruire Con-
rimoniului cul- tinuă în Turism
tural şi isto- organizarea unor
ric seminare de inst-
ruire în vederea
valorificării şi
managementului obi-
ectivelor turisti-
ce, precum şi teh-
nicile de promova-
re a acestora
4 MUZEE
4.1 A asigura dez- A elabora o stra- Ministerul Culturii şi * 1
voltarea şi fi- tegie de dezvolta- Ministerul Economiei
nanţarea adec- re a muzeelor,care
vată a muzee- va include:
lor identificarea mu- Ministerul Culturii,în *
zeelor cu un po- comun cu DDT
tenţial turistic
major,spre a fi dez-
voltate ţinînd
cont de atractivi-
tatea şi gradul de
solicitare a lor
completarea legis- Ministerul Culturii şi *
laţiei în vigoare Ministerul Economiei
cu prevederi ce ar
permite muzeelor
să atragă şi să
gestioneze sponso-
rizări directe, să
desfăşoare activi-
tăţi comerciale a-
decvate
4.2 A dezvolta A organiza cursuri Ministerul Culturii,în * * * 2
principiile co- de management cu comun cu DDT
merciale de ma- invitarea unor ex-
nagement al mu- perţi din străină-
zeelor tate în domeniul
activităţilor co-
merciale ale muze-
elor
4.3 A perfecţiona A include în prog- Ministerul Culturii,în * * * 2
activităţile de rama de studiu a comun cu DDT
promovare, pub- Centrului Naţional
licitate a mu- de Instruire Con-
zeelor şi de tinuă în Turism
interpretare a organizarea unor
colecţiilor a- seminare de inst-
cestora pentru ruire în domeniul
vizitatori operării şi mana-
gementului obiec-
tivelor turistice,
precum şi al teh-
nicilor de promo-
vare a acestora
5 CULTURA ŞI ARTA
5.1 A conserva pat- A elabora şi îna- Ministerul Culturii, * 1
rimoniul cultu- inta Guvernului Mitropolia Moldovei,
ral - istoric spre examinare Mitropolia Basarabiei,
considerat pri- Strategia de con- Episcopia Romano -Ca-
oritar pentru servare a patrimo- tolică şi alte admi-
dezvoltarea tu- niului cultural, nistraţii ale confesi-
rismului punînd accentul unilor religioase din
pe potenţialul tu- Moldova, în comun cu
ristic al obiecti- Departamentul Dezvol-
velor ce ţin de tarea Turismului
acest patrimoniu,
inclusiv cel comer-
cial
5.2 A contribui la A pregăti panouri Ministerul Culturii * 1
conştientizarea interpretative şi/
populaţiei şi sau materiale in-
valorificarea formaţionale ce se
adecvată a obi- referă la obiecti-
ectivelor pat- vele majore ale
rimoniului cul- patrimoniului cul-
tural-istoric tural-istoric
A aviza proiectele DDT şi autorităţile *
panourilor inter- administraţiei publice
pretative locale
A îmbunătăţi acce- Ministerul Culturii, *
sul spre aceste Ministerul Transportu-
obiective rilor şi Comunicaţii-
lor şi autorităţile ad-
ministraţiei publice
locale
5.3 A asigura caza- A efectua un stu- DDT, în comun cu auto- * 2
rea vizitatori- diu privind nece- rităţile administraţi-
lor în vecină- sităţile de cazare ei publice locale,
tatea obiecti- în apropierea obi- Mitropolia Moldovei,
velor culturale ectivelor cultura- Mitropolia Basarabiei,
le Episcopia Romano -Ca-
tolică şi alte admi-
nistraţii ale confesi-
unilor religioase din
Moldova
A aduce la cunoş- Ministerul Economiei, *
tinţă potenţiali- reprezentanţele comer-
lor investitori re- ciale în străinătate
zultatele acestui
studiu
5.4 A crea condiţii A elabora un plan Ministerul Culturii în * 1
pentru activi- pentru crearea ate- comun cu DDT,
tatea ateliere- lierelor meşteşugă- Mitropolia Moldovei şi
lor de artiza- reşti în regiunile Uniunea Meşterilor Po-
nat deschise turistice majore pulari
pentru vizita- şi sponsorizarea
tori acestora
5.5 A îmbunătăţi A amenaja buticuri Ministerul Culturii în * 2
condiţiile de în edificiile cul- comun cu Mitropolia
vînzare a produ- turale şi în apro- Moldovei, Mitropolia
selor de arti- pierea obiective- Basarabiei, Episcopia
zanat lor turistice Romano-Catolică şi al-
te administraţii ale
confesiunilor religi-
oase din Moldova,auto-
rităţile administraţi-
ei publice locale, De-
partamentul Dezvolta-
rea Turismului
5.6 A conserva şi a A introduce cur- Ministerul Educaţiei, * 2
promova tradi- suri specializate în comun cu Ministerul
ţiile populare de meşteşugărit în Culturii
şi artizanatul colegiile profesi-
onale
A elabora un sis- Guvernul Republicii *
tem de facilităţi Moldova, Ministerul
pentru deschiderea Culturii şi Uniunea
şi funcţionarea Meşterilor Populari
atelierelor meşte-
şugăreşti accesi-
bile pentru vizi-
tatori
6 TURISMUL RURAL
6.1 A elabora cad- A elabora şi îna- DDT,în comun cu Minis- * 1
rul normativ cu inta Guvernului terul Agriculturii şi
privire la tu- spre examinare pro- Industriei Alimentare,
rismul rural iectul Legii turi- Ministerul Ecologiei,
smului rural Construcţiilor şi Dez-
voltării Teritoriului,
Agenţia de Stat pentru
Silvicultură "Moldsil-
va" etc.
6.2 A aplica siste- A implementa sis- DDT * 1
mul internaţio- temul de clasifi-
nal de clasifi- care pentru toate
care pentru tipurile de struc-
structurile ru- turi de cazare ru-
rale de primire rale
cu funcţii de
cazare
6.3 A elabora pro- A identifica sate DDT,în comun cu Minis- * 1
iecte (pilot) şi zone rurale terul Culturii, Minis-
de dezvoltare a pentru implementa- terul Ecologiei, Cons-
turismului ru- rea proiectelor trucţiilor şi Dezvol-
ral pilot tării Teritoriului,au-
torităţile administra-
ţiei publice locale
A identifica nece- DDT, în comun cu auto- * * *
sităţile şi surse- rităţile administraţi-
le de finanţare a ei publice locale
proiectelor rurale
A implementa pro- DDT, în comun cu auto- * *
iectele nominali- rităţile administraţi-
zate ei publice locale, Mi-
nisterul Agriculturii
şi Industriei Alimen-
tare,Ministerul Finan-
ţelor, Ministerul Eco-
logiei, Construcţiilor
şi Dezvoltării Teri-
toriului
6.4 A spori impli- A încuraja autori- DDT, în comun cu Gu- * 2
carea autorită- tăţile locale să vernul Republicii Mol-
ţilor locale în creeze servicii de dova
dezvoltarea şi specialitate sau
promovarea tu- să desemneze func-
rismului rural ţionari responsa-
bili pentru tu-
rism, care să co-
laboreze cu DDT în
vederea dezvoltă-
rii produsului tu-
ristic
6.5 A promova tu- A crea o bază de DDT, în comun cu auto- * 1
rismul rural date a produsului rităţile administraţi-
turistic rural ei publice locale, Mi-
nisterul Agriculturii
şi Industriei Alimen-
tare etc.
A edita şi a dis- DDT, în comun cu ONG *
tribui materiale specializate, agenţi
promoţionale cu economici din indust-
privire la structu- ria turistică, propri-
rile rurale de pri- etarii agropensiunilor
mire cu funcţii de etc.
cazare,activităţi,
tradiţii,evenimen-
te etc.
6.6 A crea condiţii A include în prog- DDT * * * 1
de instruire rama de învăţămînt
continuă a per- a Centrului Naţio-
sonalului înca- nal de Instruire
drat în turis- Continuă în Turism
mul rural un curs referitor
la turismul rural
7 TURISMUL ECOLOGIC
7.1 A implementa un A elabora progra- DDT, în colaborare cu * 1
program naţio- mul în cauză în Ministerul Ecologiei,
nal de dezvol- concordanţă cu pla- Construcţiilor şi Dez-
tare şi promo- nul de activitate voltării Teritoriului,
vare a ecotu- vizînd dezvoltarea A.S.S. "Moldsilva"
rismului turismului rural
7.2 A elabora cad- A ajusta legisla- DOT,în comun cu Minis- * 1
rul normativ ce ţia în vigoare şi terul Justiţiei,Minis-
ar facilita dez- a elabora proiecte terul Ecologiei, Cons-
voltarea ecotu- de noi acte norma- trucţiilor şi Dezvol-
rismului tive ce ar facili- tării Teritoriului,
ta şi reglementa Asociaţia de Stat pen-
dezvoltarea ecotu- tru Silvicultură "Mold-
rismului, conform silva" etc.
standardelor inter-
naţionale
7.3 A dezvolta tu- A elabora cadrul Ministerul Ecologiei, * 2
rismul ecologic normativ pentru Construcţiilor şi Dez-
prin crearea funcţionarea par- voltării Teritoriului,
parcurilor na- curilor naţionale în comun cu Ministerul
ţionale Agriculturii şi Indus-
triei Alimentare,
Asociaţia de Stat pen-
tru Silvicultură "Mold-
silva",ONG specializate
şi autorităţile admi-
nistraţiei publice
locale
7.4 A informa auto- A organiza o serie DDT,în comun cu Minis- * 2
rităţile locale de seminare ce ţin terul Ecologiei,
şi populaţia de dezvoltarea tu- Construcţiilor şi Dez-
despre cerinţe- rismului rural şi voltării Teritoriului,
le şi benefici- ecologic pentru au- Asociaţia de Stat pen-
ile dezvoltării torităţile locale tru Silvicultură "Mold-
ecoturismului şi populaţie silva", autorităţile
administraţiei publice
locale,ONG şi organis-
mele internaţionale
A distribui pe o DDT, în comun cu ONG *
scară mai largă ma- specializate,Ministerul
terialele de lucru Ecologiei, Construcţii-
ale seminarelor lor şi Dezvoltării Te-
ritoriului, Asociaţia
de Stat pentru Silvi-
cultură "Moldsilva"
7.5 A crea condiţii A include în prog- DDT * 2
de instruire rama de învăţămînt
continuă a per- a Centrului Naţi-
sonalului înca- onal de Instruire
drat în ecotu- Continuă în Turism
rism un curs referitor
la ecoturism
7.6 A extinde Fon- A extinde ariile Autorităţile administ- * 1
dul ariilor protejate în preaj- raţiei publice locale,
protejate de ma bazinelor acva- Ministerul Ecologiei,
stat la nivel tice Construcţiilor şi Dez-
local,raional voltării Teritoriului
şi naţional A extinde ariile Autorităţile administ- * * *
forestiere în zo- raţiei publice locale,
nele suburbane Asociaţia de Stat pen-
tru Silvicultură "Mold-
silva"
8 TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI FRUMUSEŢE
8.1 A dezvolta şi A elabora şi îna- Ministerul Sănătăţii, * 1
promova Repub- inta Guvernului în comun cu DDT şi
lica Moldova pe spre examinare sindicatele din Repu-
piaţa interna- strategia turis- blica Moldova
ţională ca des- mului de sănătate
tinaţie pentru şi frumuseţe, care
turismul de să- va include propu-
nătate şi fru- neri pentru reno-
museţe, conform varea staţiunilor
standardelor in- balneoclimaterice
ternaţionale majore, precum şi
facilitaţi pentru
investitorii din
acest sector
A desfăşura o cam- DDT, în comun cu sta- * * * 2
panie de marketing ţiunile balneoclimate-
pentru turismul de rice
sănătate şi frumu-
seţe
8.2 A introduce un A elabora un sis- DOT,în comun cu Minis- * 1
sistem de cla- tem de clasificare terul Sănătăţii
sificare pen- pentru toate tipu-
tru structurile rile de structuri
de primire cu de primire turis-
funcţii de ca- tică din staţiu-
zare,alimentare, nile balneoclima-
agrement etc, terice
din staţiunile A implementa sis- DDT * * *
balneoclimate- temul nominalizat
rice
8.3 A organiza ins- A organiza în cad- DDT * * * 2
truirea perso- rul Centrului Na-
nalului din sta- ţional de Instrui-
ţiunile balneo- re Continuă în Tu-
climaterice în rism cursuri de
probleme ce ţin specialitate pen-
de utilizarea tru personalul din
şi marketingul staţiunile balneo-
staţiunilor climaterice
balneoclimate-
rice
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. | Scopul | Acţiunea | Instituţiile respon- | Perioada |Pri|Valoarea estimativă
d/o | | | sabile | |ori| (mii lei)
| | | | |ta-|
| | | | |tea|
| | | |--------------|---|----------------------
| | | |2003|2006|2011| |Guv. |Do- |Pri- |Total
| | | |-5 |-10 |-15 | | RM |nări|vate |
----|---------------|--------------------|----------------------|----|----|----|---|-----|----|-----|-----
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
9 TURISMUL DE INTERES SPECIAL
9.1 A optimiza po- A identifica prin- DDT,în comun cu Depar- * 1
sibilităţile cipalele activi- tamentul Tineret şi
de dezvoltare a tăţi de interes Sport etc.
turismului ba- special ce pot fi
zat pe activi- practicate în Re-
tăţi de interes publica Moldova şi
special care prezintă in-
teres internaţio-
nal
A încuraja agenţii DDT *
economici care
practică activitatea
de turism în crea-
rea pachetelor tu-
ristice de interes
special
A elabora acţiuni DDT, în comun cu aso- * * *
de promovare a tu- ciaţiile de interes
rismului de inte- special, cluburi, com-
res special panii aeriene etc.
9.2 A organiza ac- A asigura un par- DDT,în comun cu Depar- * * * 2
ţiuni de inte- teneriat între a- tamentul Tineret şi
res special în genţii economici Sport, Ministerul Cul-
scopul atrage- care practică acti- turii etc., cu alte
rii vizitato- vitatea de turism organizaţii de interes
rilor străini şi organizatorii special
activităţilor de
interes special
pentru a crea şi
promova diferite
acţiuni
9.3 A elabora şi A elabora cadrul DDT,în comun cu Depar- * * * 2
implementa cad- normativ privind tamentul Tineret şi
rul normativ în turismul de inte- Sport, Ministerul Cul-
domeniul turis- res special,inclu- turii etc., cu alte
mului de inte- siv "turismul so- organizaţii de interes
res special,in- cial" special
clusiv "turis-
mul social"
9.4 A crea condiţii A elabora şi a im- Asociaţia de Stat pen- * 2
pentru dezvol- plementa un cadru tru Silvicultură "Mold-
tarea şi extin- legislativ efici- silva", Academia de
derea fondului ent, care să sti- Ştiinţe a Moldovei -
cinegetic în Re- muleze extinderea (Institutul de Zoolo-
publica Moldova şi dezvoltarea fon- gie),Ministerul Ecolo-
dului cinegetic giei,Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriu-
lui, asociaţiile pro-
fesionale de profil
A elabora un prog- Asociaţia de Stat pen- * * *
ram naţional pri- tru Silvicultură "Mold-
vind dezvoltarea silva", Academia de
şi administrarea Ştiinţe a Moldovei -
fondului cinegetic, (Institutul de Zoolo-
de asemenea,a ela- gie),Ministerul Ecolo-
bora programe re- giei,Construcţiilor şi
gionale de dezvol- Dezvoltării Teritoriu-
tare a turismului lui, asociaţiile pro-
de vînătoare şi a fesionale de profil
pescuitului spor-
tiv, integrate în
programul naţional
A crea gospodării Ministerul Ecologiei, *
cinegetice care Construcţiilor şi Dez-
vor organiza itine- voltării Teritoriului,
rare specializate Asociaţia de Stat pen-
de vînătoare şi tru Silvicultură "Mold-
pescuit sportiv silva", Departamentul
Tineret şi Sport, aso-
ciaţiile profesiona-
le de profil
10 TURISMUL VITIVINICOL
10.1 A elabora şi A identifica obiec- Departamentul Agroin- * 1 50,0 50,0
promova Progra- tivele vitivinico- dustrial "Moldova-Vin",
mul naţional le pentru a le in- în comun cu DDT
"Drumul vinului clude în circuitul
în Republica turistic
Moldova", atît A asigura necesi- Departamentul Agroin- * * 8000 1300 9300
pe piaţa naţio- tăţile de dezvol- dustrial "Moldova-Vin",
nală, cît şi pe tare a acestor o- în comun cu DDT
cea internaţio- biective pentru
nală primirea vizitato-
rilor
A instrui în Cen- DDT * * *
trul Naţional de
Instruire Continuă
în Turism persona-
lul întreprinderi-
lor vitivinicole
în problemele ce
ţin de primirea
vizitatorilor
A desfăşura o cam- DDT în comun cu Depar- * * * 1000 500 1500
panie vastă de tamentul Agroindustri-
marketing interna- al "Moldova-Vin", şi
ţional al Progra- tour-operatorii
mului "Drumul vi-
nului în Republica
Moldova"
11 CONFERINŢE ŞI EXPOZIŢII
11.1 A reamenaja Pa- A renova sălile de Guvernul Republicii * 1
latul Repub- întruniri şi bucă- Moldova
licii spre a tăriile, a instala
corespunde stan- echipament porta-
dardelor inter- bil şi mobilă mo-
naţionale pent- dernă
ru desfăşurarea
conferinţelor
11.2 A reamenaja e- A identifica edi- Guvernul Republicii * 2
dificiile pub- ficiile prioritare Moldova, autorităţile
lice destinate pentru reamenajare administraţiei publice
desfăşurării locale, primăriile
conferinţelor A elabora şi im- Ministerul Ecologiei, *
conform stan- plementa programe Construcţiilor şi Dez-
dardelor inter- de reamenajare şi voltării Teritoriului,
naţionale punerea acestora autorităţile administ-
în circuitul turis- raţiei publice locale
tic în baza proiec-
telor pilot
11.3 A promova Repu- A desfăşura o cam- DDT, în comun cu ad- * * * 1
blica Moldova panie de marketing ministraţia localuri-
ca destinaţie comună pentru edi- lor pentru conferinţe
pentru organiza- ficiile destinate şi agenţii economici
rea conferinţe- organizării confe- care practică turismul
lor internaţio- rinţelor şi pres-
nale tării de servicii;
a edita un ghid al
acestora
11.4 A organiza ins- A participa la DDT, în comun cu ad- * * * 2
truirea organi- cursurile de ins- ministraţia localuri-
zatorilor pro- truire în cadrul lor pentru conferinţe
fesionişti de IAPCO (Asociaţiei şi agenţii economici
conferinţe Internaţionale a care practică turismul
Organizatorilor
Profesionişti de
Conferinţe)
11.5 Adoptarea con- Elaborarea concep- Organizatorii de expo- * 1
cepţiei de dez- ţiei ziţii, instituţii pe
voltare a acti- bază de concurs
vităţii expozi- Adoptarea şi imple- Organizatorii de expo- * *
ţionale mentarea concepţiei ziţii
11.6 Promovarea po- Difuzarea materia- Organizatorii de expo- * * * 1
tenţialului ex- lelor promoţionale ziţii
poziţional al
Republicii Mol-
dova
11.7 Stimularea pro- Crearea unui fond Organizatorii de expo- * * * 1
movării produ- de susţinere a a- ziţii, Ministerele şi
selor autohtone genţilor economici departamentele intere-
pe piaţa inter- pentru promovarea sate
naţională produselor autoh-
tone
11.8 Promovarea o- Organizarea expo- Centrul Internaţional * * * 1
fertei turisti- ziţiei anuale: de Expoziţii "Moldex-
ce naţionale Sport, Odihnă, Tu- po", DDT, ANAT,agenţii
prin intermedi- rism economici din indus-
ul expoziţiilor tria turismului
Organizarea tîrgu- Centrul Internaţional * * *
lui anual al foi- de Expoziţii "Moldex-
lor turistice po", DDT, ANAT,agenţii
economici din indus-
tria turismului
Participarea agen- Centrul Internaţional * * *
ţilor economici na- de Expoziţii "Moldex-
ţionali din indus- po", DDT, ANAT,agenţii
tria turismului la economici din indus-
expoziţiile inter- tria turismului
naţionale specia-
lizate
11.9 Modernizarea Reconstrucţia şi Organizatorii expozi- * * 1
localurilor dotarea localuri- ţiilor, întreprinderile
pentru expozi- lor cu echipament interesate
ţii tehnic mobil
12 AGENŢI ECONOMICI CARE PRACTICĂ ACTIVITATEA DE TURISM
12.1 A reglementa A elabora mecanis- Guvernul Republicii * 1
activitatea a- me eficiente de Moldova, DDT
genţilor econo- control al calită-
mici care prac- ţii serviciilor
tică activita- turistice prestate
tea de turism
pentru asigura-
rea calităţii
serviciilor tu-
ristice presta-
te
12.2 A diferenţia a- A elabora criterii DDT,în comun cu Camera * 1
genţii econo- de acordare a li- de Licenţiere şi Minis-
mici conform ti- cenţelor şi faci- terul Economiei
purilor de tu- lităţi diferenţi-
rism practica- ate pentru agenţii
te: receptor, economici care pra-
emitent şi in- ctică turismul re-
tern ceptor, emitent şi
intern
12.3 A promova tu- A elabora şi des- DDT, agenţii economici * 1
rismul intern făşura o campanie care practică activi-
prin diversifi- promoţională "Vi- tatea de turism, fur-
carea gamei de zitaţi mai întîi nizorii de transport
tururi şi ex- Republica Moldova" şi cazare
cursii prin Re-
publica Mol-
dova
12.4 A asigura ins- A elabora un prog- DDT în comun cu parte- * 2
truirea conti- ram de instruire nerii din industria
nuă în indus- continuă pentru a- turismului
tria turismului genţii economici
care practică tu-
rismul
A implementa sus- DDT *
numitul program în
Centrul Naţional
de Instruire Con-
tinuă în Turism
13 CONTROLUL DE FRONTIERĂ ŞI SECURITATE
13.1 A facilita ac- A elimina obstaco- Ministerul Afacerilor * 1
cesul vizita- lele pentru vizi- Externe
torilor străini tatorii din ţările
în Republica cu regim de viză
Moldova prin reducerea cos-
tului acesteia şi
simplificarea pro-
cedurii de aplica-
re a ei
A majora numărul Ministerul Afacerilor *
punctelor de tre- Externe, în comun cu
cere a frontierei Departamentul Trupelor
unde sînt emise de Grăniceri
vize de intrare şi
a stabili un orar
de lucru de 24/24
A facilita regimul Ministerul Afacerilor *
de vize pentru ţă- Externe
rile membre ale UE,
ţările care au în-
cheiat parteneria-
te de aderare cu
UE,SUA, Canada,Ja-
ponia, Elveţia,Is-
rael
13.2 A accelera pro- A introduce la Departamentul Vamal * 1
cedura de tre- toate punctele de
cere a fronti- trecere a fronti-
erei şi a obţi- erei sistemul in-
ne date statis- formaţional auto-
tice mai deta- matizat de eviden-
liate privind ţă şi control al
circulaţia la persoanelor, mij-
frontieră loacelor de trans-
port şi mărfurilor
(încărcăturilor),
care trec fronti-
era de stat şi/sau
vamală "Frontiera"
(S.I.A. "Fronti-
era")
13.3 A ridica la ni- A organiza în cad- Departamentul Dezvol- * 1
velul cuvenit rul Centrului Na- tarea Turismului, în
comunicarea ţional de Instrui- comun cu toate insti-
dintre persona- re Continuă în Tu- tuţiile implicate
lul de frontie- rism cursuri de
ră şi vizita- instruire pentru
tori personalul de fron-
tieră în probleme-
le ce ţin de comu-
nicare
14 STATISTICĂ ŞI INVESTIGAŢIE
14.1 A obţine infor- A introduce în si- Departamentul Trupelor * * * 1
maţia cu privi- stemul S.I.A. de Grăniceri, DDT în
re la turismul "Frontiera" evi- comun cu Banca Naţio-
internaţional denţa circulaţiei nală a Moldovei,Depar-
turistice şi gene- tamentul Statistică şi
ralizarea informa- Sociologie şi alte in-
ţiei stituţii interesate
A efectua sondaj Departamentul Dezvol- * * *
la frontiera de tarea Turismului, în
est în scopul ob- comun cu Banca Naţio-
ţinerii datelor re- nală a Moldovei,Depar-
feritoare la tu- tamentul Statistică şi
rismul internaţio- Sociologie şi alte in-
nal stituţii interesate
A efectua cerce- Departamentul Dezvol- * * *
tări pilot vizînd tarea Turismului, în
cheltuielile turiş- comun cu Banca Naţio-
tilor străini şi nală a Moldovei,Depar-
satisfacţia de la tamentul Statistică şi
vizita în Republi- Sociologie şi ONG
ca Moldova
14.2 A perfecţiona A colecta trimes- Departamentul Statis- * * * 1 9,7 9,7
sistemul de co- trial şi a repar- tică şi Sociologie, în anu- anu-
lectare a date- tiza pe luni date- în comun cu DDT al al
lor statistice le statistice cu
privind struc- privire la frec-
turile de pri- ventarea de către
mire cu funcţi- rezidenţi şi nere-
uni de cazare zidenţi a structu-
turistică rilor de primire
cu funcţiuni de ca-
zare turistică co-
lective
A colecta trimes- Departamentul Statis- * * *
trial şi a difuza tică şi Sociologie, în
datele statistice în comun cu DDT
privind capacita-
tea structurilor
de primire cu fun-
cţiuni de cazare
turistică colecti-
ve, existentă la
sfîrşitul anului
14.3 A colecta date A elabora şi a Departamentul Statis- * 2 335,0 335,0
statistice re- lansa o anchetă pi- tică şi Sociologie, în
feritoare la ce- lot în gospodării în comun cu DDT
rerea turisti- pentru stabilirea
că (rezidenţii cererii turistice
ţării care că- A colecta şi a di- Departamentul Statis- * * 220,0 220,0
lătoresc în fuza permanent da- tică şi Sociologie, în anual anual
scopuri de va- tele statistice în comun cu DDT
canţă sau afa- referitoare la ce-
ceri în interi- rerea turistică
orul sau în a-
fara ţării)
14.4 A ţine evidenţa A colecta şi a Departamentul Statis- * 1
forţei de muncă furniza utilizato- tică şi Sociologie, în
salariate anga- rului datele pri- în comun cu Ministerul
jate în indust- vind numărul sala- Muncii şi Protecţiei
ria turismului riaţilor angajaţi Sociale
în industria tu-
ristică
14.5 A implementa A extinde investi- Departamentul Statis- * 2 630,0 630,0
Sistemul Contu- gaţiile statistice tică şi Sociologie, în
rilor Satelit în domeniul turis- în comun cu DDT
în Turism (TSA) mului,pentru a co-
şi a estima con- respunde cerinţe-
tribuţia indus- lor TSA
triei turistice A introduce TSA şi Departamentul Statis- *
la PIB a estima impactul tică şi Sociologie, în
industriei turis- în comun cu DDT
mului asupra PIB
15 INSTRUIRE ŞI TRAINING
15.1 A organiza pre- A efectua o anali- DDT,în comun cu Minis- * 1
gătirea profe- ză a necesitaţilor terul Educaţiei
sională de bază de instruire din
şi instruirea întreaga industrie
continuă pentru a turismului
toate sectoare- A perfecţiona con- Ministerul Educaţiei, *
le din indus- ţinutul programe- în comun cu DDT
tria turismului lor de învăţămînt,
precum şi instrui-
rea profesorilor
din instituţiile
de învăţămînt exi-
stente
A înfiinţa Centrul Guvernul Republicii *
Naţional de Inst- Moldova
ruire Continuă în
Turism
A înfiinţa o şcoa- DDT şi Ministerul Jus- *
lă hotelieră spe- tiţiei
cializată în cad-
rul Centrului Na-
ţional de Instrui-
re Continuă în Tu-
rism
15.2 A ajusta prog- A stabili relaţii Ministerul Educaţiei, * * * 2
ramele de învă- de cooperare între în comun cu instituţii-
ţămînt turistic instituţiile de în- le interesate
la standardele văţămînt din Repu-
internaţionale blica Moldova şi
instituţiile de
profil din străi-
nătate
A facilita parti- Ministerul Educaţiei, * * *
ciparea profesori- în comun cu instituţii-
lor la cursuri de le interesate
instruire organiza-
te în străinătate
A perfecţiona pro- DDT,în comun cu Minis- * * *
gramele de învăţă- terul Educaţiei şi in-
mînt turistic,con- stituţiile interesate
form standardelor
internaţionale
15.3 A instrui per- A organiza cursuri DDT,în comun cu Guver- * * * 1
sonalul de "pri- de scurtă durată nul Republicii Moldova
mă linie" în pentru personalul şi toate instituţiile
probleme ce ţin de "primă linie" interesate
de comportamen- (personalul punc-
tul cu vizita- telor vamale, al
torii serviciului de imi-
grare, cel din
transport, cazare
şi al obiectivelor
de atracţie turis-
tică)
16 CONŞTIENTIZAREA TURISMULUI
16.1 A susţine în A elabora un prog- DDT, în colaborare cu * 2
rîndurile popu- ram naţional de mass-media
laţiei din Re- conştientizare a
publica Moldova importanţei turis-
conştientizarea mului, prin inter-
importanţei tu- mediul mass-media,
rismului care va include at-
racţiile şi produ-
sele turistice şi
avantajele atrage-
rii vizitatorilor
din străinătate
16.2 A educa tine- A introduce disci- Ministerul Educaţiei, * 2
retul din Re- pline/ cursuri de în colaborare cu DDT
publica Mol- turism, în progra- şi Departamentul Tine-
dova în spi- mele naţionale de ret şi Sport
ritul cunoaş- învăţămînt
terii valori-
lor turistice
ale ţării
17 PROMOVAREA INVESTIŢIILOR
17.2 A încuraja in- A opera modificări Ministerul Economiei, * 1
vestiţiile în în Legea cu privi- MEPO şi Departamentul
întreprinderile re la investiţiile Dezvoltarea Turismului
şi construcţii- străine, luînd în
le din domeniul considerare reco-
turismului mandările stipula-
te în raportul
"Sinteza cercetă-
rii condiţiilor
din Republica Mol-
dova pentru inves-
tiţiile străine"
17.2 A majora volu- A investiga şi a DDT şi Ministerul Eco- * 1
mul de investi- promova oportuni- nomiei
ţii atrase în tăţile pentru in-
proiectele din vestiţiile în tu-
sectorul turis- rism
tic A acorda asistenţă DDT în colaborare cu *
agenţilor econo- MEPO
mici la elaborarea
şi promovarea pro-
iectelor investi-
ţionale
18 CADRUL NORMATIV
18.1 A armoniza cad- A efectua un stu- Centrul Creaţie Legis- * 1
rul normativ în diu al discrepan- lativă, în comun cu
domeniul turis- ţelor cadrului nor- DDT
mului cu cel al mativ în domeniul
Uniunii Europe- turismului în ra-
ne port cu legislaţia
Uniunii Europene
şi a identifica
modificările ce ur-
mează a fi operate
A introduce modi- DDT,în comun cu Minis- *
ficările necesare terul Justiţiei
în legislaţie
18.2 A corela cadrul A armoniza cadrul DDT,în comun cu Minis- * 1
normativ în do- normativ existent terul Justiţiei
meniul turismu- în domeniul turis-
lui cu alte pre- mului cu alte pre-
vederi normati- vederi normative
ve
19 INFORMAŢIA TURISTICĂ ŞI REZERVĂRILE TURISTICE
19.1 A asigura o ga- A edita anual ghi- DDT în comun cu insti- * 1
mă vastă de ma- duri informaţiona- tuţiile interesate
teriale promo- le despre hoteluri,
ţionale şi in- restaurante, eve-
formaţionale nimente şi activi-
despre produsul tăţi,atracţii,iti-
turistic exis- nerare etc. şi a
tent le distribui pe
plan internaţional
19.2 A spori calita- A organiza semina- DDT * 2
tea şi cantita- re sau cursuri de
tea materiale- instruire în cad-
lor promoţiona- rul Centrului Na-
le turistice ţional de Instrui-
re Continuă în Tu-
rism privind teh-
nicile de produce-
re a materialelor
promoţionale
19.3 A asigura acce- A expune pe pano- Ministerul Transportu- * * * 1
sul la informa- uri informaţiile rilor şi Comunicaţii-
ţia privind cir- referitoare la ora- lor, în comun cu DDT
culaţia mijloa- rele de circulaţie
celor de trans- din gări, autogări
port şi aerogări;a dis-
tribui aceste ora-
re
19.4 A crea o reţea A transmite misiu- DDT în comun cu Minis- * 1
de informaţie nilor diplomatice terul Afacerilor Ex-
turistică în ca- şi reprezentanţe- terne
drul misiunilor lor comerctal-eco-
diplomatice şi nomice materiale
al reprezentan- informaţionale tu-
ţelor comerci- ristice
al - economice A elabora recoman- DDT în comun cu Minis- * * *
ale Republicii dări pentru perso- terul Afacerilor Ex-
Moldova nalul diplomatic terne
privind informaţia
turistică
19.5 A oferi infor- A instala standuri DDT în comun cu insti- * * 2
maţie turistică ce vor oferi in- tuţiile interesate
vizitatorilor formaţie turistică
pe bază de autoser-
vire la punctele
de trecere a fron-
tierei
A crea birouri de DDT în colaborare cu *
informare turisti- Primăria Chişinău, Ad-
că în centrul Chi- ministraţia de Stat a
şinăului şi în Ae- Aviaţiei Civile
roportul Interna-
ţional Chişinău
19.6 A perfecţiona A crea baze de da- DDT * * * 1
distribuirea pe te computerizate
cale electroni- ale produsului şi
că a informaţi- informaţiei turis-
ei turistice şi tice
a dezvolta sis- A extinde, a îmbu- DDT * *
teme electroni- nătăţi şi promova
ce de rezervare pagina web:
www.tirism.md
20 MARKETING
20.1 A perfecţiona A asigura finanţa- Guvernul Republicii * * * 1
managementul rea corespunzătoa- Moldova
activităţilor re a activităţii
de marketing de marketing a DDT
A asigura instrui- DDT * * *
rea profesională a
personalului de
marketing al DDT
20.2 A promova pro- A efectua un stu- DDT * * 1
dusul turistic diu al preferinţe-
naţional lor populaţiei re-
zidente şi ale vi-
zitatorilor stră-
ini
A elabora programe DDT * * *
diferenţiate de
promovare pentru
pieţele ţintă
20.3 A ridica nive- A varia căile de DDT * * * 1
lul de conşti- promovare a logo-
entizare a pro- ului şi sloganului
blemei privind turistic ale Repu-
imaginea turis- blicii Moldova
tică a Republi-
cii Moldova
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
7. Procesul de monitorizare şi perfecţionare în
continuare a Strategiei
7.1 Comisia de supraveghere
Pentru implementarea eficientă a Strategiei, este necesară crearea
unei comisii de supraveghere, compusă din reprezentanţi ai instituţiilor
majore şi ai societăţii civile, care au participat, au examinat şi au
vizat proiectul Strategiei în perioada de elaborare a acesteia. Se
recomandă sus-numitei comisii să se întrunească cel puţin o dată la şase
luni, pentru:
evaluarea rezultatelor conform Planului de acţiuni;
identificarea cauzelor oricăror reţineri în implementarea
stipulărilor Planului;
elaborarea recomandărilor spre a fi prezentate Guvernului Republicii
Moldova în vederea implementării prezentei Strategii;
elaborarea, la fiece doi ani, a unei versiuni înnoite a Strategiei.
7.2 Comisia naţională pentru dezvoltarea turismului
Se propune crearea unei comisii guvernamentale cu includerea în ea a
experţilor naţionali şi ai societăţii civile, care va analiza rapoartele
şi recomandările propuse de comisia de supraveghere la intervale de şase
luni. Comisia în cauză va fi responsabilă de asigurarea colaborării
dintre instituţiile puterii executive şi alte instituţii vizate pentru
urgentarea implementării Strategiei. Ea va analiza şi alte chestiuni ce
ţin de dezvoltarea turismului la nivel naţional.
7.3 Revizuirea Strategiei
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului va necesita modificări
odată cu rezultatele obţinute şi cu schimbările condiţiilor economice şi
celor de piaţă. Este un lucru normal de a avea în sectorul turistic
strategii de dezvoltare, reînnoite la fiece doi ani, şi această funcţie
revenind comisiei de supraveghere, condusă de Departamentul Dezvoltarea
Turismului.
8. Prognoze în cazul implementării/neimplementării Strategiei
8.1 Turismul în anii 2003-2015 - Prognozări de ordin general
Conform pronosticului din raportul Organizaţiei Mondiale a
Turismului (OMT) "Turismul - Viziune 2020", numărul de sosiri ale
turiştilor internaţionali va creşte de la 697 de milioane în anul 2000
pînă la 1 miliard în anul 2010, iar în anul 2020 va atinge numărul de
1,6 miliarde. Acest pronostic corespunde ratei medii de creştere anuală
de 4,2% pentru anii 2000 - 2010 şi 4,5% pentru perioada anii 2010-2020.
Rata medie de creştere anuală variază în diferite regiuni ale lumii.
Rata aşteptată de creştere a numărului de
vizitatori internaţionali pentru
anii 2000 - 2020 (pe regiuni)
------------------------------------------------------------------------
Regiunea receptoare | Anii 2000-2010 | Anii 2010-2020
------------------------------------------------------------------------
Europa 3,2% 3,1%
Europa Centrală 3,9% 4,0%
În lume 4,5% 4,4%
------------------------------------------------------------------------
Sursa: OMT
Consiliul Mondial de Călătorii şi Turism (WTTC) prevede că
cheltuielile vizitatorilor internaţionali vor creşte de la 565 miliarde
dolari SUA în anul 2000 pînă la 1,1 trilioane în anul 2010, cu o rată
anuală de creştere de 4,8%.
Aceste rate globale de creştere au fost luate drept bază la
efectuarea prognozărilor pentru Republica Moldova.
8.2 Creşterea aşteptată pentru Republica Moldova
Cifrele de bază privind numărul sosirilor de turişti în Republica
Moldova şi cheltuielile acestora în interiorul ţării - cifre utilizate
pentru prognozele ce urmează - sînt destul de conservatoare şi pot fi
subestimate considerabil. Este important deci să fie analizate în
particular ratele aşteptate de creştere, care reprezintă cel mai
important indicator. Odată cu apariţia datelor statistice mai relevante,
prognozările pot fi revăzute.
8.2.1 Prognoza vizitelor turiştilor
Datele statistice disponibile privind numărul de sosiri în cadrul
turismului internaţional receptor şi turismului intern al Republicii
Moldova nu sînt exhaustive. Analiza diferitelor date referitoare la
sosirile vizitatorilor străini, făcută de expertul OMT în Republica
Moldova (numărul vizelor eliberate, pachetele turistice vîndute de
turoperatori, numărul de pasageri transportaţi prin Aeroportul
Internaţional Chişinău etc.), demonstrează că în anul 2000 Republica
Moldova a fost vizitată de 105 mii - 115 mii de vizitatori străini.
Pentru prognozarea ratei de creştere a fost utilizată ca bază cifra de
110000 de sosiri de vizitatori străini în Republica Moldova.
Lipsesc date privind numărul de vizite efectuate de populaţia
autohtonă în interiorul ţării. Acest sector important nu este inclus în
prognozările de creştere. Turismul intern inserează, probabil, un număr
cu mult mai mare de vizitatori decît turismul receptor, dar în cadrul
turismului intern cheltuielile pe cap de locuitor sînt mai mici. De
menţionat că totuşi contribuţia, sub aspect economic, a turismului
intern este fundamentală pentru viabilitatea multor agenţii de turism.
Au fost prognozate trei tipuri diferite de creştere:
1. Creştere joasă - ca rezultat al investiţiilor şi al promovării
limitate, creşterea anuală aşteptată a numărului de vizite din
străinătate va fi de 2,5% pînă în anul 2010 şi de 3% anual pentru
perioadele ulterioare.
2. Creştere medie - corespunde aşteptărilor pentru destinaţiile
central-europene ca rezultat al creşterii moderate a volumului
investiţiilor şi al promovării - o creştere medie anuală de 3,9% pînă în
anul 2010 şi de 4% anual pentru perioadele ulterioare.
3. Creştere optimă - ca rezultat al implementării integrale a
recomandărilor din Strategie - o creştere anuală aşteptată a numărului
vizitelor din străinătate de 7% pînă în anul 2010 şi de 8% anual pentru
perioadele ulterioare.
Trebuie luate în considerare următoarele aspecte referitoare la
sus-numitele prognozări:
Turismul nu evoluează de la sine, concurenţa fiind puternică. Nu are
temei supoziţia că Republica Moldova va atinge automat nivelul de
creştere aşteptat pentru Europa Centrală.
S-a prognozat că în perioada analizată nu va avea loc nici un
dezastru natural sau provocat de om, care ar putea afecta dezvoltarea
turismului.
S-a considerat că durata medie de şedere a vizitatorilor va rămîne
la nivelul de 4,5 zile, cu toate că există tendinţe generale de reducere
a acesteia.
S-a prognozat fără a se ţine cont de creşterea anticipată a ponderii
traficului pe pieţele cu un venit mai ridicat.
Ratele de creştere optimă sînt cu mult mai înalte decît media
aşteptărilor. Actualmente turismul din Republica Moldova se află la un
nivel foarte jos. În anii apropiaţi pot fi aşteptate niveluri mai înalte
de creştere, cu condiţia că vor fi iniţiate activităţi de îmbunătăţire a
infrastructurii.
Vizite în Republica Moldova - Prognoza pînă în anul 2015
------------------------------------------------------------------------
| Anul | Anul | Anul | % de creştere
| 2000 | 2010 | 2015 |----------------------
| | | |2000-2010 | 2000-2015
------------------------------------------------------------------------
Creştere joasă 110000 140800 163240 28,0 48,4
Creştere medie 110000 161270 196210 46,6 78,4
Creştere optimă 110000 216390 317940 96,7 189,0
------------------------------------------------------------------------
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor OMT
8.2.2 Cheltuielile aşteptate ale turiştilor
Datele statistice privind cheltuielile vizitatorilor străini sînt
sumare. Principalul indicator ţine de cheltuielile medii pe pachete
turistice, care în anul 2000 a constituit 68 dolari SUA (excluzînd
cheltuielile personale ale vizitatorilor, cumpărăturile etc.).
Cheltuielile medii ale unui vizitator în Europa au fost de cca 650
dolari SUA, în pofida faptului că această medie descreşte de la o
destinaţie la alta, ca în cazul Republicii Moldova, unde majoritatea
sosirilor sînt din ţările învecinate, care au frontiere comune.
Ca bază pentru prognozarea cheltuielilor a fost luată cifra de 200
dolari SUA. Drept rezultate, cheltuielile vizitatorilor se estimează la
22 milioane dolari SUA în anul 2000.
Pentru calcularea cheltuielilor aşteptate a fost utilizată rata
medie de creştere anuală prevăzută de WTTC.
Cheltuielile vizitatorilor străini - Prognoza pînă în anul 2015
(mii dolari SUA)
------------------------------------------------------------------------
| Anul | Anul | Anul | % de creştere
| 2000 | 2010 | 2015 |----------------------
| | | |2000-2010 | 2000-2015
------------------------------------------------------------------------
Creştere joasă 22000 30694 36980 39,5 68,1
Creştere medie 22000 35159 44447 59,8 102,0
Creştere optimă 22000 47176 72024 114,4 227,4
------------------------------------------------------------------------
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de
Călătorii şi Turism
Cît priveşte randamentul investiţiilor, este oportun de a analiza
venitul cumulativ pentru această perioadă.
Prognoza cheltuielilor cumulative ale vizitatorilor
(milioane dolari SUA)
------------------------------------------------------------------------
| Anii | Anii | Anii
| 2003-2010 | 2011-2015 | 2003-2015
------------------------------------------------------------------------
Creştere joasă 219 172 391
Creştere medie 240 203 443
Creştere optimă 293 306 600
------------------------------------------------------------------------
Sursa: Estimările DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de
Călătorii şi Turism
La aceste cifre se mai adaugă cheltuielile cetăţenilor Republicii
Moldova care practică turismul intern.
Aşadar, implementarea prezentei Strategii va contribui la majorarea
veniturilor din activitatea turistică cu 200 milioane dolari SUA în
perioada anilor 2003-2015.