H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra

activităţii de întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor

în baza analizei criteriilor de risc

 

nr. 364  din  27.05.2014

 

Monitorul Oficial nr.142-146/413 din 03.06.2014

 

* * *

În temeiul Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor în baza analizei criteriilor de risc (se anexează).

2. Se stabileşte că Inspecţia de Stat în Construcţii va aplica Metodologia sus-menţionată la planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, pe domeniile respective de activitate.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

 

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.364 din 27 mai 2014

 

METODOLOGIA

de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din

domeniul urbanismului şi construcţiilor în baza analizei criteriilor de risc

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Obiectivul Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor în baza analizei criteriilor de risc (în continuare – Metodologie) constă în stabilirea criteriilor pentru analiza riscului în scopul sporirii beneficiului public prin eficientizarea activităţii de control a Inspecţiei de Stat în Construcţii (în continuare – Inspecţie).

2. Prezenta Metodologie se aplică pentru planificarea controlului activităţii agenţilor economici din domeniile urbanismului şi construcţiei.

3. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniului de control atribuit, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent economic/întreprindere supusă controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare agent economic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare ale acţiunilor de control.

 

II. CRITERIILE DE RISC PE DOMENII, GRADUL ŞI PONDEREA ACESTORA

5. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale agentului economic controlat cu organul de control, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea provocării de daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, cauzării de prejudicii mediului înconjurător, securităţii naţionale/ordinii publice în urma activităţii persoanei fizice sau juridice, precum şi gradul acestor daune.

6. Criteriile principale de risc utilizate pentru planificare sînt stabilite pentru întreg domeniul urbanism şi construcţii, inclusiv activităţile tangenţiale acestui domeniu atribuite pentru supraveghere şi control Inspecţiei.

7. Criteriile de risc utilizate pentru planificarea activităţii de control, cu raţionamentul aferent, sînt următoarele:

1) Genul de activitate practicat de agentul economic supus controlului

Raţionamentul general: în raport cu obiectivele şi specificul domeniului de control, diferite genuri de activitate comportă un număr diferit de factori şi izvoare de risc. Astfel, genul de activitate care implică mai multe riscuri se evaluează cu un grad mai mare de risc şi viceversa.

2) Mărimea persoanei (indicii cantitativi de activitate)

Raţionamentul general: cu cît activitatea agentului economic este mai diversă, implică gestionarea unor volume de producţie mai mari şi a resurselor în cantitate mai mare, cu atît riscul de neconformare la prevederile legislaţiei în vigoare este mai mare.

3) Perioada de activitate în domeniul respectiv

Raţionamentul general: agenţii economici care iniţiază o activitate nouă sau activează pe piaţă un timp mai scurt prezintă riscuri mai mari, comparativ cu cei care practică aceleaşi activităţi o perioadă mai îndelungată. Cunoaşterea cadrului normativ, respectarea reglementărilor tehnice şi a standardelor, aplicarea bunelor practici, a sistemelor de control al calităţii, a tehnologilor inovaţionale creează o imagine pozitivă şi sporesc încrederea. Respectiv, se consideră că aceşti agenţi economici prezintă riscuri minime.

4) Durata de la data efectuării ultimului control

Raţionamentul general: cu cît mai mare este perioada în care activitatea agentului economic nu a fost supusă controlului, cu atît mai mare este incertitudinea legată de neconformarea lui la cerinţele legislaţiei în domeniu. Prin urmare, riscul minim se atribuie subiecţilor controlaţi recent.

5) Încălcările anterioare

Raţionamentul general: agentul economic la care, în cadrul controalelor precedente, nu au fost depistate încălcări sau au fost constatate doar mici abateri de la cerinţele legislaţiei se consideră a fi de bună-credinţă. Respectiv, acestui agent economic i se va atribui un risc minim, ceea ce îl va exonera de următorul control. Constatarea încălcărilor legislaţiei la data ultimului control va clasa agentul economic pe o poziţie cu un grad de risc mai înalt.

8. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, cifra 1 reprezentînd gradul minim de risc, iar cifra 5 – gradul maxim.

În cazul în care se constată lipsa nivelului de risc, valorile obţinute fiind mai mici ca unitatea, subiectului analizat i se va atribui gradul 1 de risc.

În cazul în care agentul economic corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

Dacă nu poate fi stabilit cu certitudine gradul de risc în cadrul unui criteriu din cauza lipsei de date sau a suspiciunii că datele ar putea fi eronate sau colectate din sursă incertă, agentului economic i se atribuie gradul 2,5 pînă la obţinerea datelor necesare pentru stabilirea gradului de risc efectiv.

9. Pentru fiecare dintre domeniile vizate este stabilită ponderea în raport cu criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa acestora. Astfel, aceleaşi criterii au relevanţă (şi pondere) diferită în cadrul domeniului de control. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se va determina în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate.

10. Pentru domeniul construcţiilor şi urbanismului vor fi utilizate următoarele criterii, grade şi ponderi ale acestora:

1) Genul de activitate practicat de persoana supusă controlului

 

 

2) Mărimea persoanei supuse controlului (indicii cantitativi de activitate)

Indicii cantitativi sînt raportaţi la genurile de activitate din criteriul precedent şi vor fi aplicaţi în modul următor:

a) Pentru stabilirea mărimii administratorilor/utilizatorilor de construcţii, furnizorilor şi producătorilor de materiale de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi:

 

 

b) Pentru stabilirea mărimii prestatorilor de servicii de proiectare, verificare şi expertizare vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi:

 

 

c) Pentru stabilirea mărimii executorilor de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi (în caz de neconcordanţă în gradare între mărimea valorii lucrărilor şi cea a metrilor pătraţi în construcţie, va fi utilizat numărul/indicele care indică un grad de risc mai mare):

 

 

3) Perioada de activitate în domeniu

 

 

4) Durata de la data efectuării ultimului control

 

 

5) Încălcările anterioare

 

 

11. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul urbanismului şi construcţiilor va fi următoarea:

 

 

III. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT CU AGENŢII ECONOMICI,

CLASAMENTUL ŞI GRAFICUL DE CONTROL

12. Media ponderată a gradelor specifice de risc se calculează separat pentru fiecare agent economic, în baza următoarei formule:

 

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ +…+ w_nR_n) × 200

 

sau

 

unde:

R_g – gradul de risc global asociat subiectului potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

13. Ca urmare a aplicării formulei indicate la punctul 12 al prezentei Metodologii, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, agentul economic care a acumulat 200 de unităţi fiind asociat cu cel mai mic grad de risc.

14. Persoanele a căror activitate ţine de domeniul de control al Inspecţiei sînt încadrate într-un clasament de risc. În funcţie de punctajul obţinut ca urmare a aplicării formulei, subiecţii controlului sînt listaţi, în vîrful clasamentului plasîndu-se cei care au acumulat punctaj maxim (1000 de unităţi). Subiecţii din vîrful clasamentului sînt asociaţi unui risc major şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

15. În baza clasamentului, Inspecţia întocmeşte grafice de control planificate trimestrial, separat pentru fiecare domeniu, pe care le expediază spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenele stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.147 din 25 februarie 2013 “Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”.

16. Inspecţia utilizează clasamentul pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent economic. Frecvenţa determinată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe întreprinderi din acelaşi domeniu cad sub incidenţa prevederilor articolul 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

17. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea activităţii de control, Inspecţia elaborează un raport, prin care se determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului în numărul total, se modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărei persoane.

 

IV. CREAREA ŞI MENŢINEREA BAZEI DE DATE NECESARE

APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

18. Analiza şi stabilirea gradului de risc pentru fiecare agent economic sînt întemeiate pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, şi pe datele obţinute şi colectate de Inspecţie şi alte autorităţi publice. Aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete, interpretabile şi provenite din surse incerte va fi evitată.

19. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor economici conform riscului calculat, Inspecţia va menţine baza de date ce reflectă profilul fiecărui agent economic pasibil controlului, care şi va include:

1) lista agenţilor economici pasibili controlului;

2) datele individuale de identificare;

3) perioada de activitate a agentului economic în domeniu;

4) informaţia privind rezultatele activităţii de control, separat pe agenţi economici.

20. Baza de date va fi constituită şi menţinută într-un program informatic – (format electronic), care va permite simultan stocarea şi efectuarea operaţiunilor aritmetice necesare pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului, şi/sau în forma stabilită în anexa de la prezenta Metodologie.

21. Profilul fiecărei persoane va reflecta datele necesare pentru informaţia legată de criteriul de risc prestabilit. Informaţia necesară pentru stabilirea gradului de risc în cadrul fiecărui criteriu va fi reflectată prin cifrele corespunzătoare gradului de risc între 1 şi 5, conform capitolului III din prezenta Metodologie.

22. Inspecţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.