H O T Ă R Â R E

privind controlul de constituţionalitate al articolului II din Legea nr.116

din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative

(adoptarea legilor organice de către Parlament)

(sesizarea nr.131a/2024)

 

nr. 14  din  20.06.2024

 

Monitorul Oficial nr.287-290/102 din 04.07.2024

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 iunie 2024,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul de constituţionalitate al articolului II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, depusă în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale de către dnii Oleg Reidman, Said-Muhmat Amaev, Grigore Novac, Vladimir Odnostalco, Fiodor Gagauz, Constantin Starîş şi de dnele Alla Darovannaia, Tatiana Cuneţchi, Adela Răileanu, Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 iunie 2024, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

3. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

4. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dnii Victor Poleacov şi dna Ala Ursu-Antoci, reprezentaţi ai dlui Grigore Novac, coautor al sesizării, deputat în Parlament. Parlamentul a fost reprezentat de dl Radu Radu, consultant principal al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei.

5. În şedinţa Curţii Constituţionale, dl Radu Radu a cerut printr-un demers amânarea şedinţei de examinare a sesizării la o altă dată. Prin decizia sa din 20 iunie 2024, Curtea a respins această cerere.

 

ÎN FAPT

6. La 8 aprilie 2024, un grup de deputaţi în Parlament au înregistrat proiectul de lege nr.107 pentru modificarea Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.

7. În nota de fundamentare la proiectul de lege este indicat că modificările urmăresc aplicarea eficientă şi exhaustivă a măsurilor restrictive internaţionale în privinţa subiecţilor restricţiilor prevăzuţi la articolul 5 din Legea nr.25 din 4 martie 2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. În nota de fundamentarea se mai notează că, pentru a nu permite eludarea de la aceste sancţiuni, este necesară modificarea mai multor articole din Legea citată, în sensul concretizării categoriilor de persoane care vor fi incluse în lista persoanelor asociate subiectului restricţiei. Totodată, autorii proiectului de lege au propus modificarea articolelor 7, 10, 11, 13, 14, 18, 19 şi 20, precum şi o nouă formulare a articolelor 28 şi 29.

8. În şedinţa Parlamentului din 12 aprilie 2024, acest proiect de lege a fost examinat şi votat în prima lectură.

9. La 7 mai 2024, dl deputat Radu Marian a formulat un amendament la proiectul de lege nr.107/2024, prin care a propus completarea sa cu un articol nou, care să includă Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” în Anexa la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care stabileşte bunurile care nu sunt pasibile de privatizare.

10. La 15 mai 2024, dl deputat Vasile Grădinaru a formulat un amendament la proiectul de lege nr.107. Amendamentul propune completarea articolului 13 din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice cu alineatele (4¹) şi (4²). În argumentarea amendamentului se menţionează că se urmăreşte reglementarea competenţei Parlamentului de a decide includerea unui bun sau a unei întreprinderi de stat în lista bunurilor care nu sunt pasibile de privatizare, în lipsa propunerii Guvernului, dacă aceasta este de importanţă pentru securitatea statului, conform articolului 5 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, şi dacă întreprinderea de stat activează într-un domeniu de importanţă pentru securitatea statului, aşa cum prevede articolul 4 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului.

11. La 16 mai 2024, Parlamentul a examinat proiectul de lege nr.107/2024 de modificare a Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale şi amendamentele la acesta. După adoptare, proiectul de lege nr.107 a devenit Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, iar amendamentele formulate au fost încorporate în textul Legii la articolul II.

12. La 23 mai 2024, Preşedintele Republicii Moldova a promulgat această Lege, iar la 24 mai 2024, Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial.

 

Legislaţia pertinentă

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Articolul 73

Iniţiativa legislativă

„Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.”

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

„(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…].”

Articolul 131

Bugetul public naţional

„[...]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

[…].”

14. Prevederile relevante ale Legii nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

„[…]

Articolul II. – Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.90–93, art.401), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 13 se completează cu alineatele (4¹) şi (4²) cu următorul cuprins:

„(4¹) Prin derogare de la prevederile art.6 alin.(1) lit.c) şi ale alin.(3) şi (4) din prezentul articol, Parlamentul poate decide includerea unui bun sau a unei întreprinderi de stat în lista bunurilor nepasibile de privatizare şi în lipsa unei propuneri din partea Guvernului dacă bunul respectiv este unul de importanţă pentru securitatea statului, conform art.5 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, sau dacă întreprinderea de stat activează în unul din domeniile de importanţă pentru securitatea statului prevăzute la art.4 din legea respectivă.

(4²) Excluderea din lista bunurilor nepasibile de privatizare a bunurilor şi a întreprinderilor de stat prevăzute la alin.(4¹) se realizează de Parlament exclusiv în baza unei propuneri a Guvernului, însoţită de fundamentarea economică, bugetară, socială şi juridică, precum şi cea legată de lipsa unor riscuri de securitate pentru stat.”

2. Anexa se completează cu poziţia 26¹ cu următorul cuprins:

 

 

[…].”

 

ÎN DREPT

I. Argumentele autorilor sesizării

15. Autorii sesizării susţin că articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 are la bază două amendamente formulate la proiectul de lege nr.107/2024 de modificare a Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, care au fost înregistrate cu doar câteva zile înainte de examinarea proiectului legii în lectură finală, amendamente care nu au fost avizate de autorităţile competente şi care nu conţin expertizele pe care reglementările în vigoare le impun. Mai mult, având în vedere că obiectul proiectului de lege înregistrat cu nr.107 la 8 aprilie 2024 şi cel al amendamentelor în discuţie sunt diferite, autorii notează că aceste amendamente reprezintă, în realitate, o nouă iniţiativă legislativă.

16. Autorii sesizării menţionează că la adoptarea articolului II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 Parlamentul a încălcat articolele 5 şi 74 din Constituţie şi mai multe prevederi din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, din Regulamentul Parlamentului, precum şi din Legea privind actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017. Potrivit articolului 13 alin.(4) din Legea nr.121/2007, includerea în lista bunurilor nepasibile de privatizare se face la propunerea organului abilitat înaintată Guvernului, care, după aprobare, o prezintă Parlamentului. În acest caz, Parlamentului nu i-a fost prezentată vreo propunere din partea Guvernului care ar fi avut ca obiect includerea aeroportului în lista bunurilor nepasibile de privatizare. Astfel, autorii sesizării consideră că prin adoptarea Articolului II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 Parlamentul şi-a arogat competenţe care îi sunt improprii şi a uzurpat competenţele Guvernului prevăzute de Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

17. De asemenea, autorii susţin că, în realitate, includerea aeroportului în lista bunurilor nepasibile de privatizare a urmărit să faciliteze darea în locaţiune a spaţiilor comerciale din cadrul aeroportului de la trei la cinci ani. Astfel, pentru că articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 produce această consecinţă şi reglementează situaţia unui bun care face parte din patrimoniul statului, autorii sesizării susţin că aceste prevederi trebuiau să fie avizate de către Guvern, aşa cum stabileşte articolul 131 alin.(4) din Constituţie.

18. În acest context, autorii sesizării susţin că articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative încalcă articolele 1 alin.(3), 2, 5, 6, 7, 8, 23, 54, 73, 74, 96 şi 131 alin.(4) din Constituţie.

 

II. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

19. Guvernul precizează că modificările realizate prin articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, în esenţa lor, nu deviază de la reglementările deja existente în legislaţie, care stabilesc faptul că întreprinderile de stat care exploatează bunuri ale transportului aviatic nu sunt pasibile de privatizare. Din acest punct de vedere, Guvernul notează că, contrar opiniei autorilor sesizării, modificările operate în Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice contribuie la sporirea previzibilităţii legislaţiei, prin armonizarea cerinţelor imperative privind caracterul nepasibil de privatizare al bunurilor din domeniul transportului aviatic.

20. Guvernul subliniază că Aeroportul Internaţional Chişinău este un element esenţial al infrastructurii naţionale de transport aerian, având un rol important în asigurarea conectivităţii internaţionale şi dezvoltarea economică a ţării. Astfel, privatizarea acestui activ ar putea să compromită securitatea naţională şi ar putea să afecteze negativ capacitatea statului de a controla un domeniu important al economiei naţionale. Prin includerea Aeroportului Internaţional Chişinău în lista bunurilor care nu sunt pasibile de privatizare se asigură că acest activ va rămâne în domeniul public, că va fi gestionat în mod transparent şi responsabil, în beneficiul general al cetăţenilor, nu în avantajul unor entităţi private. Examinate în această lumină, Guvernul precizează că intervenţiile realizate prin intermediul normelor atacate sunt oportune şi necesare şi detaliază, o dată în plus, care bunuri nu sunt pasibile de privatizare. Aşadar, Guvernul menţionează că, în acest caz, nu există indicii că Parlamentul a încălcat prevederile Constituţiei.

21. Preşedintele Republicii Moldova precizează că, la 21 mai 2024, a primit spre promulgare Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative. În procedura de promulgare a legii au fost consultate pagina web a Parlamentului, proiectul de lege şi nota de fundamentare, avizele Guvernului şi al Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului, expertiza Centrului Naţional Anticorupţie, avizele şi rapoartele comisiilor parlamentare, între care rapoartele Comisiei de politică externă şi integrare europeană şi al Comisiei juridice, tabelul de sinteză, precum şi amendamentele la proiectul de lege. Pentru că nu au fost stabilite abateri de la prevederile legale, la 24 mai 2024, Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial.

22. Preşedintele Republicii Moldova notează că sesizarea privind examinarea constituţionalităţii are ca obiect articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024, care completează la pct.1) cu alineatele (4¹) şi (4²) articolul 13 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi la pct.2) adaugă o rubrică nouă, nr.26¹, cu următorul cuprins: Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”, în Anexa la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Preşedintele notează că aceste amendamente urmăresc reglementarea competenţei Parlamentului de a decide includerea unui bun sau a unei întreprinderi de stat în lista bunurilor care nu sunt pasibile de privatizare, în lipsa propunerii Guvernului, dacă aceasta este de importanţă pentru securitatea statului, conform articolului 5 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, şi dacă întreprinderea de stat activează într-un domeniu de importanţă pentru securitatea statului, aşa cum prevede articolul 4 din aceeaşi Lege.

23. Preşedintele Republicii Moldova precizează că modificările legislative citate nu deviază de la reglementările deja existente în legislaţie. Mai mult, Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice în vigoare la data adoptării sale stabilea la articolul 13 alin.(2) lit.b) imposibilitatea privatizării bunurilor transportului aviatic, iar rubrica nr.160 din Anexa la Lege includea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” în lista bunurilor care nu sunt pasibile de privatizare. Aceste prevederi au fost excluse prin Legea nr.204/2013. Aşadar, Preşedintele Republicii Moldova precizează că prevederile atacate armonizează dispoziţiile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice la prevederile legale în vigoare.

24. Referitor la pretinsa încălcare a articolului 131 alin.(4) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova precizează că autorii sesizării nu au argumentat în ce mod prevederile atacate ar încălca acest articol. Mai mult, includerea unui bun în lista bunurilor nepasibile de privatizare nu face incident articolul 131 alin.(4) din Constituţie, iar argumentele sesizării care susţin că prin efectul includerii în această listă este posibilă darea în locaţiune a spaţiilor din aeroport pentru un termen de cinci ani, nu de trei ani, ignoră faptul că spaţiile respective ar putea fi date în locaţiune pentru un termen mai mic de cinci ani. Totodată, acest lucru nu presupune, în mod automat, majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.

 

III. Aprecierea Curţii Constituţionale

A. Admisibilitatea

25. Prin Decizia sa din 10 iunie 2024, Curtea a confirmat respectarea condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

26. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.116 din 16 mai 2024 privind modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Dispoziţiile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

27. De asemenea, conform articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii sunt abilitaţi cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

28. Referitor la obiectul sesizării, Curtea a reţinut că autorii contestă articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative, care completează la pct.1) cu alineatele (4¹) şi (4²) articolul 13 din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 4 mai 2007. Totodată, pct.2) din articolul II din Lege amendează lista bunurilor nepasibile de privatizare din Anexa la Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi adaugă o rubrică nouă, cu nr.26¹, cu următorul cuprins: Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”.

29. Curtea a reţinut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr.29 din 21 septembrie 2021, §14). Aşadar, în prezenta cauză, Curtea se va referi la prevederile legii de bază care au fost introduse prin legea modificatoare, i.e. la articolul 13 alineatele (4¹) şi (4²) şi la pct.26¹ din Anexa la Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

30. Autorii sesizării susţin că prevederile contestate încalcă articolele 1 alin.(3) (statul de drept), 2 (suveranitatea şi puterea de stat), 5 (democraţia şi pluralismul politic), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 73 (iniţiativa legislativă), 74 (adoptarea legilor şi a hotărârilor), 96 (rolul Guvernului) şi 131 alin.(4) (bugetul public naţional) din Constituţie.

31. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 2, 5, 7 şi 8 din Constituţie, Curtea a menţionat că aceste norme comportă un caracter general, reprezintă imperative care stau la baza tuturor legilor şi nu pot să constituie repere separate, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, §20; HCC nr.5 din 5 martie 2024, §54; HCC nr.9 din 26 martie 2024, §41; DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, §18). Cu privire la incidenţa articolului 6 din Constituţie, care garantează principiul separării şi colaborării puterilor în stat, Curtea a reţinut că autorii sesizării nu au adus argumente în acest sens.

32. Referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea a reamintit că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.6 din 10 martie 2020, §27; HCC nr.31 din 17 decembrie 2020, §33). Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, §19). De asemenea, Curtea a indicat că articolul 54 din Constituţie îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr.101 din 29 august 2023, §22).

33. Referitor la încălcările procedurale pretinse, Curtea a stabilit că autorii au motivat că amendamentele la proiectul de lege nr.107 din 8 aprilie 2024, care au devenit articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024, nu au fost avizate de autorităţile competente şi că actorii interesaţi din rândul societăţii civile nu au fost antrenaţi în dezbateri. În acest context, Curtea a reamintit că poate verifica constituţionalitatea unei legi sub aspect procedural doar dacă la adoptarea acesteia Parlamentul a afectat un element esenţial al procesului de legiferare, care rezultă expres din Constituţie sau care poate fi dedus în mod clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, §54; DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, §25; DCC nr.149 din 30 septembrie 2021, §46; HCC nr.16 din 3 octombrie 2023, §25).

34. Curtea a constatat că proiectul de lege nr.107 din 8 aprilie 2024 de modificare a Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale şi amendamentele la acesta au fost publicate în modul corespunzător pe pagina web a Parlamentului. În timp ce proiectul de lege nr.107 a obţinut rapoartele mai multor comisii parlamentare, avizul Guvernului, pe cel al Centrului Naţional Anticorupţie şi pe cel al Direcţiei generale juridice a Parlamentului, amendamentele la proiectul de lege nr.107 au fost examinate doar de către Comisia politică externă şi integrare europeană, în şedinţele sale din 15 şi 16 mai 2024¹, pe care le-a propus spre examinare Parlamentului, prin raportul său nr.CPE-06 nr.172 din 16 mai 2024. Prin pct.9) şi 10) din sinteza raportului Comisiei, amendamentele menţionate au fost acceptate, aşa cum au fost formulate de către autori.

____________________

¹ https://new.parlament.md/material-details-md.nspx?param=51911815-9ef5-4cfd-a60f-553aa343f2d5

 

35. În acest context, Curtea a reţinut că autorii în argumentarea capătului de sesizare privind încălcarea obligaţiei de avizare şi de consultare fac referire la mai multe prevederi din Legea nr.797 din 2 aprilie 1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului şi din Legea privind actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017. În practica sa recentă, în care a analizat critici similare, Curtea a subliniat că nu examinează procedura de adoptare a unei legi prin raportare la norme infraconstituţionale. Curtea a notat că omisiunea de a obţine avizele relevante ale autorităţilor, de a efectua expertize şi de a analiza impactul reglementării în cazul elaborării proiectelor de lege trebuie să rezulte, ca să fie examinate de Curte, dintr-un principiu constituţional, nu să rezulte din norme infraconstituţionale (a se vedea, în mod similar, DCC nr.43 din 31 martie 2022, §§13, 38 şi 39; DCC nr.178 din 12 decembrie 2023, §32). Totodată, Curtea a menţionat că obligaţia avizării şi a expertizării amendamentelor legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109, 111 şi 131 alin.(4) din Constituţie nu rezultă din nicio normă constituţională (a se vedea HCC nr.5 din 5 martie 2024, §45; DCC nr.178 din 12 decembrie 2023, §32).

36. Astfel, pentru că procesul de adoptare a amendamentelor contestate nu a încălcat vreo exigenţă constituţională explicită, Curtea a respins ca inadmisibile aceste critici de neconstituţionalitate.

37. Curtea a reţinut că o altă încălcare invocată de către autori vizează lipsa avizului Guvernului la adoptarea amendamentelor contestate, în condiţiile în care articolul 131 alin.(4) din Constituţie stabileşte că orice prevederi care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare trebuie să fie avizate de Guvern. În acest sens, autorii sesizării au argumentat că includerea aeroportului în lista bunurilor nepasibile de privatizare face posibilă darea în locaţiune a spaţiilor comerciale din cadrul aeroportului pe un termen de până la cinci, nu de trei ani, cum era până la adoptarea acestui amendament. Pentru că articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 ar produce această consecinţă şi deoarece reglementează includerea unui bun care face parte din patrimoniul statului în lista bunurilor nepasibile de privatizare, autorii au susţinut că avizul Guvernului era obligatoriu.

38. Curtea a observat că articolul II din Legea nr.116 din 16 mai 2024 nu prevede obligaţii financiare bugetare, ci stabileşte includerea Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” în lista bunurilor care nu pot fi privatizate şi, totodată, reglementează competenţa Parlamentului de a include alte bunuri în această listă, în lipsa vreunei propuneri a executivului. În acest sens, Curtea a stabilit că cerinţa prevăzută la articolul 131 alin.(4) din Constituţie împiedică Parlamentul să facă modificări bugetare, în lipsa avizului executivului. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de articolul 131 alin.(4) din Constituţie, va trebui să constate dacă au fost îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: (1) dacă propunerea legislativă sau amendamentul a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, şi (2) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptat de către Parlament a fost acceptat în prealabil de către Guvern (a se vedea HCC nr.23 din 10 octombrie 2019, §55; HCC nr.8 din 11 martie 2021, §39; HCC nr.9 din 18 martie 2021, §36). Curtea a subliniat că această abordare este concepută pentru a echilibra competenţa Parlamentului de a adopta legi ce vizează bugetul public cu responsabilitatea Guvernului de a administra finanţele publice (a se vedea, în acest sens, articolul 131 alineatele (2) şi (6) din Constituţie).

39. Aşadar, având în vedere că amendamentele contestate nu implică în mod direct consecinţe pentru bugetul public, Curtea nu a putut identifica în ce măsură acestea ar putea să influenţeze veniturile şi cheltuielile bugetare. Astfel, Curtea nu a confirmat incidenţa articolului 131 alin.(4) din Constituţie în prezenta cauză.

40. Referitor la incidenţa articolelor 73 şi 96 din Constituţie, care garantează dreptul deputaţilor la iniţiativă legislativă şi stabileşte rolul Guvernului în realizarea politicii interne şi externe a statului şi conducerea generală a administraţiei publice, autorii sesizării nu au menţionat în ce mod aceste prevederi constituţionale au fost încălcate la adoptarea amendamentelor contestate.

41. Autorii sesizării au susţinut că amendamentele au fost adoptate în grabă, cu încălcarea articolului 74 din Constituţie, care reglementează adoptarea legilor şi a hotărârilor.

42. Curtea a observat că proiectul de lege nr.107 a fost înregistrat la Parlament la 8 aprilie 2024 şi votat în prima lectură pe data de 12 aprilie 2024. La 7 mai 2024 a fost înregistrat primul amendament, la 15 mai 2024 a fost înregistrat cel de-al doilea amendament, iar la 16 mai 2024, proiectul de lege nr.107 împreună cu amendamentele propuse la acesta au fost adoptate de Parlament în lectura a doua, devenind Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative.

43. Curtea a reţinut că amendamentele formulate la proiectul de lege nr.107 vizau completarea articolului 13 din Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice cu alineatele (4¹) şi (4²) şi a Anexei la Lege cu un punct nou, pct.26¹, care să includă Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Totodată, Curtea a stabilit că articolul II al Legii nr.116 din 16 mai 2024 amendează/modifică Legea nr.121 din 4 mai 2007 care este o lege organică, fapt care, potrivit articolului 74 alin.(1) din Constituţie, presupune că este nevoie de adoptarea legii, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

44. În acest caz, din argumentele autorilor sesizării reiese că la adoptarea amendamentelor contestate nu a fost îndeplinit elementul procedural al textului „după cel puţin două lecturi” de la articolul 74 alin.(1) din Constituţie. Prin urmare, Curtea a reţinut incidenţa articolului 74 alin.(1) din Constituţie.

 

B. Fondul cauzei

45. Cu titlu preliminar, Curtea subliniază că, potrivit articolului 60 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Parlamentul este suveran în materia reglementării procedurii de adoptare a legilor. Totuşi, suveranitatea Parlamentului nu este absolută, ea fiind limitată de principiile constituţionale în această materie. În acest sens, atât la reglementarea procedurilor parlamentare, cât şi la aplicarea lor, i.e. la adoptarea actelor normative, Parlamentul trebuie să asigure echilibrul corect dintre principiul autonomiei parlamentare şi celelalte principii incidente în materia procedurilor parlamentare, care sunt stabilite expres sau care pot fi deduse clar din Constituţie (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, §53).

46. Curtea menţionează că, potrivit articolului 74 alin.(1) din Constituţie, legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. În jurisprudenţa sa, Curtea a interpretat sensul textului „după cel puţin două lecturi” din articolul 74 alin.(1) din Constituţie şi a stabilit că acesta conţine atât un element procedural, cât şi un element substanţial. Elementul procedural presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică. Elementul substanţial presupune că până la votare Parlamentul trebuie să supună dezbaterilor conţinutul proiectului de lege organică (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, §35).

47. În Hotărârea nr.17 din 10 iunie 2021, §52, interpretând textul „după cel puţin două lecturi” de la articolul 74 alin.(1) din Constituţie, Curtea a dezvoltat elementul procedural al acestui articol, stabilit anterior prin Hotărârea nr.14 din 27 aprilie 2021. Curtea a notat că respectarea cerinţelor procedurale referitoare la adoptarea legilor este la fel de importantă ca respectarea cerinţelor aplicabile faţă de conţinutul legilor. Cele dintâi protejează democraţia parlamentară, care trebuie respectată pe tot parcursul procesului de legiferare şi care îi asigură pe cetăţeni că legile nu au fost adoptate în mod abuziv. Cele din urmă previn limitarea disproporţionată a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

48. Curtea reţine că Legea nr.116 din 16 mai 2024 a amendat Legea nr.25 din 4 martie 2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale şi Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Atât legea modificatoare, cât şi legile modificate sunt legi organice, care, potrivit articolului 74 alin.(1) din Constituţie, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

49. Curtea precizează că, la 8 aprilie 2024, la secretariatul Parlamentului, un grup de deputaţi au înregistrat proiectul de lege nr.107, cu denumirea „Legea privind modificarea Legii nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale”². La 12 aprilie 2024, Parlamentul a examinat şi a votat în prima lectură acest proiect.

____________________

² https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=8003f932-2fdf-43cd-aeb8-cb2d3f39b303

 

50. Curtea observă că în procesul pregătirii pentru a doua lectură, proiectul de lege nr.107 a fost avizat de Guvern, de patru comisii parlamentare, de Centrul Naţional Anticorupţie şi de Direcţia generală juridică a Parlamentului. Între timp, la acest proiect au fost propuse două amendamente: (i) amendamentul nr.09/03-63 din 7 mai 2024 de completare a Anexei la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice cu poziţia nr.26¹ „Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău”³; (ii) amendamentul nr.VG 29/03-65 din 15 mai 2024 de completare a articolului 13 din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice cu alineatele (4¹) şi (4²)⁴. Curtea notează că aceste două amendamente menţionate (i) au fost, posterior primei lecturi, înregistrate şi anexate la proiectul de lege nr.107 şi (ii) amendează o lege organică distinctă de cea vizată de proiectul de bază care a fost votat în prima lectură la 12 aprilie 2024.

____________________

³ https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=f441f654-40ca-472d-9a53-b6c65b8a6f59 

⁴ https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=ee2233d3-cefa-4f80-98ef-0d3c364ada33 

 

51. Curtea reţine că proiectul de lege nr.107 din 8 aprilie 2024, care includea şi amendamentele menţionate supra, a fost votat de Parlament la 16 mai 2024 în a doua lectură, devenind Legea nr.116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative (a se vedea §§8-11 supra). Totuşi, Curtea constată că articolul II din această Lege modifică, pe baza a două amendamente examinate şi votate de Parlament într-o singură lectură, Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care este o lege organică. În acest sens, Curtea constată lipsa unei legături indispensabile între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură şi amendamentele la acesta votate doar în a doua lectură. Mai mult, Curtea reţine că notele explicative la aceste amendamente şi raportul comisiei de profil⁵ sunt silenţioase la acest aspect şi nu argumentează unicitatea obiectului de reglementare.

____________________

⁵ https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=de7eee94-a53e-456b-bb7f-adcb2a42248b

 

52. Aşadar, Curtea reţine că completările făcute la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice prin intermediul articolului II al Legii nr.116 din 16 mai 2024 cu privire la modificarea unor acte normative au fost votate doar într-o singură lectură, în şedinţa Parlamentului din 16 mai 2024. Astfel, Curtea constată că în acest caz legislatorul nu a respectat exigenţele articolul 74 alin.(1) din Constituţie.

53. Curtea nu poate trece cu vederea acest viciu de procedură şi constată că nu este întrunită condiţia procedurală de la articolul 74 alin.(1) din Constituţie, care stabileşte că legile organice se adoptă în două lecturi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că articolul 13 alineatele (4¹) şi (4²) şi pct.26¹ din Anexa la Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice au fost adoptate de Parlament într-o singură lectură, în data de 16 mai 2024. Prin urmare, Curtea constată că aceste prevederi trebuie declarate neconstituţionale.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) litera a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea privind controlul de constituţionalitate al articolului 13 alineatele (4¹) şi (4²) şi pct.26¹ din Anexa la Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, depusă de dnii Oleg Reidman, Said-Muhmat Amaev, Grigore Novac, Vladimir Odnostalco, Fiodor Gagauz, Constantin Starîş şi de dnele Alla Darovannaia, Tatiana Cuneţchi, Adela Răileanu, Diana Caraman, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se declară neconstituţionale articolul 13 alineatele (4¹) şi (4²) şi pct.26¹ din Anexa la Legea nr.121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.