L E G E

pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti

 

nr. 367  din  21.12.2023

 

Monitorul Oficial nr.17-19/25 din 17.01.2024

 

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Art.I. – Legea nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.2–8, art.1), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), după cuvântul „activitate” se introduc cuvintele „economică şi nici”.

2. Articolul 4:

la alineatul (1) litera g), cuvântul „concursul” se substituie cu cuvântul „examenul”;

la alineatul (2):

literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) a fost condamnată pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de grave săvârşite cu intenţie, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale, sau are antecedente penale pentru comiterea altor infracţiuni ori are interdicţii aplicate pentru comiterea acestora;

b) a plecat din funcţia de judecător, procuror, notar, administrator autorizat, consultant juridic, funcţionar public sau din alte organe din domeniul dreptului în circumstanţe care nu sunt onorabile;”

la litera c), cuvântul „deontologice” se substituie cu cuvintele „de etică”.

3. Articolul 5 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Executorul judecătoresc nu poate întocmi acte şi nu poate efectua acţiuni procedurale de executare în privinţa sa, a soţului său, a rudelor sale până la gradul al II-lea inclusiv, a afinilor săi până la gradul al II-lea inclusiv, a persoanelor aflate sub tutela/curatela sa ori a soţului său, a angajatului său, a executorului judecătoresc stagiar în biroul său sau a executorului judecătoresc cu care este asociat şi nici în privinţa persoanei juridice în care el, soţul său ori rudele sale de gradul al II-lea inclusiv deţin peste 10% din capitalul social.”

4. La articolul 6:

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Organul de urmărire penală este obligat să informeze, în termen de cel mult 48 de ore, Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti despre aplicarea în privinţa executorului judecătoresc a măsurii preventive sub formă de arest sau arest la domiciliu, despre dispunerea anunţării în căutare a acestuia şi despre ridicarea actelor şi a bunurilor ce ţin de procedura de executare.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Accesul persoanelor cu armă la sediul biroului executorului judecătoresc sau la locul efectuării acţiunilor de executare este interzis, cu excepţia persoanelor care poartă armă în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.”

5. La articolul 7:

litera o) se completează cu cuvintele „şi să accepte sumele consemnate”;

articolul se completează cu litera o¹) cu următorul cuprins:

„o¹) să ofere servicii de organizare a vânzării bunurilor;”

litera q) va avea următorul cuprins:

„q) să primească, în condiţiile legii, onorarii, taxe pentru actele efectuate şi spezele procedurii de executare;”.

6. Articolul 8:

se completează cu literele g¹) şi g²) cu următorul cuprins:

„g¹) să respecte Codul de etică şi standardele profesionale;

g²) să se conformeze hotărârilor cu caracter normativ şi individual ale organului profesional ce ţin de organizarea activităţii;”

la litera k¹), textul „alin.(3)” se substituie cu textul „alin.(6)”;

articolul se completează cu literele k⁴) şi k⁵) cu următorul cuprins:

„k⁴) să preia, în conformitate cu dispoziţia preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, procedurile de executare nefinalizate, contul curent special şi arhiva executorului judecătoresc a cărui activitate se suspendă sau încetează;

k⁵) să facă publice, în modul stabilit de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, anunţurile privind vânzarea bunurilor;”.

7. La articolul 9 alineatul (2), cuvântul „concurs” se substituie, în ambele cazuri, cu cuvântul „examen”.

8. Articolul 9¹ se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) La expirarea termenului indicat la alin.(1), executorului judecătoresc stagiar i se eliberează, în condiţiile Regulamentului de efectuare a stagiului, un certificat ce confirmă efectuarea stagiului, care este valabil 2 ani din momentul eliberării. Dacă, imediat după eliberarea certificatului, deţinătorul se află în raporturi de muncă cu un executor judecătoresc, termenul de 2 ani se calculează de la data suspendării/încetării acestor raporturi.”

9. Articolul 10:

în cuprinsul articolului, inclusiv în denumire, cuvântul „concurs”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „examen” la forma gramaticală corespunzătoare;

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) Persoana care nu a promovat de două ori succesiv examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc este admisă la un nou examen numai după efectuarea repetată a stagiului profesional cu o durată minimă de 6 luni.”

10. La articolul 11:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Comisia de licenţiere a executorilor judecătoreşti se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi se compune din 7 membri: 3 membri desemnaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, 3 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei şi un reprezentant al societăţii civile, selectat prin concurs de către o comisie mixtă, formată din reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Reprezentantul societăţii civile este selectat în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiţiei. În cazul în care, în termen de 45 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti nu a desemnat membrii în Comisia de licenţiere, aceştia sunt numiţi de ministrul justiţiei, în rezultatul unui concurs organizat de Ministerul Justiţiei.”

articolul se completează cu alineatele (1¹), (1²) şi (3¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Ministrul justiţiei poate respinge candidaturile desemnate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Refuzul motivat se expediază Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 15 zile de la data la care acestea i-au fost propuse.

(1²) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti supune votului candidaturile respinse de către ministrul justiţiei. Aceleaşi candidaturi pot fi înaintate în mod repetat în cazul în care Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti le aprobă cu votul a 2/3 din membrii săi, în acest caz candidaturile fiind obligatorii pentru ministrul justiţiei. În cazul în care candidaturile respinse nu întrunesc votul a 2/3 din membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, se demarează o nouă procedură de desemnare a membrilor, fără ca persoanele propuse iniţial să poată fi desemnate repetat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.”

„(3¹) Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei de licenţiere se aleg cu votul secret al majorităţii membrilor acesteia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sunt exercitate de vicepreşedinte.”

la alineatul (4), cuvântul „concurs”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „examen” la forma gramaticală corespunzătoare.

11. La articolul 11¹ alineatul (1), după textul „al Colegiului disciplinar,” se introduce textul „al Comisiei de etică profesională,”.

12. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Articolul 12. Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc

(1) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc este actul care confirmă statutul executorului judecătoresc. Licenţa se eliberează pe un termen nelimitat.

(2) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează la cererea solicitantului, care se depune la Ministerul Justiţiei în cel mult 30 de zile de la emiterea hotărârii Comisiei de licenţiere. În termen de 15 zile de la data depunerii cererii, Ministerul Justiţiei eliberează solicitantului licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc dacă acesta întruneşte condiţiile prevăzute la art.4.

(3) Prin decizie motivată, Ministerul Justiţiei poate suspenda procedura de eliberare a licenţei pentru activitatea de executor judecătoresc sau poate refuza eliberarea acesteia dacă constată că solicitantul nu corespunde condiţiilor prevăzute la art.4. Decizia Ministerului Justiţiei de suspendare a procedurii de eliberare a licenţei pentru activitatea de executor judecătoresc sau de refuz în eliberarea acesteia se contestă în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

(4) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc conţine:

a) denumirea organului care a eliberat licenţa;

b) seria şi numărul licenţei, data eliberării;

c) numele şi prenumele titularului;

d) numărul de identificare de stat (IDNP);

e) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.

(5) Formularul licenţei este un document de strictă evidenţă, aprobat de Ministerul Justiţiei.

(6) Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează contra unei plăţi în mărime de 450 de lei, achitată la contul trezorerial al Ministerului Justiţiei.”

13. Articolul 14:

în cuprinsul articolului, cuvântul „concurs”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „examen” la forma gramaticală corespunzătoare;

la alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) a înregistrat forma de organizare a activităţii de executor judecătoresc în condiţiile art.25¹;”

alineatul (6) se completează cu următorul enunţ: „Transferul în circumscripţia altei instanţe de judecată poate fi solicitat doar dacă sunt locuri vacante în circumscripţia respectivă şi dacă executorul judecătoresc solicitant a activat în calitate de executor judecătoresc cel puţin 2 ani.”

14. Articolul 15:

la alineatul (2) litera b), cuvântul „biroului” se substituie cu cuvântul „activităţii”;

alineatul (3) se abrogă;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) La solicitare, executorului judecătoresc i se eliberează un extras din Registrul executorilor judecătoreşti, care serveşte temei pentru înregistrarea fiscală, înregistrarea în calitate de plătitor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat şi de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, pentru confecţionarea ştampilei şi deschiderea conturilor bancare.”

15. Denumirea capitolului IV va avea următorul cuprins:

„ABSENŢA TEMPORARĂ A EXECUTORULUI JUDECĂTORESC,

SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ACESTUIA”.

16. Capitolul IV se completează cu articolul 17¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 17¹. Absenţa temporară a executorului judecătoresc

(1) Executorul judecătoresc poate absenta de la birou în următoarele cazuri:

a) aflarea în concediu anual;

b) incapacitatea temporară de muncă – cu o durată de cel mult 4 luni consecutive;

c) îngrijirea copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav – pe o perioadă de cel mult 6 luni;

d) desfăşurarea activităţii didactice sau a unei alte activităţi permise de lege – pe perioada desfăşurării nemijlocite a activităţii care împiedică prezenţa la birou;

e) pe durata studiilor universitare de licenţă, de masterat sau doctorat sau pe durata instruirilor profesionale continue;

f) participarea la efectuarea controlului;

g) participarea în şedinţele de judecată, prezenţa la organele de urmărire penală, procuratură sau organele de control;

h) participarea la diverse întruniri, seminare, conferinţe;

i) în alte cazuri ce ţin de activitatea executorului judecătoresc, cu excepţia situaţiei când absenţa executorului judecătoresc de la birou este cauzată de aplicarea sancţiunii disciplinare prevăzute la art.24 alin.(1) lit.d).

(2) Despre absenţa cu durata mai mare de 3 zile lucrătoare consecutive executorul judecătoresc informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei, comunicând şi modul în care este asigurată funcţionalitatea biroului. Informaţia privind perioada absenţei de la birou şi modul în care este asigurată funcţionalitatea acestuia se publică pe pagina web oficială a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. În cazul când executorul judecătoresc absent este înlocuit de un alt executor judecătoresc, cel din urmă este împuternicit să întocmească în nume propriu acte procesuale în dosarele de executare aflate în gestiunea celui absent.

(3) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti poate constata întemeiate şi alte cazuri de absenţă temporară a executorul judecătoresc de la birou.

(4) Desfăşurarea activităţii de executor judecătoresc în afara biroului executorului judecătoresc nu reprezintă absenţă de la birou.”

17. La articolul 18:

alineatul (1):

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) deţinerii unei funcţii elective, alta decât cea din organele profesionale, a unei funcţii de demnitate publică sau a funcţiei de secretar general al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – pe perioada mandatului sau a exercitării funcţiei publice;”

alineatul se completează cu literele a¹) şi a²) cu următorul cuprins:

„a¹) alegerii în funcţia de preşedinte al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti – în baza cererii, pe perioada mandatului;

a²) depunerii cererii pe motiv de angajare la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti – pe un termen de minimum un an, dar nu mai mult de 5 ani;”

la litera b), cifra „3” se substituie cu cifra „4”;

alineatul se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins:

„c¹) îngrijirii copilului bolnav sau a unui alt membru al familiei bolnav – pe o perioadă de cel mult 2 ani;”

litera g) va avea următorul cuprins:

„g) aplicării de către instanţa de judecată a unei măsuri preventive sub formă de arest preventiv sau de arest la domiciliu – pe durata aplicării măsurii respective, sau, în cazul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti de condamnare – până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;”

la alineatul (6), după textul „alin.(1) lit.” se introduce textul „a¹), a²),”;

alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Reînvestirea se face la cererea persoanei interesate, adresată Ministerului Justiţiei, în cel mult 45 de zile de la decăderea motivelor ce au cauzat suspendarea sau încetarea activităţii de executor judecătoresc. Cererea se comunică şi Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, fiind însoţită de solicitarea avizului, precum şi de actele ce probează întrunirea condiţiilor prevăzute de alin.(7¹). Ordinul de reînvestire cu împuterniciri de exercitare a activităţii de executare este emis în cel mult 7 zile lucrătoare de la prezentarea avizului pozitiv al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

articolul se completează cu alineatele (7¹)–(7³) cu următorul cuprins:

„(7¹) Activitatea executorului judecătoresc suspendată în temeiul alin.(1) lit.d) se reia de drept la expirarea termenului de suspendare a activităţii acestuia indicat în decizia Colegiului disciplinar.

(7²) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prezintă avizul pozitiv prevăzut la alin.(7) la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) actele de primire-predare a procedurilor de executare aflate în lucru, a arhivei şi a registrelor deţinute de executorul judecătoresc sunt complete şi întocmite conform reglementărilor interne ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, iar copiile de pe acestea au fost transmise către organul profesional;

b) persoana care solicită reînvestirea a recuperat integral cheltuielile ocazionate de acţiunile aferente transmiterii-preluării procedurilor de executare aflate în lucru, a arhivei şi a registrelor deţinute de executorul judecătoresc, calculate conform metodologiei aprobate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti;

c) au fost oferite angajamente pentru remedierea în termenul stabilit de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, dar nu mai mult de 6 luni, a deficienţelor identificate în ţinerea de către executorul judecătoresc a evidenţei procedurilor de executare, a arhivei, a registrelor şi au fost semnate angajamente de remediere a lor în cazul în care au fost depistate unele deficienţe;

d) persoana care solicită reînvestirea nu are restanţe la plăţi în bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

e) persoana care solicită reînvestirea are numărul complet de ore de instruire prevăzute de lege şi poliţa de asigurare profesională activă.

(7³) Condiţia prevăzută la alin.(7²) lit.d) se aplică şi la eliberarea altor avize de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.”

la alineatul (10), cuvintele „reluarea activităţii executorului judecătoresc” se substituie cu cuvântul „reînvestirea”.

18. Articolul 19:

la alineatul (1):

litera g) se abrogă;

la litera h), cuvântul „irevocabilă” se substituie cu cuvântul „definitivă”;

articolul se completează cu alineatul (2²) cu următorul cuprins:

„(2²) În cazul încetării, la cerere, a activităţii executorului judecătoresc, încetarea se dispune doar după prezentarea acordului Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, exprimat prin aviz scris.”

19. La articolul 20:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În caz de suspendare sau de încetare a activităţii, executorul judecătoresc transmite, în termen de 5 zile de la data publicării ordinului ministrului justiţiei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, materialele procedurilor de executare, precum şi arhiva ordonată, la sediul camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi are biroul sau la sediul biroului executorului judecătoresc cu care s-a convenit preluarea.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul în care transmiterea documentelor indicate la alin.(2) nu a fost făcută de către executorul judecătoresc vizat, aceasta se face de către o comisie creată prin dispoziţia preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în care este delegat şi un reprezentant al Ministerului Justiţiei. Preşedintele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti desemnează executorul judecătoresc/executorii judecătoreşti care preiau şi continuă procedurile de executare nefinalizate, transmite dreptul de gestionare a soldului contului curent special şi stabileşte condiţiile de păstrare a arhivei. În acelaşi termen, sigiliul, licenţa şi legitimaţia se transmit camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti competente. Costurile acestor activităţi sunt suportate de executorul judecătoresc a cărui activitate se suspendă/încetează. Dacă lucrările aferente preluării şi transmiterii procedurilor de executare, a arhivei şi a registrelor executorului judecătoresc nu pot fi efectuate la sediul biroului executorului judecătoresc, documentele respective sunt sigilate şi ridicate.”

20. La articolul 21 alineatul (2):

se completează cu litera b³) cu următorul cuprins:

„b³) încălcarea standardelor profesionale, constatată prin raportul auditului conformităţii cu standardele profesionale;”

la litera f), cuvintele „Codului deontologic” se substituie cu cuvintele „Codului de etică”;

la litera h), cuvântul „două” se substituie cu cuvântul „trei”.

21. La articolul 22:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Colegiul disciplinar se formează prin ordinul ministrului justiţiei şi se compune din 7 membri: 3 membri desemnaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, 3 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei şi un reprezentant al societăţii civile, selectat prin concurs de către o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Reprezentantul societăţii civile este selectat în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordinul ministrului justiţiei. În cazul în care, în termen de 45 de zile de la solicitarea ministrului justiţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti nu a desemnat membrii în Colegiul disciplinar, aceştia sunt numiţi de ministrul justiţiei, în rezultatul unui concurs organizat de Ministerul Justiţiei. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Ministerul Justiţiei desemnează în acelaşi mod supleanţi pentru fiecare membru al Colegiului disciplinar. Secretarul Colegiului disciplinar este desemnat din rândul angajaţilor Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

articolul se completează cu alineatele (2¹), (2²) şi (3¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Ministrul justiţiei poate respinge candidaturile desemnate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Refuzul motivat se expediază Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în termen de 15 de zile de la data la care acestea i-au fost propuse.

(2²) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti supune votului candidaturile respinse de către ministrul justiţiei. Aceleaşi candidaturi pot fi înaintate în mod repetat în cazul în care Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti le aprobă cu votul a 2/3 din membrii acestuia, în acest caz candidaturile fiind obligatorii pentru ministrul justiţiei. În cazul în care candidaturile respinse de ministrul justiţiei nu întrunesc votul a 2/3 din membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, demarează o nouă procedură de desemnare a membrilor, fără ca persoanele propuse iniţial să poată fi desemnate repetat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.”

„(3¹) Preşedintele şi vicepreşedintele Colegiului disciplinar se aleg cu votul secret al majorităţii membrilor acestuia. În lipsa preşedintelui, funcţiile acestuia sunt exercitate de vicepreşedinte.”

la alineatul (4) cuvântul „doi” se substituie cu cuvântul „patru”, iar după textul „al Comisiei de licenţiere,” se introduce textul „al Comisiei de etică profesională,”;

la alineatul (5), cuvintele „Membrii Colegiului disciplinar reprezentanţi ai mediului academic şi ai” se substituie cu cuvintele „Membrul Colegiului disciplinar reprezentant al”;

alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Colegiul disciplinar se convoacă în şedinţe ori de câte ori este necesar. Şedinţele colegiului disciplinar sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 5 membri.”

articolul se completează cu alineatul (7¹) cu următorul cuprins:

„(7¹) Colegiul disciplinar adoptă decizii cu votul deschis al majorităţii membrilor săi. Abţinerea de la vot nu este admisă. Conflictele de interese ale unui membru al colegiului, recuzarea sau abţinerea membrilor colegiului se soluţionează sau se decid prin vot secret.”

22. La articolul 22¹, alineatul (5) se completează cu următorul enunţ „În cazul în care un membru permanent nu poate participa la şedinţa Colegiului disciplinar, participă membrul supleant al acestuia. Membrul supleant exercită aceleaşi atribuţii ca şi membrul permanent.”

23. Articolele 22² şi 23 vor avea următorul cuprins:

„Articolul 22². Sesizarea Colegiului disciplinar

(1) Sesizarea cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară săvârşită de executorul judecătoresc (în continuare – sesizare) se înaintează Colegiului disciplinar de către ministrul justiţiei, Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Comisia de etică profesională şi de către persoanele care invocă lezarea drepturilor sau a intereselor lor legitime în procedura de executare.

(2) Sesizarea trebuie să conţină:

a) numele şi prenumele/denumirea autorului sesizării;

b) domiciliul/sediul sau adresa de poştă electronică a autorului sesizării;

c) numărul procedurii de executare şi calitatea procesuală a autorului sesizării, după caz;

d) numele şi prenumele executorului judecătoresc în privinţa căruia se invocă săvârşirea unei abateri disciplinare;

e) descrierea succintă şi clară a faptei care poate constitui abatere disciplinară, inclusiv data şi locul săvârşirii faptei;

f) indicarea şi anexarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul înaintării sesizării;

g) semnătura autorului sesizării sau a reprezentantului lui legal ori împuternicit, iar în cazul sesizării înaintate în formă electronică – semnătura electronică.

(3) Sesizarea depusă prin reprezentant trebuie să fie însoţită, după caz, de mandatul avocatului, procură (semnată olograf sau cu semnătura electronică), care confirmă împuternicirile reprezentantului.

(4) Dacă sesizarea nu corespunde cerinţelor prevăzute la alin.(2) şi alin.(3), Colegiul disciplinar indică autorului sesizării neajunsurile constatate şi acordă acestuia un termen rezonabil pentru înlăturarea lor. În cazul în care autorul sesizării nu înlătură neajunsurile în termenul acordat, sesizarea se respinge ca fiind inadmisibilă.

(5) Colegiul disciplinar examinează sesizarea prin prisma respectării condiţiilor prevăzute de prezenta lege şi dispune, printr-o decizie nesusceptibilă de atac, în lipsa părţilor, după caz:

a) respingerea sesizării ca fiind inadmisibilă; sau

b) admiterea sesizării şi intentarea procedurii disciplinare.

(6) Sunt respinse ca inadmisibile sesizările care:

a) sunt înaintate de alţi subiecţi decât cei prevăzuţi la alin.(1);

b) nu întrunesc condiţiile de formă şi de conţinut prevăzute la alin.(2);

c) sunt depuse de către persoane neîmputernicite;

d) descriu fapte ce pot constitui abateri disciplinare pentru care a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art.21¹ alin.(1);

e) au acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri depuse în privinţa aceluiaşi executor judecătoresc şi declarate anterior inadmisibile de către Colegiul disciplinar.

(7) Decizia privind respingerea sesizării ca fiind inadmisibilă se adoptă cu votul unanim al membrilor Colegiului disciplinar prezenţi la şedinţă. Aceasta trebuie să fie motivată şi să facă referire la neajunsurile constatate de colegiu potrivit alin.(6).

(8) Decizia privind admiterea sesizării şi intentarea procedurii disciplinare este adoptată cu votul a cel puţin unui membru al Colegiului disciplinar şi nu se motivează.

(9) În cazul în care sunt mai multe sesizări care privesc aceeaşi faptă şi acelaşi executor judecătoresc, acestea se conexează şi se examinează într-o singură procedură.

Articolul 23. Procedura disciplinară

(1) Data examinării în fond a sesizării se stabileşte într-un termen rezonabil de la data admiterii sesizării şi intentării procedurii disciplinare. Aceasta este comunicată persoanei care a înaintat sesizarea, precum şi executorului judecătoresc vizat.

(2) Colegiul disciplinar asigură accesul autorului sesizării, al executorului judecătoresc şi al reprezentanţilor acestora la sesizare şi la dosarul disciplinar.

(3) Şedinţele Colegiului disciplinar sunt publice, cu excepţia cazurilor în care Colegiul disciplinar decide, din oficiu sau în baza cererii scrise a executorului judecătoresc, a autorului sesizării sau a altor participanţi la procedura disciplinară, examinarea cauzei disciplinare în şedinţă închisă pentru a preveni divulgarea unor informaţii confidenţiale din cadrul procedurii de executare sau pentru protecţia vieţii private.

(4) Procedura de examinare a cauzelor disciplinare se desfăşoară în limba română. Actele aferente activităţii Colegiului disciplinar se emit în limba română.

(5) Executorul judecătoresc este obligat să prezinte Colegiului disciplinar copia autentificată de pe materialele din dosarul de executare care este obiect al sesizării şi orice alte acte relevante pentru examinarea sesizării într-un termen rezonabil stabilit de Colegiul disciplinar.

(6) Membrii Colegiului disciplinar sunt în drept să solicite executorului judecătoresc prezentarea opiniei şi a altor probe necesare pentru elucidarea faptelor invocate în sesizare.

(7) Şedinţa Colegiului disciplinar de examinare în fond a sesizării se desfăşoară cu prezenţa autorului sesizării şi a executorului judecătoresc vizat. Neprezentarea nejustificată în şedinţa Colegiului disciplinar a autorului sesizării, a executorului judecătoresc sau a reprezentanţilor acestora nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.

(8) În timpul examinării cauzei disciplinare, autorul sesizării şi executorul judecătoresc pot beneficia de asistenţă juridică. Executorul judecătoresc, avocatul sau reprezentantul acestuia are dreptul să îşi expună opinia, să dea explicaţii, să prezinte probe şi să formuleze cereri. La şedinţe pot fi invitaţi şi audiaţi specialişti şi experţi.

(9) În cazul în care, pe parcursul examinării sesizării, se constată că actele executorului judecătoresc care constituie obiect al sesizării sunt în acelaşi timp obiect de examinare în cadrul unui litigiu în instanţa de judecată, Colegiul disciplinar, după caz, suspendă examinarea sesizării până la pronunţarea unei decizii definitive a instanţei judecătoreşti.

(10) Retragerea sesizării poate constitui temei de încetare a procedurii disciplinare doar în cazul în care în procesul examinări sesizării nu sunt constatate fapte care au dus la lezarea drepturilor altor persoane interesate sau a altor interese ocrotite de lege.

(11) Dacă, în procesul de examinare a cauzei disciplinare, identifică elementele altor abateri disciplinare decât cele invocate în sesizare, Colegiul disciplinar informează despre aceasta ministrul justiţiei şi Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(12) Cauza disciplinară se examinează în cel mult 6 luni de la data înregistrării sesizării. Ţinând cont de complexitatea cauzei, de comportamentul participanţilor, în baza unei solicitări motivate a membrului raportor, preşedintele Colegiului disciplinar poate prelungi termenul de examinare a cauzei disciplinare până la cel mult 9 luni.”

24. La articolul 23¹:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Ca urmare a examinării cauzei disciplinare, Colegiul disciplinar emite o decizie motivată, prin care constată sau nu abaterea disciplinară în acţiunile sau inacţiunile executorului judecătoresc şi, după caz, aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art.24.”

alineatul (2) se abrogă;

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Dacă Colegiul disciplinar constată că faptele invocate în sesizare nu ţin de competenţa sa, originalul sesizării şi înscrisurile care o însoţesc se expediază autorităţii competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării, fapt despre care se informează autorul sesizării.”

la alineatul (4), cuvintele „pentru tragerea la răspundere disciplinară a executorului judecătoresc” se exclud, iar cuvintele „aferent procedurii disciplinare” se substituie cu cuvântul „disciplinar”.

25. La articolul 24 alineatul (1¹), textul „în termen de cel mult 30 de zile” se substituie cu textul „în termenul stabilit de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, dar nu mai târziu de 60 de zile”.

26. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

„Articolul 25. Organizarea activităţii executorului judecătoresc

(1) Executorul judecătoresc îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou individual sau a unui birou asociat.

(2) În cadrul biroului individual îşi exercită activitatea un singur executor judecătoresc (fondatorul biroului). Biroul individual al executorului judecătoresc activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.

(3) Biroul asociat al executorilor judecătoreşti este fondat de doi şi mai mulţi executori judecătoreşti din cadrul circumscripţiei aceleiaşi judecătorii (fondatori ai biroului). Raporturile dintre executorii judecătoreşti din cadrul biroului asociat sunt stabilite în bază de contract. În cadrul biroului asociat, fiecare executor judecătoresc îşi desfăşoară activitatea în mod individual şi răspunde personal pentru activitatea sa. Biroul asociat al executorilor judecătoreşti este condus de un executor judecătoresc ales de membrii biroului.

(4) Biroul asociat al executorilor judecătoreşti este persoană juridică şi este supus regimului transparenţei fiscale. Acesta poate dispune de conturi în bancă şi are dreptul să deţină ştampilă, care nu poate fi utilizată pe actele procedurale emise de executorii judecătoreşti. Plata impozitului pe venit se face, prin intermediul biroului asociat al executorilor judecătoreşti, de către fiecare executor judecătoresc sau executor judecătoresc stagiar care activează în cadrul biroului asociat, pentru venitul propriu.

(5) În circumscripţia unei judecătorii pot activa unul sau mai multe birouri ale executorilor judecătoreşti.

(6) Este interzisă amplasarea birourilor executorilor judecătoreşti în sediile aflate în gestiunea instanţelor de judecată.

(7) Biroul executorului judecătoresc trebuie să corespundă tuturor cerinţelor care permit desfăşurarea activităţii şi păstrarea arhivei. Cerinţele referitoare la biroul executorului judecătoresc şi la programul de activitate al biroului se stabilesc de Ministerul Justiţiei.”

27. Legea se completează cu articolul 25¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 25¹. Înregistrarea formelor de organizare a activităţii executorilor judecătoreşti

(1) Biroul individual/biroul asociat al executorilor judecătoreşti se înregistrează în circumscripţia judecătoriei pentru care au fost învestiţi în funcţie executori judecătoreşti. Înregistrarea se face de Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile de la data prezentării următoarelor acte:

a) cererea de înregistrare;

b) declaraţia de fondare a biroului individual/decizia de fondare a biroului asociat al executorilor judecătoreşti;

c) copiile de pe actele care confirmă adresa sediului biroului individual/a biroului asociat al executorilor judecătoreşti;

d) informaţia cu privire la datele de contact ale executorilor judecătoreşti (numărul de telefon, adresa de poştă electronică şi adresa poştală a sediului);

e) avizul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti privind corespunderea sediului şi stabilirea programului de activitate.

(2) Denumirea biroului individual include numele şi prenumele executorului judecătoresc. Biroul asociat al executorilor judecătoreşti poate avea denumire proprie.

(3) Schimbarea sediului biroului individual/a biroului asociat al executorilor judecătoreşti se face printr-o cerere înaintată Ministerului Justiţiei, la care se anexează:

a) copiile de pe actele care confirmă adresa sediului biroului individual al executorului judecătoresc/al biroului asociat al executorilor judecătoreşti şi drepturile deţinute asupra acestuia;

b) avizul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti privind schimbarea sediului;

c) procesul-verbal cu privire la schimbarea sediului, în cazul biroului asociat de executori judecătoreşti;

d) informaţia cu privire la datele de contact ale executorilor judecătoreşti (numărul de telefon, adresa de poştă electronică şi adresa poştală a sediului).

(4) Dizolvarea biroului individual/a biroului asociat al executorilor judecătoreşti se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă. Biroul individual/biroul asociat al executorilor judecătoreşti se radiază la cererea executorului judecătoresc, după caz a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, înaintată Ministerului Justiţiei, la care se anexează:

a) decizia de dizolvare a biroului individual/biroului asociat al executorilor judecătoreşti;

b) certificatul privind lipsa restanţelor faţă de bugetul public naţional;

c) copia de pe buletinul de identitate;

d) confirmarea notificării Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre intenţia dizolvării.

(5) Refuzul înregistrării biroului individual/biroului asociat al executorilor judecătoreşti poate fi contestat în instanţa de judecată.

(6) Executorul judecătoresc este în drept să modifice forma de organizare a activităţii în condiţiile prezentei legi.”

28. Articolul 27 se completează cu alineatele (4)–(6) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul în care sigiliul său este pierdut sau furat, executorul judecătoresc este obligat să comunice imediat acest fapt autorităţilor competente şi Ministerului Justiţiei. În cazul în care sigiliul este deteriorat şi trebuie înlocuit, executorul judecătoresc informează Ministerul Justiţiei despre confecţionarea unui nou sigiliu, cu prezentarea specimenului acestuia şi a actului de nimicire a sigiliului anterior, eliberat de autoritatea competentă.

(5) Confecţionarea, utilizarea, păstrarea şi predarea spre nimicire a sigiliului sunt atribuţii exclusive ale executorului judecătoresc, care suportă personal cheltuielile aferente, dacă legea nu prevede altfel.

(6) Sigiliul executorului judecătoresc se păstrează la sediul biroului executorului judecătoresc amplasat in circumscripţia pentru care a fost învestit, conform reglementărilor stabilite de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.”

29. Articolul 28:

la alineatul (1) litera a), după cuvântul „cauţiunile” se introduce textul „, sumele consemnate”;

articolul se completează cu alineatele (1¹), (1²) şi (5)–(7) cu următorul cuprins:

„(1¹) Despre deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor indicate la alin.(1) executorul judecătoresc informează, în scris, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data aprobării de către bancă a cererii depuse în acest scop.

(1²) Datele despre conturile executorilor judecătoreşti se înscriu de către persoana responsabilă desemnată de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în Registrul conturilor speciale, ţinut conform regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

„(5) Persoana a cărei activitate în calitate de executor judecătoresc a încetat sau, după caz, succesorul ei poate pretinde de la executorul judecătoresc care a preluat contul curent special sumele aflate, la data încetării activităţii, în contul curent special cu titlu de onorarii.

(6) Executorul judecătoresc care a preluat în gestiune contul curent special al executorului judecătoresc a cărui activitate a încetat şi persoanele indicate la alin.(5) pot conveni, de comun acord, asupra derogării de la prevederile alin.(5).

(7) Încetarea activităţii de executor judecătoresc nu aduce atingere dreptului de proprietate asupra mijloacelor băneşti aflate, în condiţiile legii, în contul pentru încasarea onorariilor cuvenite până la încetarea activităţii de executor judecătoresc.”

30. Articolul 29:

alineatul unic devine alineatul (1);

articolul se completează cu alineatele (2)–(4) cu următorul cuprins:

„(2) Datele privind activitatea executorului judecătoresc, inclusiv informaţia privind evidenţa şi circulaţia mijloacelor băneşti în conturile bancare ale executorului judecătoresc, ale biroului individual sau ale biroului asociat al executorilor judecătoreşti, se acumulează şi se prelucrează în registre contabile şi de evidenţă, întocmite în modul stabilit de lege.

(3) Executorul judecătoresc este obligat să păstreze la sediul biroului său documentele de evidenţă contabilă şi alte documente privind evidenţa mijloacelor băneşti din conturile indicate la alin.(2) .

(4) Copiile de pe rapoartele financiar-contabile prezentate în condiţiile alin.(1) se remit de către executorul judecătoresc, în termen de 5 zile de la data întocmirii, în adresa Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

31. La articolul 31, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Modul de evidenţă, de pregătire, de păstrare şi de nimicire a dosarelor de executare şi a altor acte întocmite de către executorul judecătoresc, precum şi termenul şi condiţiile de transmitere a arhivei executorilor judecătoreşti se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Justiţiei.”

32. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

„Articolul 33. Supravegherea şi reglementarea activităţii profesionale a executorului judecătoresc

(1) Supravegherea şi reglementarea activităţii profesionale a executorului judecătoresc sunt exercitate exclusiv de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, conform atribuţiilor stabilite de lege sau de statut. Controlul şi reglementarea aspectelor aferente activităţii executorului judecătoresc în calitate de contribuabil şi/sau angajator revin organelor competente conform legii.

(2) Supravegherea constă în efectuarea controalelor asupra activităţii executorului judecătoresc prin verificarea respectării competenţei teritoriale şi materiale, verificarea dosarelor de executare şi a modalităţii de prestare a serviciilor de către executorul judecătoresc, verificarea ţinerii registrelor procedurii de executare, a modului de evidenţă şi încasare a cheltuielilor de executare şi a mijloacelor băneşti pe procedurile de executare, a păstrării documentelor şi arhivei, a utilizării legăturii electronice cu registrele prin intermediul reţelei computerizate, a respectării orelor de program, a implementării şi a respectării standardelor profesionale. Controlul activităţii executorului judecătoresc se efectuează o dată la 2 ani. Activitatea executorului judecătoresc nou-numit este supusă primului control la expirarea primului an de activitate. Pot fi efectuate controale suplimentare numai dacă au devenit cunoscute date a căror verificare este necesară.

(3) Membrii grupului de control pot înainta cerinţe de remediere a deficienţelor identificate în cadrul controlului, stabilind termenul în care acestea urmează a fi înlăturate. În cazul în care executorul judecătoresc nu execută cerinţele grupului de control, ultimul informează Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti despre aceasta.

(4) Modul de organizare şi desfăşurare a controlului activităţii executorului judecătoresc se stabileşte prin regulament aprobat de Ministerul Justiţiei, după consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(5) Modul şi condiţiile de ţinere a evidenţei mijloacelor băneşti în conturile executorului judecătoresc, precum şi modalitatea de raportare se stabilesc prin regulament adoptat de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

(6) La solicitarea persoanei care efectuează controlul, executorul judecătoresc este obligat să prezinte pentru verificare dosarele de executare, arhiva, registrele contabile şi de evidenţă privind contul curent special, precum şi alte documente care se referă la activitatea executorului judecătoresc.

(7) Persoanele care exercită controlul nu pot da apreciere acţiunilor procedurale ale executorului judecătoresc.

(8) Reprezentanţii organelor indicate la alin.(1) au acces liber, pe durata programului de lucru, inclusiv în timpul pauzelor şi al întreruperilor pe parcursul aceleiaşi zile, la sediul biroului executorului judecătoresc, la dosarele de executare, la arhiva, la registrele manuale şi electronice ţinute de executorul judecătoresc şi la informaţia privind modul de gestionare a mijloacelor băneşti în contul curent special.

(9) În scopul verificării corectitudinii încasării mijloacelor şi achitării contribuţiilor obligatorii se prezintă, necondiţionat şi gratuit, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, la solicitarea organelor indicate la alin.(1), de către prestatorii serviciilor de plată – informaţia despre soldul rulajului mijloacelor băneşti din contul curent special al executorului judecătoresc şi/sau din alte conturi deschise de executorul judecătoresc, iar de către Serviciul Fiscal de Stat – informaţia din declaraţia cu privire la impozitul pe venit prezentată de executorul judecătoresc. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi organele competente conform legii să exercite controlul şi reglementarea aspectelor aferente activităţii executorului judecătoresc în calitate de contribuabil şi/sau angajator pot solicita informaţii şi despre alte conturi deschise de executorul judecătoresc, inclusiv despre contul pentru încasarea onorariilor.

(10) Informaţia din declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi/sau despre rulajul mijloacelor băneşti în contul pentru încasarea onorariilor poate fi solicitată de organul profesional doar în scopul verificării corectitudinii încasării acestora şi a achitării contribuţiilor obligatorii.”

33. Legea se completează cu articolul 33¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 33¹. Conduita profesională a executorului judecătoresc

(1) Executorul judecătoresc este obligat să respecte Codul de etică şi să se conformeze standardelor profesionale.

(2) Standardele profesionale se aprobă de Ministerul Justiţiei, după consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Controlul implementării standardelor profesionale se asigură de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.”

34. Articolul 36 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Crearea de către debitor sau de către terţe persoane a oricăror obstacole ori întreprinderea oricăror acţiuni care împiedică executorul judecătoresc să întocmească acte şi/sau să întreprindă acţiuni prevăzute de lege pentru executarea silită este interzisă. Persoanele care împiedică în orice mod exercitarea de către executorul judecătoresc a atribuţiilor prevăzute de lege poartă răspundere conform legii.”

35. La articolul 37, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Reprezentanţii poliţiei şi ai autorităţilor administraţiei publice locale, la cerere, asigură ordinea publică şi participă, în limitele competenţei, la realizarea măsurilor procesuale prevăzute de legislaţie.”

36. La articolul 40:

alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti este o asociaţie profesională necomercială, înfiinţată în temeiul prezentei legi, cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu, din care fac parte toţi executorii judecătoreşti. Uniunea îşi are sediul în municipiul Chişinău. Executorii judecătoreşti devin membri ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în momentul învestirii în funcţie. Patrimoniul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nu poate fi urmărit pentru obligaţiile şi creanţele individuale ale executorilor judecătoreşti.

(2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti activează în baza statutului aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

alineatul (3):

la litera d), cuvântul „concursul” se substituie cu cuvântul „examenul”;

alineatul se completează cu literele j¹)–j³) cu următorul cuprins:

„j¹) autorizează luarea în evidenţă de către organele fiscale a conturilor bancare ale executorilor judecătoreşti;

j²) verifică respectarea standardelor profesionale, inclusiv prin organizarea auditului conformităţii acestora;

j³) oferă, la solicitarea emitenţilor documentelor executorii, informaţii statistice generalizate comunicate de executorii judecătoreşti şi, la solicitarea altor persoane, alte informaţii deţinute în cazul în care există un interes legitim justificat al solicitantului;”

alineatul (7) se completează cu litera d¹) cu următorul cuprins:

„d¹) Comisia de etică profesională;”

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) Alegerea membrilor în organele profesionale ale executorilor judecătoreşti, precum şi alegerea executorilor judecătoreşti pentru a fi desemnaţi în componenţa Comisiei de licenţiere, a Colegiului disciplinar şi a Comisiei de etică profesională se fac prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. Votarea poate fi efectuată şi prin utilizarea mijloacelor electronice. Modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor prin utilizarea mijloacelor electronice se stabileşte în statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

37. La articolul 41:

alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Congresul se convoacă în şedinţe ordinare cel puţin o dată în an, precum şi în şedinţe extraordinare, după necesitate. În ambele cazuri este obligatorie anunţarea în prealabil a executorilor judecătoreşti despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, despre ordinea de zi şi raportorii, fiind informat în acest sens şi Ministerul Justiţiei. Participarea la şedinţa congresului este obligatorie. Exprimarea votului prin mijloace electronice se consideră participare la congres.

(3) Congresul se convoacă în şedinţe ordinare de către Consiliu cu cel puţin o lună înainte de data desfăşurării preconizate a acestuia. Şedinţele extraordinare ale congresului se convoacă cu cel puţin 15 zile înainte de data acestuia:

a) la iniţiativa Consiliului;

b) la propunerea ministrului justiţiei;

c) la solicitarea a cel puţin 1/5 din numărul total al membrilor Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

d) la solicitarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.”

alineatul (4) se abrogă;

alineatul (5):

la litera a), cuvântul „adoptarea” se substituie cu cuvântul „aprobarea”;

litera d) se completează cu textul „, precum şi a supleanţilor acestora”;

litera e) se completează cu cuvintele „şi ai Comisiei de etică profesională”;

litera f) se abrogă;

la litera k), cuvintele „Codului deontologic” se substituie cu cuvintele „Codului de etică”;

alineatul (6) se completează cu cuvintele „şi pot fi anulate doar de Congres sau de către instanţa de judecată”.

38. Articolul 42:

se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În cazul în care, în termen de 45 de zile de la data expirării mandatului membrului Consiliului sau de la data când mandatul acestuia a încetat din alte motive, congresul nu a ales un nou membru al Consiliului, acesta este numit, din rândul executorilor judecătoreşti, de ministrul justiţiei.”

alineatul (3):

la litera c), cuvântul „concursul” se substituie cu cuvântul „examenul”;

alineatul se completează cu literele h²) şi h³) cu următorul cuprins:

„h²) aprobă suma minimă de asigurare de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti;

h³) emite opinii consultative;”.

39. Articolul 43 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În cazul în care, în termen de 45 de zile de la data expirării mandatului Preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau de la data când mandatul acestuia a încetat din alte motive, congresul nu a ales noul preşedinte al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, acesta este numit, dintre membrii Consiliului, de ministrul justiţiei.”

40. La articolul 44 alineatul (4):

litera a) va avea următorul cuprins:

„a) asigură gestiunea economico-financiară a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi încheie, în numele Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, acorduri şi contracte ce ţin de această activitate;”

litera b) se abrogă.

41. Legea se completează cu articolul 44¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 44¹. Comisia de etică profesională

(1) Comisia de etică profesională se constituie în cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi are drept scop promovarea şi monitorizarea implementării standardelor profesionale şi a principiilor deontologice.

(2) Comisia de etică profesională se instituie prin hotărârea Consiliului şi este formată din 5 membri: 3 membri sunt aleşi de către congres, iar 1 membru din Colegiul disciplinar şi 1 membru din Consiliu sunt membri din oficiu, desemnaţi de către Consiliu. Durata mandatului membrilor Comisiei de etică profesională este de 4 ani.

(3) Deciziile Comisiei de etică profesională se adoptă cu cel puţin 3 voturi.

(4) Comisia de etică profesională exercită următoarele atribuţii:

a) participă la formarea profesională în materie de etică şi standarde profesionale a executorilor judecătoreşti stagiari şi la instruirea continuă a executorilor judecătoreşti;

b) colectează, analizează şi sintetizează informaţiile despre activitatea şi comportamentul executorilor judecătoreşti, precum şi despre implementarea de către aceştia a standardelor profesionale;

c) înaintează propuneri de îmbunătăţire a Codului de etică şi a standardelor profesionale pornind de la practicile identificate în activitatea executorilor judecătoreşti;

d) prezintă avize consultative privind modul de implementare a standardelor profesionale;

e) asigură interpretarea prevederilor Codului de etică;

f) sesizează Colegiul disciplinar şi transmite materialele Colegiului disciplinar în cazul constatării unei încălcări a prevederilor Codului de etică sau a standardelor profesionale pasibile de răspundere disciplinară;

g) soluţionează conflictele dintre executorii judecătoreşti, altele decât cele prevăzute de Codul de executare, în baza unei cereri scrise a executorului judecătoresc şi/sau a Consiliului;

h) prezintă congresului raportul anual privind activitatea sa.

(5) Regulamentul de activitate al Comisiei de etică profesională este adoptat de congres.”

42. La articolul 48, litera d) se abrogă.

 

Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Prevederile art.I pct.8 nu se aplică persoanelor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, efectuează sau au finalizat stagiul profesional prevăzut la art.9¹ din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti.

(3) Controlul implementării standardelor profesionale de către executorii judecătoreşti va putea fi efectuat nu mai devreme de 6 luni de la data adoptării standardelor profesionale.

(4) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, executorii judecătoreşti vor înregistra în modul stabilit de lege una dintre formele de organizare prevăzute la art.25¹. Executorii judecătoreşti suspendaţi din funcţie vor înregistra forma de organizare după decăderea motivelor ce au cauzat suspendarea, în termenul prevăzut pentru reînvestirea cu împuterniciri de exercitare a activităţii de executare.

(5) Ministerul Justiţiei:

a) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aproba actele normative prevăzute de prezenta lege şi standardele profesionale ale executorilor judecătoreşti;

b) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va asigura formarea Colegiului disciplinar şi a Comisiei de licenţiere.

(6) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti:

a) în termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va asigura adoptarea actelor normative necesare executării prevederilor prezentei legi.

b) în termen de 3 luni de la adoptarea Regulamentului de activitate al Comisiei de etică profesională, va asigura formarea Comisiei de etică profesională.

(7) Guvernul, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi va asigura republicarea, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, a Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, cu modificările operate inclusiv prin prezenta lege, dându-le articolelor şi alineatelor o nouă numerotare şi corectând, după caz, toate referinţele la articolele şi la alineatele Legii nr.113/2010.

(8) Ori de câte ori actele normative fac trimitere la Legea nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, la un anumit articol sau la dispoziţii abrogate ori modificate, sau la articolele renumerotate ulterior în temeiul prezentei legi, trimiterea se consideră a fi făcută la dispoziţiile corespunzătoare care le înlocuiesc sau la articolul renumerotat.