H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor

 

nr. 330  din  31.05.2023

 

Monitorul Oficial nr.237-239/579 din 13.07.2023

 

* * *

UE

În temeiul art.66 şi 97 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 255 din 30 septembrie 2005, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Decizia delegată (UE) 2021/2183 a Comisiei din 25 august 2021 de modificare a anexei V Ia Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte titlurile de calificare şi denumirile cursurilor de formare, Recomandării Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de abrogare a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 189/15 din l5 iunie 2017, Recomandării Consiliului din 22 mai 2018 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 394/10 din 30 decembrie 2006 şi Recomandării Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoaşterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învăţământului superior şi a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învăţământ şi formare, precum şi a rezultatelor perioadelor de învăţare efectuate în străinătate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 444/1 din l0 decembrie 2018.

1. Se aprobă:

1) Cadrul Naţional al Calificărilor, conform anexei nr.1;

2) Foaia de parcurs privind operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.2.

2. Se aplică corespondenţa dintre actele de studii şi de formare profesională eliberate în sistemul naţional de învăţământ, inclusiv cele de până în anul 1991, nivelurile Clasificării internaţionale standard a educaţiei (ISCED 2011/ISCED-F 2013), nivelurile Cadrului Naţional al Calificărilor şi nivelurile de referinţă ale Cadrului European al Calificărilor (versiunea engleză – European Qualifications Framework), conform anexei nr.3.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va informa publicul interesat privind corespondenţa calificărilor obţinute în sistemul naţional de educaţie şi formare profesională, inclusiv cele de până în anul 1991, cu nivelurile Cadrului Naţional al Calificărilor, în vederea aplicării la angajare, avansare în carieră, precum şi în scopul accesului la studii.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va îndeplini rolul de:

1) Punct Naţional de Coordonare pentru Cadrul European al Calificărilor;

2) Punct Naţional de Informare şi Coordonare pentru Reţeaua Europeană a Centrelor de Informare – Centrelor Naţionale de Informare şi Recunoaştere Academică (versiunea engleză – European Network of Information Centres – National Academic Recognition Information Centres);

3) Centru Naţional Europass;

4) Punct Naţional de Contact pentru Recunoaşterea Calificărilor.

5. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va îndeplini rolul de Punct naţional de informare şi comunicare pentru Clasificarea Europeană a Aptitudinilor, Competenţelor, Calificărilor şi Ocupaţiilor (versiunea engleză – European Skills, Competences, Qualifications and Occupations).

6. Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Cercetare va ajusta standardele de acreditare, criteriile de evaluare şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea externă la principiile de asigurare a calităţii calificărilor conform Cadrului European al Calificărilor, în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor.

7. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în comun cu ministerele de resort cu competenţe în sectoarele socioeconomice:

1) va monitoriza procesul de elaborare şi implementare a programelor de studii de către furnizorii de educaţie şi formare profesională, în vederea acordării de calificări de toate nivelurile, în conformitate cu Cadrul Naţional al Calificărilor;

2) va promova politici de parteneriat social între sistemul de educaţie şi piaţa muncii pentru dezvoltarea şi implementarea unui cadru eficient al calificărilor;

3) va elabora Lista profesiilor reglementate şi condiţiile specifice de ocupare a acestora în Republica Moldova, în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene, pentru aplicare în procedurile de recunoaştere a calificărilor profesionale obţinute peste hotare;

4) va elabora conceptul de trecere, în sistemul educaţional naţional, la semnarea electronică a actelor de studii.

8. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în comun cu ministerele de resort implicate în dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor:

1) va întreprinde măsurile necesare pentru operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor;

2) va asigura includerea în planificarea bugetară anuală şi pe termen mediu a surselor financiare necesare pentru implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru realizarea Foii de parcurs privind operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru anii 2023-2027.

9. Ministerul Educaţiei şi Cercetării:

1) va coordona şi va monitoriza procesul de implementare a Foii de parcurs privind operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor;

2) va elabora şi va prezenta Guvernului spre aprobare proiectul de hotărâre cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1199/2018 cu privire la Registrul naţional al calificărilor, luând în considerare prevederile prezentei hotărâri, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

10. Cheltuielile aferente punerii în aplicare a prezentei hotărâri vor fi suportate din contul şi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate anual pentru bugetele autorităţilor/ instituţiilor implicate în dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor, în conformitate cu legislaţia.

11. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1016/2017 cu privire la aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor din Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.421-427, art.1137).

 

 

 

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului

nr.330 din 31 mai 2023

 

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Obiectul de reglementare reprezintă Cadrul Naţional al Calificărilor (în continuare – CNC /the Republic of Moldova Qualifications Frameworks, în continuare – RMQF) şi obiectivele, principiile şi funcţiile acestuia, structura şi implementarea operaţională, dezvoltarea calificărilor şi includerea acestora în CNC, Registrul Naţional al Calificărilor, recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăţării anterioare, promovarea incluziunii sociale, dimensiunea europeană şi internaţională a CNC, coordonarea şi administrarea CNC şi asigurarea calităţii calificărilor acordate în sistemul naţional al educaţiei.

2. CNC este un sistem comprehensiv al calificărilor naţionale, dezvoltat în baza principiilor Cadrului European al Calificărilor (European Qualifications Framework, în continuare – EQF).

3. În sensul prezentei hotărâri, următoarele noţiuni semnifică:

1) aptitudine – capacitatea de a aplica cunoştinţe şi de a utiliza metode, procedee, procese, tehnologii pentru a îndeplini sarcini şi a rezolva probleme. În contextul EQF, aptitudinile sunt descrise ca fiind cognitive, implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative sau practice, implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente;

2) cadru naţional al calificărilor – instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale ale calificărilor şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi cu societatea civilă;

3) calificare – rezultat al unui proces de evaluare şi validare, obţinut în momentul în care o autoritate competentă stabileşte că o persoană a dobândit rezultate ale învăţării corespunzătoare unor standarde;

4) calificare parţială (microcalificare) – un set de rezultate ale învăţării obţinute în cadrul unui modul/program scurt, certificate oficial conform standardelor unice de calificare şi asigurare a calităţii, pentru un anumit nivel al CNC, cu eliberarea unui certificat de competenţă profesională (microcertificat). Calificarea parţială/microcalificarea, care în mod independent nu satisface condiţiile depline pentru acces în câmpul muncii şi/sau continuarea studiilor, poate fi îmbinată cu o calificare completă pentru activitate profesională sau poate fi combinată cu mai multe părţi de calificări, pentru obţinerea unei calificări complete conform unui standard de calificare;

5) calificare internaţională – calificare acordată de către un organism internaţional, legal constituit (asociaţie, organizaţie, sector sau companie), sau de un organism naţional, acţionând în numele unui organism internaţional, care este utilizată în, cel puţin, două ţări şi care include rezultate ale învăţării, evaluate prin trimitere la standardele stabilite de către un organism internaţional;

6) competenţă – capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea profesională şi personală;

7) credit de studii – confirmarea faptului că o parte a unei calificări, constând într-un set coerent de rezultate ale învăţării, a fost evaluată şi validată de o autoritate competentă în conformitate cu un standard convenit. Creditul de studii exprimă volumul de studii bazate pe rezultatele învăţării definite şi volumul de muncă asociat acestora;

8) cunoştinţe – rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul EQF, cunoştinţele sunt descrise ca fiind teoretice şi/sau faptice;

9) învăţare anterioară – experienţe, cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi competenţe pe care o persoană le-a dobândit ca rezultat al învăţării formale, nonformale sau informale şi care sunt evaluate prin raportare la un anumit set de norme, obiective sau rezultate ale învăţării dobândite înainte de solicitarea validării;

10) modul de studii – o unitate a programului de educaţie şi formare care poate fi realizată autonom sau ca parte a acestuia şi poate avea ca rezultat una sau mai multe unităţi de competenţe; un modul poate fi certificat independent, în cazul când acesta asigură dezvoltarea de competenţe pentru exercitarea unei activităţi profesionale distincte, definite în standardul de calificare, sau ca o componentă a programului care nu poate fi certificată independent;

11) program modular – program de studii pentru obţinerea unei calificări, proiectat ca o serie de module care pot fi combinate în diferite variante, având ca finalitate obţinerea rezultatelor învăţării specifice calificării respective;

12) profesie reglementată – o activitate sau un ansamblu de activităţi profesionale al căror acces, exercitare, sau una din modalităţile de exercitare, este condiţionată, direct sau indirect, în temeiul unor acte normative specifice, de deţinerea anumitor calificări profesionale; utilizarea unui titlu profesional limitată prin acte acte cu putere de lege şi acte administrative la titularii unei anumite calificări profesionale constituie în special o modalitate de exercitare profesională. Atunci când prima teză nu se aplică, o profesie menţionată în teza a doua este considerată profesie reglementată;

13) recunoaşterea rezultatelor învăţării – procesul în urma căruia o autoritate competentă acordă un statut oficial rezultatelor învăţării dobândite în diverse contexte, în vederea accesului la studii sau a încadrării în muncă prin:

a) acordarea de calificări (certificate, diplome sau titluri);

b) validarea învăţării anterioare, inclusiv nonformale şi informale;

c) acordarea de echivalenţe, de credite de studii sau de derogări;

14) responsabilitate şi autonomie – capacitatea elevului/studentului/ cursantului de a aplica în mod autonom şi responsabil cunoştinţele şi aptitudinile sale;

15) rezultate ale învăţării – enunţuri care se referă la ceea ce cunoaşte, înţelege şi este capabilă să facă o persoană la finalizarea unui proces de învăţare şi care sunt definite sub formă de cunoştinţe, aptitudini, responsabilitate şi autonomie;

16) sistem naţional al calificărilor – toate aspectele activităţii statului legate de recunoaşterea învăţării şi a altor mecanisme care asigură legătura educaţiei şi formării profesionale cu piaţa muncii şi cu societatea civilă. Acesta include dezvoltarea şi punerea în aplicare a acordurilor şi a proceselor instituţionale legate de asigurarea calităţii, de evaluare şi de acordare a calificărilor. Un sistem naţional al calificărilor poate fi format din mai multe subsisteme şi poate include un cadru naţional al calificărilor;

17) sistem de credite de studii – instrument transparent de facilitare a recunoaşterii unuia sau mai multor credite. Sistemul poate cuprinde, printre altele, echivalenţe, derogări, unităţi/module care pot fi acumulate şi transferate, o autonomie a furnizorilor care pot individualiza parcursurile de învăţare, precum şi validarea învăţării nonformale şi informale;

18) standard de calificare (pentru nivelurile 3-8 CNC) – descrierea cerinţelor, în termeni de rezultate ale învăţării, necesare pentru a desfăşura o anumită activitate asociată unuia sau mai multor locuri de muncă, dintr-o grupă de bază (conform clasificărilor naţionale, europene şi internaţionale a muncii şi altor clasificatoare ale domeniilor economice), stabilind condiţiile de evaluare pentru obţinerea unui act de studii oficial, care certifică obţinerea unei calificări cu nivel CNC;

19) standard de competenţă (pentru nivelurile 6-8 CNC) – document care stabileşte domeniul, ariile funcţionale şi competenţele necesare pentru a desfăşura o anumită activitate asociată unui sau mai multor locuri de muncă, dintr-o grupă de bază, conform clasificării ocupaţiilor; poate fi utilizat pentru evaluarea nivelului de pregătire profesională a persoanei şi pentru descrierea cerinţelor pentru ocuparea unui post de muncă;

20) standard ocupaţional (pentru nivelurile 3-5 CNC) – document care descrie atribuţiile şi sarcinile profesionale specifice unei meserii/profesii/ specialităţi/ocupaţii dintr-un domeniu de activitate şi reperele de calitate asociate îndeplinirii cu succes a acestora, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii;

21) studii compensatorii – studii realizate pentru compensarea diferenţelor rezultatelor învăţării stabilie în procesul recunoaşterii şi validării învăţării anterioare, în vederea oferirii posibilităţii obţinerii unei calificări complete;

22) transfer de credite de studii – procesul care permite persoanelor care au acumulat credite de studii într-un anumit context să le valorizeze şi să le recunoască într-un alt context;

23) validarea învăţării nonformale şi informale – procesul de confirmare de către o autoritate competentă a faptului că o persoană a dobândit, în contexte de învăţare nonformală şi informală, rezultate ale învăţării măsurate prin raportarea la un standard relevant.

4. CNC este un instrument pentru clasificarea calificărilor oferite în sistemul educaţional naţional, în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale ale calificărilor şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi cu societatea civilă.

5. CNC este orientat spre facilitarea învăţării pe tot parcursul vieţii, compararea calificărilor la nivel naţional şi internaţional şi ordonarea tuturor calificărilor într-o structură logic organizată.

6. CNC cuprinde toate nivelurile şi formele de învăţământ, calificările de diferite dimensiuni şi scopuri, calificările complete şi calificările parţiale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

7. Calificărilor li se atribuite nivelul CNC pe baza rezultatelor învăţării.

8. Fiecare nivel de calificare al CNC este determinat de un set de descriptori ai rezultatelor învăţării, care concretizează complexitatea, profunzimea şi dimensiunea calificării.

9. CNC contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor, facilitează planificarea carierei şi evoluţia profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

10. CNC stabileşte condiţiile de relaţionare/corespondenţă a calificărilor din trecut, prezent şi viitor la nivel naţional, european şi internaţional.

11. CNC completează şi sprijină realizarea politicilor şi strategiilor în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi este în corespundere cu politicile europene din Spaţiul European al Educaţiei şi Spaţiul European al Învăţământului Superior (versiunea engleză – European Higher Education Area, în continuare – EHEA), Spaţiul European de Cercetare (versiunea engleză –European Reserch Area, în continuare – ERA) şi cu politica europeană de cooperare în domeniul învăţământului profesional tehnic.

12. CNC este dezvoltat în baza principiilor EQF şi urmează să fie supus referenţierii şi stabilirii corespondenţei dintre CNC şi EQF, conform criteriilor şi procedurilor de referire a CNC la EQF recomandate de către Consiliul Uniunii Europene.

 

Capitolul II

OBIECTIVE, PRINCIPII ŞI FUNCŢII ALE CNC

13. Obiectivele CNC, în calitate de instrument de politică specifică în domeniul educaţiei şi formării profesionale, sunt următoarele:

1) îmbunătăţirea transparenţei, comparabilităţii şi transferabilităţii calificărilor;

2) sporirea angajabilităţii, mobilităţii şi integrării sociale a cetăţenilor;

3) contribuirea la modernizarea sistemului de educaţie şi de formare;

4) asigurarea unei mai bune corelări a învăţării formale, nonformale şi informale;

5) sprijinirea validării rezultatelor învăţării dobândite în diferite contexte de învăţare.

14. CNC este elaborat în baza principiilor aplicate în Spaţiul european al educaţiei:

1) succesiune şi dezvoltare continuă a nivelului de calificare;

2) nondiscriminare şi echitate;

3) transparenţă în descrierea nivelurilor de calificare pentru toţi utilizatorii;

4) receptivitate la cerinţele educaţionale, sociale şi cele ale pieţei muncii în permanentă schimbare;

5) comparabilitatea structurală şi compatibilitatea CNC cu EQF şi Cadrul Calificărilor în Spaţiul European al Învăţământului Superior (versiunea engleză – Qualifications Frameworks in the European Higher Education Area, în continuare – QF-EHEA);

6) concordanţa cu instrumentele de clasificare a educaţiei şi ocupaţiilor la nivel naţional, european şi internaţional: nomenclatoarele domeniilor de formare profesională în învăţământul superior şi în învăţământul profesional tehnic, nomenclatorul specialităţilor ştiinţifice; Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISCED 2011 (clasificarea nivelurilor educaţiei) şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISCED-F 2013 (clasificarea domeniilor educaţiei şi formării); Manualul Frascati OECD (clasificarea domeniilor ştiinţifice), Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM), Clasificarea europeană a aptitudinilor, competenţelor, calificărilor şi ocupaţiilor (ESCO), Clasificarea Internaţională Standard a Ocupaţiilor (ISCO), Clasificatorul activităţilor din economia Republicii Moldova, rev. 2 (CAEM-2).

15. CNC are următoarele funcţii:

1) descrierea nivelurilor de calificare, a condiţiilor de acces la educaţie şi formare, structurarea şi relaţionarea calificărilor naţionale;

2) informarea cu privire la calificările naţionale academice şi profesionale, inclusiv calificările reglementate prin norme speciale;

3) satisfacerea cerinţelor/necesităţilor educaţionale individuale ale beneficiarilor prin formarea de competenţe şi atitudini necesare pentru socializare şi realizare profesională;

4) acordarea de sprijin beneficiarilor şi furnizorilor de servicii educaţionale şi de formare profesională în luarea deciziilor privind modul de obţinere a calificării la diferite niveluri de formare;

5) facilitarea selectării traseului optim de formare profesională pentru obţinerea unei calificări şi asigurarea utilizării eficiente a calificărilor pe piaţa muncii;

6) acordarea de asistenţă autorităţilor şi furnizorilor de servicii educaţionale şi de formare profesională, facilitând identificarea ofertelor de formare pe baza unei referinţe comune;

7) facilitarea mobilităţii academice şi a mobilităţii profesionale pe piaţa educaţională şi pe piaţa muncii internă şi externă;

8) implementarea cerinţelor pieţei muncii faţă de calificare şi competenţe profesionale;

9) implementarea unor mecanisme credibile de asigurare a calităţii şi sporirea încrederii în calificările naţionale;

10) implementarea unor mecanisme de validare a calificărilor/competenţelor obţinute în diverse contexte: formal, nonformal şi informal;

11) acordarea calificărilor pe bază de rezultate ale învăţării, cu certificarea respectivă, prin eliberarea actelor de studii;

12) susţinerea învăţării pe tot parcursul vieţii şi sporirea flexibilităţii traseului de formare profesională;

13) facilitarea şi amplificarea colaborării internaţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale.

 

Capitolul III

STRUCTURA ŞI IMPLEMENTAREA OPERAŢIONALĂ A CNC

 

Secţiunea 1

Sistemul Naţional de Calificări şi structura CNC

16. CNC este parte componentă a Sistemului Naţional de Calificări (în continuare – SNC).

17. Implementarea operaţională a CNC este realizată în baza următoarelor elemente structurale ale SNC:

1) CNC – structură pe niveluri, cu rezultate ale învăţării de referinţă şi sectoriale relevante fiecărui nivel;

2) cadru tehnic şi instrumente adresate persoanelor: credite de studii şi mecanisme de acumulare şi transfer, Registrul Naţional al Calificărilor (în continuare – RNC), Registrul actelor de studii, puncte naţionale de informare şi coordonare în cadrul reţelelor europene şi internaţionale cu referire la calificări şi recunoaşterea acestora, precum şi mecanismul de alertă privind calificările false sau interzicerea exercitării unei profesii/ocupaţii;

3) proceduri, principii comune, ghiduri, linii directoare privind asigurarea calităţii, validarea, recunoaşterea şi certificarea calificărilor/competenţelor dobândite în diferite contexte, transpunerea competenţelor în rezultate ale învăţării, oferirea de servicii de ghidare şi consiliere privind calificările, certificarea competenţelor-cheie (transversale).

18. CNC este structurat ierarhic pe opt niveluri de calificare şi cuprinde toate tipurile de calificări care pot fi dobândite în sistemul formal de educaţie şi formare profesională şi prin recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în contexte nonformale şi informale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

19. Calificările CNC sunt structurate pe axe: verticală şi orizontală. Pe axa verticală, calificările se clasifică ierarhic pe niveluri, iar axa orizontală constituie bază pentru clasificarea calificărilor pe tipuri.

20. Nivelul calificării reprezintă complexitatea şi profunzimea rezultatelor învăţării dobândite, descrise prin descriptori de nivel. Descriptorii de nivel ai calificării stabiliţi în CNC sunt în concordanţă cu descriptorii de nivel ai calificării stabiliţi în EQF – standardul european de referinţă.

21. Calificarea este definită prin „titlu” format din două componente: partea generică şi partea specifică.

22. Partea generică a calificării reprezintă tipul calificării, definit de nivelul educaţional, specificul rezultatelor învăţării, scopul şi conţinutul calificării:

1) după nivelul educaţional: învăţământ general, învăţământ profesional tehnic, învăţământ superior;

2) după specificul rezultatelor învăţării: formarea de competenţe generale, formarea de competenţe generale şi vocaţionale, formarea de competenţe generale şi profesionale, formarea de competenţe profesionale, formarea de competenţe profesionale specifice unei întreprinderi/unui loc de muncă;

3) după scop: educaţie generală, formare profesională iniţială şi continuă, formare la locul de muncă;

4) după conţinutul calificării: Bacalaureat teoretic (umanist şi real), Bacalaureat vocaţional (de arte, de sport, teologic, militar), Licenţă; Master ştiinţific, Master profesional; Doctorat ştiinţific, Doctorat profesional, Doctorat industrial.

23. Fiecare nivel al CNC poate cuprinde un tip sau mai multe tipuri de calificări. Totodată, un tip de calificare nu poate fi oferit la mai multe niveluri CNC.

24. Partea specifică a calificării reprezintă profilul, determinat de: în învăţământul general, de specificul programului (real, umanist, arte, sport, teologic, militar), în învăţământul profesional-tehnic şi superior, de domeniul general de studii şi de domeniul de formare profesională, conform nomenclatoarelor domeniilor de formare profesională pe niveluri de studii aprobate de Guvern.

25. Titlurile calificărilor se utilizează în original, conform cadrului normativ, sau în formă transliterată.

26. Regulile de utilizare a titlurilor calificărilor sunt stabilite în instrucţiunile cu privire la conţinutul şi formatul actelor de studii care atestă calificările cu nivel CNC, aprobate de ministrul educaţiei şi cercetării.

27. În CNC, calificarea este constituită din trei elemente de bază:

1) nivelul calificării şi rezultatele învăţării de referinţă;

2) volumul calificării exprimat în credite de studii/ore;

3) tipul calificării şi domeniile de studii şi formare.

 

Secţiunea a 2-a

Nivelul calificării şi rezultatele învăţării de referinţă

28. Nivelul calificării este stabilit în baza descriptorilor de definire a nivelurilor CNC, conform anexei nr.1.

29. Fiecare nivel CNC este definit de un set de descriptori ai rezultatelor învăţării, relevante pentru calificările de la nivelul respectiv.

30. Descriptorii rezultatelor învăţării specifică două dimensiuni: nivelul şi domeniul de studii/educaţie şi formare.

31. Dimensiunea „nivelul” arată complexitatea rezultatelor învăţării în funcţie de nivelul calificării.

32. Dimensiunea „domeniul de educaţie şi formare” face distincţie între „cunoştinţe”, „aptitudini”, „responsabilitate şi autonomie” şi permite clasificarea la acelaşi nivel a unor calificări de diferite tipuri.

33. Descriptorii rezultatelor învăţării la fiecare nivel CNC reprezintă condiţii minime pentru plasarea unităţilor de rezultate ale învăţării aferente calificărilor la nivelurile respective ale CNC.

34. Descriptorii rezultatelor învăţării specifici Cadrelor Calificărilor Sectoriale (în continuare – CCS) pe ramuri ale economiei naţionale se elaborează în baza descriptorilor nivelurilor de calificare ale CNC, se coordonează cu autoritatea publică centrală de specialitate şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

35. Descriptorii de definire a nivelului de calificare CNC, exprimaţi în rezultate ale învăţării, servesc ca descriptori de referinţă pentru:

1) armonizarea transpunerii cerinţelor pentru calificarea absolvenţilor şi angajaţilor, formulate în standardele ocupaţionale/de competenţă, în standardele de calificare şi cele educaţionale;

2) planificarea traseelor flexibile de învăţare;

3) compararea calificărilor obţinute în diferite contexte;

4) dezvoltarea mecanismelor de evaluare, validare, recunoaştere şi certificare a calificărilor dobândite în contexte formale, informale şi nonformale;

5) aplicarea unor criterii unificate de evaluare a calificării absolvenţilor de programe formale de educaţie şi formare şi a calificării obţinute în alte contexte de învăţare;

6) elaborarea cerinţelor aferente ocupaţiilor.

36. Descriptorii nivelurilor de calificare ai CNC permit acordarea de calificative în conformitate cu nivelul atins al rezultatelor învăţării.

37. Descriptorii nivelurilor de calificare ai CNC integrează competenţele-cheie stabilite în Cadrul de Referinţă European pentru satisfacerea necesităţilor individuale de dezvoltare personală, ocuparea unui loc de muncă şi incluziunea socială.

38. CNC urmăreşte formarea competenţelor-cheie conform Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014.

39. Competenţele-cheie asigură capacitatea persoanei de a-şi asuma integral rolul profesiei/ocupaţiei şi sunt esenţiale pentru toate domeniile ocupaţionale. Competenţele-cheie se aplică în diferite contexte şi în diverse îmbinări şi asigură dezvoltarea competenţelor transversale, trans-sectoriale, sectoriale şi profesionale specifice.

40. Definirea rezultatelor învăţării relevante diferitor niveluri de calificare a CNC şi diferitor sectoare ale activităţii economice se efectuează conform metodologiei elaborate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

41. Setul de rezultate ale învăţării şi complexitatea acestora se corelează cu cererea de competenţe pentru executarea activităţilor profesionale de nivelul respectiv de calificare, definite prin standarde ocupaţionale, pentru nivelurile 3-5 CNC şi standarde de competenţă, pentru nivelurile 6-8 CNC.

42. Definirea rezultatelor învăţării specifice la nivelul unei programe de studii pentru o calificare are la bază:

1) domeniile de activitate din CAEM;

2) domeniile ISCO, ESCO;

3) domeniile ISCED;

4) domeniile conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională al Republicii Moldova;

5) nivelul educaţional;

6) nivelul de calificare CNC/EQF şi CNC/CCS;

7) rezultatele învăţării din standardul de calificare: rezultatele învăţării cadru (pe nivel) şi rezultatele învăţării specifice/ocupaţionale.

43. Gradul de detaliere a rezultatelor învăţării la nivel de program şi componente ale programului (discipline/module) este diferit. Rezultatele învăţării la nivel de program sunt formulate într-un mod mai larg, generic şi ierarhic şi sunt primare rezultatelor învăţării la nivel de disciplină/modul/unităţi de program.

44. Rezultatele învăţării sunt parte a standardelor de asigurare a calităţii şi sunt utilizate la elaborarea standardelor de calificare, curricula programelor de formare, unităţilor de conţinut/modulelor/disciplinelor.

45. Rezultatele învăţării necesare pentru acordarea calificării conform CNC, inclusiv a competenţelor-cheie, sunt evaluate prin proceduri bazate pe criterii clare şi transparente, stabilite în regulamente-cadru de evaluare a rezultatelor învăţării pe niveluri ale sistemului educaţional, elaborate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

 

Secţiunea a 3-a

Volumul rezultatelor învăţării/dimensiunea calificării

46. Volumul rezultatelor învăţării/dimensiunea calificării este exprimat/ă în credite de studii/ore şi depinde de timpul necesar pentru atingerea integrală a rezultatelor învăţării stabilite pentru nivelul şi profilul respectiv.

47. Creditele de studii reprezintă una dintre caracteristicile-cheie ale calificărilor din CNC. Pentru fiecare calificare completă, sau parţială şi pentru fiecare unitate a rezultatelor învăţării, dobândite în diverse contexte, se alocă un număr corespunzător de credite de studii.

48. În CNC se aplică sistemele europene de credite de studii. În învăţământul profesional tehnic – Sistemul European de Credite pentru Educaţie şi Formare Profesională (în continuare – ECVET, versiunea engleză – European Credit System for Vocational Education and Training) şi în învăţământul superior – Sistemul European de Transfer şi Acumulare de Credite (în continuare – ECTS, versiunea engleză – European Credit Transfer and Accumulation System), bazate pe următoarele principii:

1) sprijinirea parcursurilor de învăţare flexibile, în beneficiul fiecărui elev/student/cursant;

2) cuantificarea rezultatelor învăţării pentru a asigura transferul calificărilor (părţilor de calificare) şi progresul procesului de învăţare;

3) facilitarea transferului rezultatelor învăţării şi obţinerea de progrese de către beneficiari dincolo de frontierele instituţionale şi naţionale;

4) aplicarea procesului de asigurare a calităţii în mod explicit şi transparent;

5) documentarea creditelor de studii obţinute, cu specificarea rezultatelor învăţării dobândite şi denumirii instituţiei competente de acordare a creditelor;

6) asigurarea sinergiei între sistemele de acumulare şi transfer de credite de studii şi mecanismele de validare a învăţării anterioare, astfel încât funcţionarea lor comună să faciliteze şi să promoveze transferul şi obţinerea de progrese academice;

7) dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de credite de studii prin cooperarea între părţile interesate la nivel naţional, european, internaţional.

49. Acumularea şi transferul de credite de studii permite valorizarea, recunoaşterea şi certificarea rezultatelor învăţării dobândite anterior sau în diferite contexte, în vederea obţinerii treptate a unei calificări complete.

50. Alocarea, acumularea şi transferul de credite de studii pentru evaluarea, validarea, acordarea şi recunoaşterea unei calificări se efectuează în conformitate cu actele normative de implementare a creditelor de studii transferabile şi de acumulare, pe niveluri de studii, care sunt elaborate/actualizate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

51. Ghidurile de implementare a creditelor de studii (ECTS, ECVET) sunt elaborate şi actualizate în concordanţă cu documentele oficiale şi instrumentele aprobate în Spaţiul european al educaţiei.

 

Secţiunea a 4-a

Tipuri, profiluri şi domenii de formare profesională ale calificărilor

52. Tipurile de calificări în CNC sunt definite de nivelul educaţional, de specificul rezultatelor învăţării, de scopul şi conţinutul calificării şi corespund nivelurilor EQF, după cum urmează:

1) Nivelul 1 CNC corespunde nivelului 1 EQF şi atestă finalizarea programului de dezvoltare a competenţelor generale de bază, necesare pentru satisfacerea nevoilor individuale de dezvoltare profesională, ocuparea unui loc de muncă şi incluziunea socială, inclusiv a persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale (în continuare – CES):

a) tipul calificării 1.1: program de învăţământ special de acumulare a cunoştinţelor şi formare a aptitudinilor de bază pentru exercitarea unor sarcini simple (pentru persoanele cu dificultăţi severe de învăţare (dificultăţi multiple, asociate) – program educaţional individualizat/de învăţământ special), durata studiilor 9 ani;

b) tipul calificării 1.2: program de educaţie şi formare pentru adulţi, 3-30 de credite de studii.

2) Nivelul 2 CNC corespunde nivelului 2 EQF şi atestă finalizarea învăţământului secundar, ciclul I – învăţământ gimnazial, şi finalizarea programelor de formare a competenţelor profesionale de bază:

a) tipul calificării 2.1: program de educaţie generală de învăţământ gimnazial, în baza învăţământului primar, durata studiilor – 5 ani;

b) tipul calificării 2.2: program combinat de educaţie generală de nivel gimnazial şi de formare a competenţelor vocaţionale (profil de arte, de sport), în baza învăţământului primar, durata studiilor – 5 ani;

c) tipul calificării 2.3: program de educaţie şi formare pentru adulţi, în baza certificatului de studii gimnaziale; acces la program au şi persoanele care nu au absolvit învăţământul gimnazial (9 clase), dar au atins vârsta de 16 ani, 3-30 de credite de studii.

3) Nivelul 3 CNC corespunde nivelului 3 EQF şi atestă realizarea învăţământului secundar, ciclul II – învăţământ liceal, fără promovarea examenului naţional de bacalaureat, finalizarea învăţământului profesional tehnic secundar şi a programelor de formare a competenţelor profesionale generale:

a) tipul calificării 3.1: program de educaţie generală de învăţământ secundar, ciclul II – învăţământ liceal (filiera teoretică: profil umanist şi profil real), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor 3 ani, fără susţinerea examenului de bacalaureat;

b) tipul calificării 3.2: program de educaţie generală de învăţământ secundar, ciclul II – învăţământ liceal, filiera vocaţională, cu profilurile arte, sport, teologic, militar, în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor-3 ani, fără susţinerea examenului de bacalaureat;

c) tipul calificării 3.3: program combinat de formare a competenţelor profesionale în meserii conexe şi de educaţie generală (parte a învăţământului secundar, ciclul II – învăţământ liceal), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor-3 ani;

d) tipul calificării 3.4: program combinat de formare a competenţelor profesionale într-o meserie şi de educaţie generală (dezvoltarea competenţelor-cheie), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor 2-3 ani. Acces la programul de 2 ani, pentru instruirea într-o meserie, au persoanele care nu au absolvit învăţământul gimnazial (9 clase), dar au atins vârsta de 16 ani;

e) tipul calificării 3.5: program de formare a competenţelor profesionale într-o meserie, în baza Certificatului de studii liceale/actului de studii echivalent, în funcţie de complexitatea meseriei, cu durata 1-2 ani;

f) tipul calificării 3.6: program de perfecţionare: program de actualizare/completare a competenţelor profesionale, în baza Certificatului de calificare/ actului de studii echivalent, 3-30 de credite de studii;

g) tipul calificării 3.7: program de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări profesionale conexe meseriei formării profesionale iniţiale, în baza Certificatului de calificare/actului de studii echivalent, 10 – 30 de credite de studii;

h) tipul calificării 3.8: calificare parţială (microcalificare): program de formare iniţială/continuă a competenţelor profesionale (realizat în diverse contexte), în baza Certificatului de studii gimnaziale/Certificatului de studii liceale/Certificatului de calificare/actului de studii echivalent. Acces la acest program au şi persoanele care nu au absolvit învăţământul gimnazial (9 clase), dar au atins vârsta de 16 ani, 5-30 de credite de studii.

4) Nivelul 4 CNC corespunde nivelului 4 EQF şi atestă finalizarea învăţământului secundar, ciclul II – învăţământ liceal, cu promovarea examenului naţional de bacalaureat, finalizarea învăţământului profesional tehnic postsecundar, cu promovarea examenului de calificare/susţinerea lucrării de diplomă şi a programelor de formare a competenţelor profesionale generale:

a) tipul calificării 4.1: program de educaţie generală de învăţământ secundar, ciclul II – învăţământ liceal, filiera teoretică: profil umanist şi profil real, în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor-3 ani;

b) tipul calificării 4.2: program de educaţie generală de învăţământ secundar, ciclul II – învăţământ liceal, filiera vocaţională (cu profilurile arte (coregrafie, arte plastice, artă teatrală, muzică), sport, teologic, militar), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor-3 ani;

c) tipul calificării 4.3: program integrat de educaţie generală (parte a programului de învăţământ liceal) şi de formare a competenţelor profesionale (asistent al educatorului, coregrafie), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, 60/90 de credite de studii, durata studiilor-3 ani;

d) tipul calificării 4.4: program integrat de educaţie generală (parte a programului de învăţământ liceal) şi de formare a competenţelor profesionale, în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, minimum de credite de studii pentru competenţe profesionale-120, durata studiilor-4 ani;

e) tipul calificării 4.5: program integrat de educaţie generală (parte a programului de învăţământ liceal) şi de formare a competenţelor profesionale (la profilurile medicină, farmacie), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, 180 de credite de studii, durata studiilor-5 ani;

f) tipul calificării 4.6: program de formare a competenţelor profesionale la specialităţi conexe meseriei iniţiale, în baza Certificatului de calificare (meserii conexe)/actului de studii echivalent, 120 de credite de studii, durata studiilor 2-3 ani;

g) tipul calificării 4.7: program de formare a competenţelor profesionale, la forma de învăţământ cu frecvenţă, în baza Certificatului de studii liceale/Atestatului de studii medii de cultură generală/actului de studii echivalent, 120 de credite de studii, durata studiilor-2 ani;

h) tipul calificării 4.8: program de formare a competenţelor profesionale, la forma de învăţământ cu frecvenţă, la profilurile medicină şi farmacie, în baza Certificatului de studii liceale/Atestatului de studii medii de cultură generală/actului de studii echivalent, 180 de credite de studii, durata studiilor-3 ani;

i) tipul calificării 4.9: program de perfecţionare: program de actualizare/completare a competenţelor profesionale, în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 5-30 de credite de studii;

j) tipul calificării 4.10: program de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări profesionale conexe specialităţii formării profesionale iniţiale, în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 30 – 60 de credite de studii;

k) tipul calificării 4.11: program de specializare: program de dezvoltare/completare a cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor profesionale într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a specialităţii formării profesionale iniţiale, în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 30 de credite de studii;

l) tipul calificării 4.12: program de calificare parţială (micro-calificare): program de formare iniţială/continuă a competenţelor profesionale (realizat în diverse contexte), în baza Diplomei de bacalaureat/Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 5-60 de credite de studii.

5) Nivelul 5 CNC corespunde nivelului 5 EQF (parţial) şi atestă finalizarea învăţământului profesional-tehnic postsecundar nonterţiar cu durata studiilor de 2-3 ani, 120/180 de credite de studii, şi a programelor de formare a competenţelor profesionale:

a) tipul calificării 5.1: program integrat de educaţie generală (parte a programului de învăţământ liceal) şi de formare a competenţelor profesionale (la domeniul de educaţie Pedagogie şi ştiinţe ale educaţiei), în baza Certificatului de studii gimnaziale/actului de studii echivalent, durata studiilor-4 ani, 120 de credite de studii;

b) tipul calificării 5.2: program integrat de educaţie generală (parte a programului de învăţământ liceal) şi de formare a competenţelor profesionale (la domeniul de educaţie Sănătate), în baza Certificatului de studii gimnaziale/ actului de studii echivalent, durata studiilor-5 ani, 180 de credite de studii;

c) tipul calificării 5.3: program de formare a competenţelor profesionale, în baza Diplomei de Bacalaureat/Diplomei de studii profesionale/actului echivalent, 120/180 de credite de studii, durata studiilor 2-3 ani;

d) tipul calificării 5.4: program de perfecţionare, actualizare/completare a competenţelor profesionale, în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 5-30 de credite de studii;

e) tipul calificării 5.5: program de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări profesionale conexe specialităţii formării profesionale iniţiale, în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 30-60 de credite de studii;

f) tipul calificării 5.6: program de specializare: program de dezvoltare/completare a cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor profesionale într-o arie restrânsă a specialităţii formării profesionale iniţiale, în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 5-30 de credite de studii;

g) tipul calificării 5.7: program de calificare parţială (microcalificare): program de formare iniţială/continuă a competenţelor profesionale (realizat în diverse contexte), în baza Diplomei de studii profesionale/actului de studii echivalent, 5-60 de credite de studii.

6) Nivelul 6 CNC corespunde nivelului 6 EQF şi atestă finalizarea ciclului I al învăţământului superior – studii superioare de licenţă cu durata de 3-4 ani, 180/240 de credite de studii şi a programelor de dezvoltare profesională continuă:

a) tipul calificării 6.1: program de formare a competenţelor transversale, transsectoriale şi profesionale, în baza Diplomei de Bacalaureat/Diplomei de studii profesionale/actului echivalent de studii, o specialitate, 180-240 de credite de studii;

b) tipul calificării 6.2: program de formare a competenţelor transversale, transsectoriale şi profesionale, în specialităţi duble (ştiinţe ale educaţiei, filologie, ştiinţe militare), în baza Diplomei de Bacalaureat/Diplomei de studii profesionale/actului echivalent de studii, 240 de credite de studii;

c) tipul calificării 6.3: program de perfecţionare, actualizare/completare a competenţelor profesionale, în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă/ actului de studii echivalent, 5-30 de credite de studii;

d) tipul calificării 6.4: program de recalificare profesională pentru obţinerea unei noi calificări profesionale conexe specialităţii formării profesionale iniţiale, în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă/actului de studii echivalent, 60-120 de credite de studii;

e) tipul calificării 6.5: program de specializare: program de dezvoltare/completare a cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor profesionale într-o arie restrânsă a formării profesionale iniţiale, în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă/actului de studii echivalent, 5-30 de credite de studii;

f) tipul calificării 6.6: calificare parţială (microcalificare): program de formare iniţială/continuă a competenţelor profesionale (realizat în diverse contexte), în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă/actului de studii echivalent, 5-60 de credite de studii.

7) Nivelul 7 CNC corespunde nivelului 7 EQF şi atestă finalizarea ciclului II a învăţământului superior – studii superioare de master: 90/120 de credite de studii, durata 1,5-2 ani sau finalizarea programului integrat (ciclurile I şi II ale învăţământului superior), 300/360 de credite de studii, durata 5-6 ani:

a) tipul calificării 7.1: program de master profesional – formarea/ consolidarea competenţelor profesionale în unul sau mai multe domenii de formare profesională, în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă/actului de studii echivalent, 90/120 de credite de studii;

b) tipul calificării 7.2: program de master ştiinţific – formarea aprofundată într-un domeniu ştiinţific şi dezvoltarea competenţelor de producere a cunoaşterii ştiinţifice originale, în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă/actului de studii echivalent, 90/120 de credite de studii;

c) tipul calificării 7.3: program integrat (ciclurile I şi II ale învăţământului superior), în baza Diplomei de Bacalaureat/Diplomei de studii profesionale/actului echivalent de studii, cel puţin 300 de credite de studii (stomatologe şi farmacie), cu durata de 5 ani, şi 360 de credite de studii (medicină, medicină veterinară, arhitectură), cu durata studiilor de 6 ani.

d) tipul calificării 7.4: program de calificare parţială (microcalificare): program de formare iniţială/continuă a competenţelor specifice/inovative, completarea/aprofundarea calificării (realizat în diverse contexte), în baza Diplomei de studii superioare de Licenţă, 5-60 de credite de studii.

8) Nivelul 8 CNC corespunde nivelului 8 EQF şi atestă finalizarea ciclului III a învăţământului superior – studii superioare de doctorat, durata 3-4 ani şi finalizarea programelor de postdoctorat:

a) tipul calificării 8.1: program de doctorat ştiinţific – formarea competenţelor de cercetare, dezvoltare, inovare şi producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, în baza Diplomei de studii superioare de Master/Diplomei de studii superioare integrate/actului de studii echivalent, 180 de credite de studii, cu susţinerea tezei de doctorat;

b) tipul calificării 8.2: program de doctorat profesional – formarea competenţelor de cercetare, dezvoltare, inovare şi producerea de cunoaştere ştiinţifică originală într-un domeniu profesional, în baza Diplomei de studii superioare de Master/Diploma de studii superioare integrate/actului de studii echivalent, 180 de credite de studii, cu susţinerea tezei de doctorat;

c) tipul calificării 8.3: program de doctorat industrial – formarea de competenţe de cercetare, dezvoltare, inovare şi producerea de cunoaştere ştiinţifică originală într-un sector al industriei, în baza Diplomei de studii superioare de Master/Diploma de studii superioare integrate/actului de studii echivalent, 180 de credite de studii, cu susţinerea tezei de doctorat;

d) tipul calificării 8.4: program de postdoctorat, durata de cel mult 3 ani.

53. Nivelurile de calificare ale CNC, obţinute în sistemul de învăţământ superior corespund QF-EHEA, după cum urmează:

1) Nivelul 6 CNC corespunde nivelului 1 QF-EHEA;

2) Nivelul 7 CNC corespunde nivelului 2 QF-EHEA;

3) Nivelul 8 CNC corespunde nivelului 3 QF-EHEA.

54. Corespondenţa dintre nivelurile CNC şi nivelurile de referinţă ale EQF şi ale ISCED, tipul programelor de educaţie generală şi de formare profesională iniţială şi continuă din Republica Moldova, condiţiile de acces la studii şi de evaluare a rezultatelor învăţării corespunzătoare fiecărui nivel de calificare, actele de studii eliberate în sistemul naţional de învăţământ care confirmă nivelul de calificare al titularului, sunt prezentate în anexa nr.2, care se aplică în procesul de dezvoltare, recunoaştere şi echivalare a calificărilor dobândite în diverse contexte, inclusiv în străinătate.

55. Profilul calificărilor profesionale în CNC este determinat de domeniul formării profesionale, în conformitate cu nomenclatoarele domeniilor de formare profesională pe niveluri de învăţământ.

56. Calificările profesionale din CNC sunt în concordanţă cu ISCED 2011 şi ISCED-F 2013, care disting următoarele domenii:

1) Educaţie;

2) Arte şi ştiinţe umaniste;

3) Ştiinţe sociale, jurnalism şi relaţii publice;

4) Business, administrare şi drept;

5) Ştiinţe ale naturii, matematică şi statistică;

6) Tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor;

7) Inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură şi construcţii;

8) Ştiinţe agricole, silvicultură, piscicultură şi medicină veterinară;

9) Sănătate şi asistenţă socială;

10) Servicii.

57. Corespondenţa dintre nivelurile CNC, nivelurile de referinţă ale EQF şi nivelurile QF-EHEA este prezentată în diagramaCadrul Naţional al Calificărilor din Republica Moldova, conform anexei nr.3.

 

Secţiunea a 5-a

Acces, traseu de progres şi transfer de calificări în CNC

58. Condiţiile de acces, de acordare a calificării, condiţiile de restabilire la studii sau de transfer la alt program de studii sunt elaborate şi aprobate, pe niveluri CNC, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

59. La elaborarea/actualizarea CNC şi a cadrului normativ care reglementează organizarea programelor de studii ce conduc la acordarea calificării cu nivel CNC sunt stabilite reguli şi proceduri pentru:

1) promovarea principiului de învăţare pe tot parcursul vieţii;

2) asigurarea accesului la calificări pentru diferite categorii de beneficiari;

3) stabilirea condiţiilor de accelerare a realizării programelor;

4) diversificarea modalităţilor de evaluare finală pentru obţinerea calificării şi a accesibilităţii procedurii de evaluare în timp;

5) dezvoltarea instrumentelor specifice de evaluare a rezultatelor învăţării relevante conţinutului şi scopului calificării;

6) asigurarea accesului direct al adulţilor şi al persoanelor cu CES la evaluare pentru acordarea unei calificări, fără a parcurge durata deplină a unui program formal, în baza recunoaşterii învăţării în contexte informale şi nonformale;

7) flexibilizarea condiţiilor de acces şi restabilire la studii.

60. Accesibilitatea programelor de studii care conduc la dobândirea formării unei calificării şi asigurarea unor trasee flexibile între calificări şi între diferite contexte ale învăţării se realizează prin elaborarea de module ale programelor de studii care conduc la acordarea calificărilor cu nivel CNC.

61. Proiectarea programului de studii pe bază de module este indicată în vederea asigurării accesului la educaţie şi formare şi promovării învăţării pe tot parcursul vieţii, inclusiv pentru adulţi şi persoane cu CES, accelerării, la nevoie, a parcursului educaţional, pentru finalizarea programului şi obţinerea unei calificări complete, pentru actualizarea/extinderea/aprofundarea competenţelor profesionale şi soluţionarea promptă a deficitului de forţă de muncă de o anumită calificare.

62. Criteriile de proiectare a programului de studii pe bază de module şi de combinare a modulelor în cadrul programului sunt stabilite în regulamentele-cadru pentru organizarea programelor de studii pe niveluri CNC, elaborate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

63. Modulele sunt orientate spre obţinerea unui set de rezultate ale învăţării şi conţin criterii şi proceduri de evaluare a atingerii acestora, condiţiile de acumulare şi transfer al creditelor de studii, în concordanţă cu scopul primar al calificării.

64. Modulele pot fi organizate şi furnizate într-o combinaţie şi ordine succesivă, prestabilită în cadrul unui program de studii sau în mod autonom. Modulele pot fi certificate separat şi pot fi acumulate în timp până la obţinerea unei calificări complete, având în vedere nevoile şi posibilităţile individuale ale beneficiarului.

65. Furnizorii de programe de educaţie şi formare profesională, care oferă programe modulare, asigură ghidarea persoanelor interesate privind regulile de combinare şi evaluare a modulelor pentru obţinerea unei calificări complete.

66. Modulul axat pe dezvoltarea competenţelor-cheie, aprofundarea calificării sau satisfacerea cerinţelor specifice pentru angajare, care poate conduce la obţinerea unei microcalificări, poate fi oferit de furnizor ca parte integrată într-un program acreditat sau ca modul autonom, dacă acesta este recunoscut de piaţa muncii prin standardele ocupaţionale/de calificare naţionale, sau oferit la solicitarea pieţei muncii, în baza standardelor de competenţe specifice sectoriale/competenţe-cheie, reglementate/recunoscute la nivel internaţional/european.

67. Modulul destinat să dezvolte în mod autonom competenţe pentru obţinerea unei microcalificări, organizat în afara unui program autorizat/acreditat de educaţie şi formare, este supus autorizării/acredirării conform cadrului normativ.

68. Programele care conduc la acordarea de microcalificări se organizează în conformitate cu cadrul normativ privind organizarea programelor de studii de nivelul respectiv al CNC.

69. Cerinţele minime de acces, progres şi evaluare pentru acordarea calificărilor care oferă acces la profesii reglementate sunt stabilite prin cadrul normativ sectorial de către autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniile respective.

 

Secţiunea a 6-a

Evaluarea rezultatelor învăţării în vederea acordării

unei calificări cu nivel CNC

70. Evaluarea rezultatelor învăţării pentru acordarea unei calificări complete sau parţiale se realizează în baza criteriilor de referinţă şi indicatorilor de performanţă, conform standardului de calificare, descriptorilor de nivel CNC şi în conformitate cu procedurile stabilite în regulamentele de evaluare a rezultatelor învăţării în vederea acordării calificării, elaborate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

71. Evaluarea rezultatelor învăţării, în vederea acordării unei calificării complete sau parţiale, include următoarele elemente:

1) principii, procese, proceduri şi metode de evaluare a rezultatelor învăţării;

2) cerinţe specifice de evaluare pentru o calificare concretă;

3) cerinţe minime pentru acordarea calificării;

4) criterii şi scale de notare;

5) cerinţe specifice pentru asigurarea calităţii procesului de evaluare şi certificare;

6) oportunităţi pentru recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite anterior, relevante unei calificări concrete.

72. Evaluarea rezultatelor învăţării se efectuează cu diferite scopuri şi la diferite etape de organizare a programului de studii care conduce la acordarea calificării cu nivel CNC, pentru:

1) stabilirea nivelului rezultatelor învăţării, demonstrate de o persoană la începutul programului de studii, în scopul identificării măsurilor compensatorii pentru asigurarea capacităţii acesteia de realizare a programului;

2) stabilirea progresului educaţional (evaluare formativă şi sumativă);

3) aprecierea eficienţei procesului de instruire;

4) stabilirea măsurilor compensatorii în procesul de recunoaştere a rezultatelor învăţării dobândite în diverse contexte, în vederea obţinerii unei calificări complete cu nivel CNC;

5) evaluarea finală a rezultatelor învăţării în vederea acordării calificării.

73. Evaluarea rezultatelor învăţării în vederea acordării calificării cu nivel CNC se bazează pe următoarele principii:

1) relevanţă – corespunzătoare nivelului şi profilului;

2) echitate – fără bariere şi discriminare;

3) obiectivitate – independentă de subiectivitatea evaluatorilor;

4) flexibilitate – centrată pe elev/student/cursant, diverse metode de evaluare, accesibilă în timp;

5) validitate – corespunde scopului, cuprinde toate rezultatele scontate ale învăţării, oferă dovezi şi posibilitatea de contestare;

6) siguranţă – aplicată uniform, consistent şi cu instrumente valide;

7) suficienţă – generează dovezi relevante şi suficiente;

8) cost oportun şi rezonabil – echipamente, consumabile şi timp de prelucrare rezonabil;

9) transparenţă – informarea privind nivelul atins al rezultatelor învăţării şi înţelegerea deciziei privind rezultatul evaluării.

74. Evaluarea rezultatelor învăţării în vederea acordării calificării poate fi realizată de către furnizorii de programe de educaţie şi formare care deţin autorizarea provizorie sau acreditarea programului respectiv.

75. Condiţiile minime pentru evaluarea finală în vederea acordării calificării pentru exercitarea unei profesii reglementate în Republica Moldova includ, după caz: cunoaşterea limbii române, depunerea jurământului, cunoaşterea codului de etică, cunoaşterea legislaţiei sectoriale, licenţă/titlu obţinută pentru un anumit tip de activitate ş.a.

76. Acordarea calificării presupune evaluarea performanţelor individuale ale candidatului în atingerea rezultatelor scontate ale învăţării şi certificarea acestora prin act de studii corespunzător tipului şi nivelului de calificare CNC.

77. ANACEC, prin evaluarea externă a programelor de studii, verifică calitatea evaluării rezultatelor învăţării în vederea acordării calificării, corectitudinea aplicării metodelor specifice de evaluare a tipului de calificare, corespunderea nivelului de complexitate al rezultatelor demonstrate descriptorilor de nivel CNC.

 

Secţiunea a 7-a

Certificarea calificărilor

78. Certificarea calificării de un anumit nivel CNC este confirmată prin acordarea actului de studii: Certificat de studii gimnaziale, Diplomă de Bacalaureat, Certificat de calificare, Diplomă de studii profesionale, Diplomă de studii superioare de licenţă, Diplomă de studii superioare de master, Diplomă de doctor, însoţite de suplimentul descriptiv conform Europass, care este dovada obţinerii unei calificări complete.

79. Actele de studii: certificatul de calificare profesională, eliberat la finalizarea studiilor în învăţământul secundar vocaţional de arte, sport etc., certificatul de recalificare profesională, eliberat la finalizarea programelor de formare profesională continuă, sunt dovada obţinerii unei calificări profesionale complete, iar certificatul de specializare, certificatul de perfecţionare, certificatul de competenţă profesională (microcertificate), sunt dovada obţinerii unei calificări parţiale, în baza programelor de formare profesională continuă/formarea adulţilor, sau dovada de recunoaştere a rezultatelor învăţării obţinute în contexte nonformale şi informale.

80. Actul de studii care certifică dobândirea unei calificări complete/parţiale şi suplimentul descriptiv al acestuia conţin trimitere la nivelul de calificare din CNC, iar după referenţierea CNC la EQF, şi la nivelul de calificare corespunzător al EQF.

81. Actul de studii care certifică dobândirea unei calificări complete/parţiale cu nivel CNC şi suplimentul descriptiv al acestuia conţin înscrisuri cu privire la meseria/specialitatea/titlul conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională pentru nivelul respectiv al CNC.

82. Actul de studii care certifică dobândirea de competenţe lingvistice, digitale, antreprenoriale este dovada obţinerii unei calificări parţiale de un anumit nivel CNC, conform cadrelor europene de referinţă şi în baza condiţiilor stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

83. Actele de studii care atestă dobândirea calificărilor complete sau parţiale sunt emise de furnizorii a căror programe sunt autorizate provizoriu sau acreditate şi care fac parte din reţeaua instituţiilor de educaţie şi formare profesională a sistemului naţional de învăţământ, autorizate provizoriu sau acreditate de structuri abilitate cu evaluarea externă în educaţie şi cercetare şi înscrise în RNC.

84. Actele de studii pentru toate tipurile de calificări cu nivel CNC se eliberează în format fizic şi/sau digital. Formatul tip şi mecanismul de eliberare şi evidenţă a actelor de studii digitale, pe toată verticala sistemului naţional de calificări şi pentru toate tipurile de calificări, se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

85. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în vederea promovării transparenţei şi portabilităţii calificărilor, prevenirii cazurilor de obţinere ilicită a calificărilor, automatizării serviciilor de verificare a autenticităţii actelor de studii şi calificărilor, protecţiei reputaţiei furnizorilor de calificări, elaborează cadrul normativ şi soluţia tehnică pentru implementarea mecanismului de alertă cu privire la actele de studii, constatate de autorităţile competente ca fiind neautentice/falsificate sau acordate de furnizori neautorizaţi, restricţionarea sau interdicţia în întregime sau în parte, pentru anumite categorii de profesionişti, de a desfăşura activităţi profesionale, impusă de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale sau de consiliile naţionale sectoriale/profesionale de etică.

 

Capitolul IV

DEZVOLTAREA CALIFICĂRILOR ŞI INCLUDEREA

ACESTORA ÎN CNC

 

Secţiunea 1

Dezvoltarea calificărilor

86. Procesul de dezvoltare a calificărilor cuprinde:

1) verificarea relevanţei calificării;

2) elaborarea standardului de calificare;

3) validarea calificării;

4) aprobarea şi includerea calificării în CNC;

5) dezvoltarea programului de studii pentru calificările noi;

6) înregistrarea calificării în RNC;

7) actualizarea periodică a standardului de calificare şi, respectiv, a programului de studii, pentru calificările cu nivel CNC;

8) excluderea calificării irelevante pieţei muncii din CNC şi din RNC (arhivarea calificării).

87. Calificările sunt dezvoltate pentru:

1) formarea competenţelor într-un anumit domeniu de studii/de formare;

2) continuarea studiilor la un alt nivel de calificare;

3) recunoaşterea dezvoltării personale/profesionale şi a participării la educaţie;

4) angajare;

5) recunoaşterea, validarea şi certificarea competenţelor profesionale reglementate sectorial;

6) actualizarea calificării sau continuarea dezvoltării personale/ profesionale.

88. Criteriile şi principiile aplicate la dezvoltarea şi luarea deciziei de includere a unei calificări în CNC sunt:

1) asigurarea condiţiilor flexibile pentru admitere, diversificarea oportunităţilor şi crearea noilor trasee pentru progres academic şi carieră profesională pe verticala sistemului de calificări şi diversificarea modalităţilor de furnizare a programelor;

2) centrarea pe nevoile specifice de integrare socială a persoanelor;

3) satisfacerea cerinţelor pieţei muncii;

4) lipsa/eliminarea barierelor de acces şi progres în dobândirea calificării;

5) lipsa elementelor de discriminare în furnizarea unui program şi accesul la acesta, evaluarea rezultatelor învăţării în vederea acordării calificării;

6) facilitarea acumulării şi transferului de credite de studii/de rezultate ale învăţării, recunoaşterea şi acceptarea transferului de credite de studii/de rezultate ale învăţării acordate de alţi furnizori, autorizaţi provizoriu/acreditaţi;

7) acordarea oportunităţii de accelerare a unui program pentru facilitarea participării diverselor categorii de beneficiari;

8) certificarea autonomă a modulelor pentru recunoaşterea unei calificări parţiale;

9) acordarea oportunităţii de validare a rezultatelor învăţării obţinute în contexte ale învăţării nonformale şi informale.

89. Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte procedurile şi instrumentele specifice etapelor de dezvoltare a calificării cu nivel CNC şi de monitorizare a implementării de către furnizori a prevederilor CNC.

90. Iniţiativa de elaborare a unei calificări poate veni de la autorităţile publice centrale, structuri/instituţii cu competenţe de dezvoltare a CNC, agenţi economici, sindicate/patronate, comitete sectoriale pentru formare profesională, instituţii furnizoare de programe educaţionale de formare iniţială şi/sau continuă etc.

 

Secţiunea a 2-a

Standardul de calificare

91. Standardul de calificare este documentul de bază pentru elaborarea unui program de studii care conduce la dobândirea unei calificări de un anumit nivel CNC. Standardul de calificare se elaborează în conformitate cu cerinţele pieţei muncii naţionale (standard ocupaţional/de competenţă), standardele internaţionale ocupaţionale specifice, recomandările actuale ale asociaţiilor internaţionale sectoriale/de specialitate şi cu bunele practici în domeniu.

92. Standardul de calificare reprezintă descrierea generală a cerinţelor pentru acordarea unei calificări şi include următoarele elemente: caracteristicile generale ale calificării, rezultate ale învăţării pentru dobândirea calificării, relevanţa calificării pentru piaţa muncii, progresul educaţional, criterii de evaluare finală a calificării, asigurarea calităţii. Elementele standardului de calificare sunt prezentate în Fişa standardului de calificare, conform anexei nr.4.

93. Elaborarea standardului de calificare presupune realizarea următoarelor acţiuni:

1) identificarea rolului calificării: pentru ocupare, progres educaţional, pentru dezvoltare personală sau pentru nevoile societăţii;

2) colectarea documentelor relevante: standardele profesionale şi CCS din alte ţări, descrierea procesului tehnologic actual şi a tendinţelor de dezvoltare, strategiile de dezvoltare sectorială, nevoile curente şi previziunile pieţei forţei de muncă etc.;

3) identificarea părţilor interesate şi a experţilor, în funcţie de interesele potenţiale în ceea ce priveşte calificarea; instruirea părţilor interesate şi a experţilor şi aprobarea cadrului normativ necesar activităţii acestora;

4) elaborarea rezultatelor învăţării în parteneriat cu părţile interesate;

5) verificarea relevanţei calificării şi validarea standardului de calificare.

94. Pentru elaborarea şi validarea standardelor de calificare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării formează grupuri de experţi pe domenii de formare profesională şi pe niveluri de calificare, conform CNC.

95. Elaborarea standardelor de calificare şi validarea acestora se bazează pe trei aspecte ale calităţii standardului de calificare:

1) calitatea conţinutului specific, validată de către experţi/practicieni din sectorul relevant;

2) calitatea formativă, validată de către experţi în definirea rezultatelor învăţării;

3) calitatea standardului de calificare, validată de către experţi în elaborarea standardelor de calificare.

96. Metodologia de elaborare, validare şi aprobare a standardelor de calificare este dezvoltată prin consultarea cu părţile interesate şi aprobată de ministrul educaţiei şi cercetării.

97. Standardul de calificare, elaborat pentru o calificare cu nivel CNC, constituie o referinţă unică pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de programe de studii care conduc la dobândirea calificării respective, complete sau parţiale, organizate în context formal/nonformal şi pentru validarea rezultatelor învăţării obţinute în diverse contexte.

 

Secţiunea a 3-a

Dezvoltarea programelor de studii

98. Dezvoltarea programelor de studii pe niveluri CNC şi domenii de formare profesională se realizează în baza Curriculumului naţional pentru educaţia generală, CCS şi standardelor de calificare pentru educaţia şi formarea profesională, standardelor de calitate pe niveluri de învăţământ şi regulamentelor-cadru aprobate de ministrul educaţiei şi cercetării.

99. Programele de studii transpun rezultatele învăţării din Curriculumul naţional şi/sau din standardul de calificare, prin detalierea modulelor/ disciplinelor, volumului de credite de studii/orelor necesar/e atingerii rezultatelor învăţării, modului de organizare a programului, modului şi criteriilor de evaluare pentru acordarea calificării, titlului/calificării obţinut/e şi duratei normative a studiilor.

100. Rezultatele învăţării în cadrul programelor de studii se referă la domeniul general de formare profesională şi sunt susţinute de o terminologie standardizată, conformă instrumentarului Europass, o structură şi o sintaxă predefinite, şi se bazează pe principiile directoare ale CNC.

101. Programele de studii pot conţine rezultate ale învăţării suplimentare celor prevăzute în standardul de calificare, pentru a conferi valoare adăugată calificării, având în vedere profilul, misiunea şi strategia de dezvoltare a instituţiei furnizoare.

102. Programele de studii sunt consultate cu părţile interesate, validate şi coordonate cu autorităţile publice centrale, care au în subordine instituţii de învăţământ sau au atribuţii în domeniul profesiilor reglementate şi coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

103. Programele de studii pentru dobândirea unei calificării parţiale, care oferă acces la profesii reglementate, se dezvoltă în baza prevederilor cadrului normativ sectorial naţional, european şi, după caz, internaţional, sunt consultate cu părţile interesate şi coordonate cu autorităţile publice centrale de specialitate/ autorităţile administrative centrale, cu atribuţii în domeniul profesiilor reglementate.

104. Programele de studii pentru dobândirea unei calificării parţiale, care oferă acces la profesii reglementate, se aprobă de către autoritatea publică centrală de specialitate, prin coordonare cu ministrul educaţiei şi cercetării.

105. Dezvoltarea programelor de studii pentru formarea profesională continuă şi pentru educaţia şi formarea adulţilor se aliniază la solicitările pieţei muncii, la noile tendinţe de dezvoltare a sectorului, la priorităţile strategice sectoriale, la descriptorii de nivel CNC şi la standardele de calitate.

106. Programele de studii se actualizează:

1) cel puţin, o dată la 5 ani;

2) la actualizarea standardului de calificare;

3) la recomandarea reprezentanţilor pieţei muncii, ANACEC;

4) ori de câte ori este relevant pentru furnizor.

 

Secţiunea a 4-a

Validarea programelor de studii şi includerea calificărilor în CNC

107. Criteriile şi procedurile pentru validarea programelor de studii noi/actualizate, care conduc la dobândirea calificărilor complete/parţiale cu nivel CNC, sunt stabilite în regulamentele-cadru pentru organizarea programelor de studii pe niveluri CNC, elaborate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

108. Criteriile pentru validarea programelor de studii noi/actualizate, care conduc la dobândirea calificărilor complete/parţiale cu nivel CNC, includ:

1) titlul calificării, relevanţa şi raţionamentul furnizării calificării;

2) spectrul ocupaţional;

3) obiectivele calificării şi principalele grupuri-ţintă de beneficiari;

4) nivelul şi volumul în credite de studii, durata normativă;

5) cerinţe pentru admitere şi lipsa barierelor pentru acces;

6) rezultatele învăţării scontate;

7) standardul de calificare;

8) structura modulară a programului de studii şi coerenţa acestuia;

9) criterii şi proceduri de evaluare a rezultatelor învăţării pentru acordarea calificării, oportunităţi şi trasee de progres;

10) condiţii pentru recunoaşterea rezultatelor învăţării, dobândite anterior în diferite contexte;

11) cerinţe de asigurare a calităţii proceselor de furnizare, evaluare şi certificare a calificării, legătura cu piaţa muncii, evidenţe de consultare a angajatorilor, informaţii cu privire la accesul utilizatorilor la calificare (pagina web, alte resurse informaţionale).

109. Includerea unei calificări în CNC se face după atribuirea nivelului în baza corespunderii descriptorilor de nivel CNC.

110. Atribuirea nivelului CNC unui program de studii care conduce la dobândirea unei calificări complete/parţiale se realizează în conformitate cu procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

111. Programele de studii care conduc la dobândirea calificărilor complete/parţiale cu nivel CNC, autorizate provizoriu sau acreditate, sunt înscrise în RNC, în conformitate cu criteriile şi procedurile stabilite în Metodologia de înscriere a calificării în RNC, aprobată de către ministrul educaţiei şi cercetării.

112. Calificarea inclusă în CNC devine accesibilă public, după înregistararea în RNC.

 

Capitolul V

REGISTRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

113. Sistemul informaţional automatizat RNC este parte a sistemului naţional de calificări şi reprezintă instrumentul de identificare, înregistrare, arhivare, consultare permanentă şi actualizare a standardelor de calificare şi calificărilor, respectiv, a actelor de studii (diplome, certificate şi suplimentele descriptive ale acestora, conform Europass) de toate nivelurile şi tipurile emise de către furnizorii de programe de educaţie şi formare profesională din Republica Moldova autorizaţi provizoriu/acreditaţi.

114. RNC reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, destinat înregistrării, păstrării, prelucrării şi utilizării informaţiilor cu privire la standardele de calificare, calificările profesionale, furnizorii de programe de educaţie şi formare profesională autorizaţi provizoriu/acreditaţi.

115. RNC este o sursă publică autorizată de informaţii cu privire la calificările naţionale sistematizate şi structurate în funcţie de necesităţile diferitelor grupuri de utilizatori, disponibilă în variantă electronică pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în limbile română şi engleză.

116. RNC asigură vizibilitatea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării, compararea calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de studii/formare profesională acreditate/autorizate provizoriu, calificărilor referenţiate la CNC în vederea promovării învăţării pe tot parcursul vieţii, precum şi furnizorilor de servicii educaţionale şi de formare profesională din Republica Moldova.

117. Proprietarul RNC este statul, care gestionează şi utilizează datele din RNC, asigurând transparenţa şi lizibilitatea educaţiei şi formării din Republica Moldova pentru părţile interesate.

118. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de posesor al RNC cu drept de gestionare şi utilizare a datelor şi resurselor:

1) asigură condiţiile juridice, organizatorice şi financiare pentru crearea, dezvoltarea şi ţinerea RNC;

2) exercită atribuţiile de verificare a calificărilor şi informaţiilor aferente introducerii în RNC, asigurând exploatarea RNC şi accesul publicului la informaţii;

3) stabileşte procedurile tehnice şi modalităţile de utilizare consecventă şi permanentă a RNC, în conformitate cu hotărârea Guvernului nr.1199/2018 cu privire la Registrul naţional al calificărilor.

119. Câmpurile informaţionale pentru înscrierea calificărilor în RNC sunt aliniate/adaptate la recomandările EQF, în vederea asigurării comparabilităţii calificărilor naţionale cu cele internaţionale şi interoperabilităţii cu instrumentele europene cu privire la calificări.

120. Înscrierea calificării în RNC se face în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1199/2018 cu privire la Registrul naţional al calificărilor şi cu procedurile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform Fişei cu elemente ale câmpurilor de date pentru publicarea electronică a informaţiilor privind calificările cu nivel CNC, comparabilă cu EQF, conform anexei nr.5.

121. În RNC se introduc standardele de calificare aprobate de ministrul educaţiei şi cercetării şi programele de studii/de formare profesională autorizate provizoriu/acreditate care conduc la acordarea de calificări complete sau parţiale.

122. Instituţia furnizor de servicii educaţionale şi formare profesională este responsabilă de notificarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind modificările introduse în programul de studii/de formare, în limita admisă de cadrul normativ, pentru a opera actualizări şi completări în RNC.

123. Ministerul Educaţiei şi Cercetării este responsabil de radierea/arhivarea din/în RNC a standardelor de calificare irelevante şi a programelor de studii/formare profesională neacreditate/sistate de furnizorii acestora.

124. Termenul de arhivare a informaţiei din RNC este de 75 de ani.

125. Resursele financiare pentru implementarea, dezvoltarea, mentenanţa şi exploatarea RNC sunt asigurate din bugetul de stat şi alte mijloace financiare, conform legii.

 

Capitolul VI

RECUNOAŞTEREA ŞI VALIDAREA REZULTATELOR

 ÎNVĂŢĂRII ANTERIOARE

 

Secţiunea 1

Procedura de recunoaştere şi validare a

rezultatelor învăţării anterioare

126. Calificările dobândite anterior sunt recunoscute şi validate de către instituţiile/structurile abilitate, conform nivelurilor CNC, în baza rezultatelor învăţării şi procedurilor de recunoaştere şi validare, ţinând cont de tipul şi contextul dobândirii calificării şi scopul utilizării acesteia.

127. Procedura de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite anterior, în diverse contexte, este aprobată de către ministrul educaţiei şi cercetării şi este realizată în conformitate cu rezultatele învăţării prevăzute în standardele de calificare respective.

128. Procedura de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite anterior, în diverse contexte, se adaptează la particularităţile sectoriale şi satisface următoarele cerinţe:

1) măsurile de validare sunt corelate cu CNC şi sunt conforme EQF;

2) informaţiile privind beneficiile validării şi posibilităţile de validare, precum şi cele privind procedurile relevante, sunt disponibile pentru părţile interesate;

3) grupurile defavorizate, inclusiv persoanele aflate în şomaj şi cele expuse riscului de şomaj, beneficiază, în urma măsurilor de validare, de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi de acces la piaţa forţei de muncă;

4) validarea învăţării anterioare este sprijinită de orientare şi consiliere adecvate şi uşor accesibile;

5) prevede măsuri transparente de asigurare a calităţii, conform cadrului normativ de asigurare a calităţii, care stau la baza unor metodologii şi instrumente fiabile, valide şi credibile;

6) prevede perfecţionarea competenţelor profesionale ale personalului implicat în procesul de recunoaştere şi validare, din toate sectoarele relevante;

7) prevede, după caz, recunoaşterea calificării complete/parţiale obţinute prin intermediul validării experienţelor de învăţare nonformală/informală;

8) respectă standarde stabilite, care sunt fie identice, fie echivalente cu standardele calificărilor obţinute în baza unor programe de educaţie formală;

9) utilizează instrumente de transparenţă ale Uniunii Europene, precum cadrul Europass şi Youthpass, pentru facilitarea documentării rezultatelor învăţării şi mobilităţii academice şi/sau profesionale.

129. Cererea de realizare a procedurii de recunoaştere şi validare a rezultatelor învăţării dobândite anterior, în diferite contexte de învăţare, poate fi depusă de persoana fizică, care a urmat un proces de învăţare, sau de o persoană juridică, autorizată legal în acest scop, doar pentru calificările înscrise în RNC.

130. În procesul de validare a rezultatelor învăţării obţinute anterior, se aplică mecanismul şi principiile de asigurare a calităţii şi sistemul de alocare a creditelor de studii în cadrul calificării.

131. Recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăţării anterioare se realizează prin examinarea următoarelor aspecte:

1) nivelul calificării, volumul creditelor de studii acordate pentru calificare, modulele/unităţile de curs ale calificării sunt corect identificate;

2) corespunderea disciplinelor/modulelor scopului calificării;

3) cerinţele de evaluare a calificării sunt corect stabilite, inclusiv evaluarea specifică a rezultatelor învăţării; este asigurată calitatea procesului de evaluare a rezultatelor învăţării; este prevăzută posibilitatea de a discuta cu beneficiarii modalităţile de evaluare;

4) documentarea rezultatelor şi acceptarea acestora pentru evaluare în scopul validării;

5) certificarea calificării complete/parţiale sau acceptarea unei părţi a calificării pentru acces la continuarea studiilor.

132. Accesul la evaluare, pentru validarea rezultatelor învăţării dobândite prin educaţie nonformală şi informală este permis oricărei persoane care consideră că posedă rezultatele învăţării relevante calificării la care pretinde.

133. Recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăţării implică evaluarea evidenţelor documentare, care atestă rezultatele învăţării anterioare sau a experienţei profesionale şi stabileşte volumul de credite de studii care pot fi transferate, recunoaşterea unor competenţe care nu necesită a fi evaluate şi diferenţele programului de studii.

134. Recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăţării se efectuează în conformitate cu regulamente specifice nivelurilor de calificare, aprobate de către ministrul educaţiei şi cercetării.

135. Recunoaşterea, validarea şi certificarea rezultatelor învăţării se efectuează în instituţii furnizoare de educaţie şi formare, organizaţii de cercetare ştiinţifică, centre de evaluare a competenţelor profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale, autorizate în acest scop de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, în cazul profesiilor reglementate, autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în comun cu ministerele de resort.

136. ANACEC asigură monitorizarea respectării cadrului normativ şi a principiilor de asigurare a calităţii în realizarea procedurilor de recunoaştere şi validare a calificărilor/rezultatelor învăţării dobândite în diverse contexte.

 

Secţiunea a 2-a

Finanţarea procedurilor de recunoaştere

a rezultatelor învăţării anterioare

137. Finanţarea procedurilor de recunoaştere a rezultatelor învăţării anterioare, dobândite în diferite contexte de învăţare, poate fi efectuată din diverse surse, în funcţie de scopul şi tipul furnizorului de calificare: din bugetul de stat, din taxe achitate personal de către solicitantul calificării, din surse corporative sau internaţionale stabilite în condiţiile legii.

138. Din bugetul de stat se acoperă cheltuielile de recunoaştere a rezultatelor învăţării dobândite anterior de către beneficiari din categoria păturilor social-vulnerabile, de către persoane aflate în şomaj de lungă durată sau pentru meserii/specialităţi de care statul are nevoie într-o anumită perioadă de timp.

139. Calificările de care statul are nevoie într-o anumită perioadă de timp, pentru care recunoaşterea şi validarea rezultatelor învăţării anterioare dobândite în diferite contexte este finanţată de la bugetul de stat, se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.

140. Categoriile de beneficiari şi condiţiile de finanţare din bugetul de stat a procedurilor de recunoaştere a rezultatelor învăţării anterioare, dobândite în diferite contexte, sunt stabilite de Guvern.

 

Capitolul VII

PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE ÎN CNC

141. CNC asigură promovarea principiului incluziunii sociale pentru următoarele categorii de persoane:

1) adulţii care au abandonat studiile sau sunt în dificultate de a continua studiile;

2) persoanele care aparţin grupurilor social-vulnerabile;

3) minorităţile etnice;

4) imigranţii;

5) persoanele cu CES.

142. Implementarea principiului incluziunii presupune dezvoltarea condiţiilor de flexibilizare a parcursului de educaţie şi formare profesională pe niveluri CNC, centrate pe nevoile specifice ale persoanelor în dificultate, care sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi vizează:

1) admiterea – trasee alternative, condiţii specifice de acces şi deschidere pentru transferuri;

2) condiţiile de realizare a studiilor – ritm de realizare a programei de studii, forme alternative de organizare a studiilor, mobilitate între programele de studii şi instituţii, opţiuni de specializare, programe individuale de studii, recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite anterior şi a experienţei profesionale;

3) condiţii specifice la absolvire şi angajare – modele alternative de îmbinare a muncii şi studiilor sau de organizare a stagiilor de practică.

143. CNC contribuie la implementarea politicii privind incluziunea persoanelor cu CES prin următoarele norme şi proceduri:

1) includerea în standardele de evaluare externă pentru autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea programei de studii/furnizorului de servicii educaţionale a măsurilor de adaptare a formelor de educaţie şi instruire şi a procedurilor de evaluare a calificării;

2) facilitarea dezvoltării programelor de educaţie şi formare la toate nivelurile CNC, care asigură accesul la studii şi sunt centrate pe nevoile specifice ale persoanelor cu CES;

3) implementarea programelor modulare, care oferă persoanelor cu CES oportunităţi de alegere pentru maximizarea avantajelor şi atenuarea/eliminarea dificultăţilor pentru obţinerea calificării.

144. Organizarea de programe de studii compensatorii în baza principiilor de proiectare a programelor modulare şi flexibilizare a furnizării acestora, centrate pe nevoile specifice ale candidaţilor la studii, axate pe necesitatea de actualizare sau progres al calificării, pentru restabilire la studii în diverse perioade pe parcursul vieţii, pentru compensarea diferenţelor stabilie în proces de recunoaştere sau validarea învăţării anterioare în vederea oferirii posibilităţii obţinerii unei calificări complete, se realizează în baza regulamentelor-cadru de organizare a programelor de studii, elaborate pe niveluri CNC şi aprobate de către ministrul educaţiei şi cercetării.

 

Capitolul VIII

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ A CNC

145. CNC corelează cu clasificatoarele naţionale şi internaţionale ale educaţiei şi ocupaţiilor pentru susţinerea mobilităţii academice şi profesionale, internaţionalizării educaţiei şi a pieţei muncii, facilitării comparabilităţii şi recunoaşterii calificărilor cu nivel CNC.

146. Ministrul educaţiei şi cercetării, în consultare cu părţile interesate, stabileşte şi aprobă corespondenţa dintre CNC şi:

1) clasificatoarele naţionale şi internaţionale ale pieţei muncii: CORM, CAEM, ISCO, ESCO;

2) clasificatoarele naţionale şi internaţionale ale pieţei educaţionale şi de cercetare: Nomenclatoarele domeniilor de formare în învăţământul profesional tehnic, învăţământul superior şi al specialităţilor ştiinţifice, ISCED, Clasificatorul FRASCATI;

3) cadrele de calificări naţionale şi internţionale: EQF, QF regionale şi transnaţionale.

147. Corespondenţa între clasificatoarele naţionale şi cele internaţionale ale educaţiei şi ocupaţiilor, corespondenţa între CNC şi EQF, precum şi corespondenţa între Nomenclatoarele domeniilor de formare pe niveluri CNC se consemnează în limba română şi limba engleză şi se face publică pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

148. CNC se actualizează ori de câte ori este nevoie pentru a asigura concordanţa cu recomandările privind calificările în Spaţiul European al Educaţiei sau pentru a satisface condiţiile stabilite în acordurile bilaterale/multilaterale, asigurându-se astfel baza pentru cooperare şi recunoaşterea reciprocă a calificărilor acordate în Republica Moldova şi în alte ţări, prin compatibilitatea CNC cu:

1) EQF pentru învăţarea pe parcursul vieţii (EQF-LLL) şi QF-EHEA;

2) Cadrul European de referinţă pentru asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale (EQARF) şi Standardele şi liniile directorii pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior (ESG-ENQA);

3) Sistemul European de Credite pentru Educaţie şi Formare Profesională (ECVET) şi Sistemul European de Transfer şi Acumulare de Credite (ECTS);

4) Instrumentele Europass pentru transparenţa actelor de studii şi a suplimentelor acestora;

5) criteriile şi procedurile de referire a CNC la EQF.

149. Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură schimbul de informaţii şi compararea calificărilor naţionale cu cele europene şi internaţionale, prin intermediul RNC şi a Punctului Naţional de Contact cu platformele europene pentru calificări, recunoaştere, mobilitate şi informare.

 

Capitolul IX

CORDONAREA ŞI ADMINISTRAREA CNC

 

Secţiunea 1

Distribuţia responsabilităţilor pentru îndeplinirea funcţiilor CNC

150. Managementul strategic al CNC este realizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care constituie o platformă consultativă şi de expertiză la nivel naţional.

151. Managementul operaţional al CNC este realizat în colaborare cu diverse instituţii şi autorităţi cu roluri specifice în dezvoltarea, validarea, acreditarea, evaluarea, certificarea şi monitorizarea calificărilor.

152. În funcţie de nivelul şi profilul calificării, la procesul de management operaţional participă autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în dezvoltarea potenţialului uman pentru domeniile specifice de activitate.

153. Distribuţia responsabilităţilor pe instituţii pentru exercitarea funcţiilor CNC:

1) coordonarea activităţii instituţiilor şi părţilor interesate în implementarea CNC, indiferent de subordonare şi forma de proprietate a acestora – Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

2) elaborarea programului operaţional şi a bugetului pentru dezvoltarea şi implementarea CNC, colaborarea internaţională şi participarea la proiectele internaţionale – Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

3) dezvoltarea, actualizarea, înscrierea/radierea calificării în/din CNC (în funcţie de tipul calificării) – coordonator fiind subdiviziunea responsabilă de dezvoltarea şi implementarea CNC din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în comun cu:

a) pentru învăţământul general – Consiliul Naţional pentru Curriculum şi subdiviziunea din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării responsabilă de politicile publice în domeniul învăţământului general;

b) pentru învăţământul profesional de toate nivelurile – subdiviziunile din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării responsabile pentru politicile publice în domeniul învăţământului profesional tehnic şi superior şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi Consiliul Naţional pentru Calificări;

4) dezvoltarea, actualizarea şi aprobarea standardelor de calificare – coordonator fiind subdiviziunea responsabilă de dezvoltarea şi implementarea CNC, în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale care deţin competenţe în domeniile de referinţă, comitetele sectoriale pentru formare profesională, furnizorii de servicii educaţionale şi de formare profesională, angajatorii, alte părţi interesate şi Consiliul Naţional pentru Calificări;

5) evaluarea externă şi monitorizarea calităţii programelor ce duc la acordarea calificării complete sau parţiale şi a furnizorilor acestora – ANACEC;

6) recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în diferite contexte:

a) dezvoltarea cadrului normativ de politici şi acordarea suportului metodologic – structura abilitată pentru recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii şi a calificărilor din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

b) serviciile de recunoaştere a rezultatelor învăţării – instituţii desemnate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe niveluri ale CNC şi domenii de formare;

7) recunoaşterea calificărilor internaţionale în scopuri academice sau profesionale – structura abilitată pentru recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii şi a calificărilor din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi, în cazul profesiilor reglementate prin cadru normativ sectorial, în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale care deţin competenţe în domeniile de referinţă;

8) validarea şi coordonarea programelor de studii pentru calificările complete şi parţiale cu nivel CNC – autorităţile administraţiei publice centrale cu competenţe în domeniile de referinţă, comitetele sectoriale pentru formare profesională (pentru nivelurile 3-5 CNC), Consiliul Naţional pentru Curriculum (programe de educaţie generală, pentru nivelurile 1-3 CNC);

9) aprobarea calificărilor complete şi parţiale pentru introducerea în RNC – Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în baza deciziei Consiliului Naţional pentru Calificări;

10) elaborarea şi actualizarea Nomenclatoarelor domeniilor de formare profesională pentru toate nivelurile CNC – subdiviziunile Ministerului Educaţiei şi Cercetării responsabile de elaborarea politicilor publice în domeniul învăţământului profesional tehnic şi superior pe niveluri CNC şi subdiviziunea responsabilă pentru dezvoltarea CNC, în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale cu competenţe în domeniile de referinţă;

11) elaborarea cerinţelor pentru certificarea calificărilor şi conţinutului actelor de studii – subdiviziunile Ministerului Educaţiei şi Cercetării responsabile de elaborarea şi implementarea politicilor publice în domeniul învăţământului pe niveluri ale CNC şi pentru dezvoltarea CNC;

12) evaluarea rezultatelor învăţării şi certificarea calificărilor – furnizorii de servicii educaţionale şi de formare acreditaţi;

13) evaluarea externă în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi/sau acreditarii programelor de studii care conduc la acordarea calificării cu nivel CNC – ANACEC;

14) crearea şi menţinerea RNC, arhivarea în RNC a calificărilor radiate din CNC – Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

15) Registrul experţilor evaluatori pentru evaluarea externă a programelor, instituţiilor şi atestarea cadrelor didactico-ştiinţifice – ANACEC;

16) date cu privire la actele de studii de diferite niveluri – Centrul de Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie (CTICE);

17) evaluarea relevanţei şi comparabilităţii calificărilor naţionale complete şi parţiale cu cele internaţionale – subdiviziunea responsabilă de dezvoltarea CNC din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ANACEC;

18) informarea cu privire la calificările naţionale, inclusiv calificările reglementate prin norme speciale – Ministerul Educaţiei şi Cercetării în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale care deţin competenţe în domeniile de referinţă;

19) asigurarea platformei de dialog între partenerii sociali pentru dezvoltarea CNC: autorităţi şi instituţii ale statului, comitete sectoriale pentru formare profesională, sindicate şi patronate de ramură, angajatori şi organizaţii neguvernamentale ş. a. – Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

20) colaborarea internaţională în domeniul dezvoltării CNC, recunoaşterii calificărilor şi schimbului de informaţii în cadrul reţelelor europene şi internaţionale cu privire la calificări – Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

21) elaborarea raportului de referenţiere la EQF – subdiviziunea responsabilă de dezvoltarea CNC din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării în comun cu toate părţile implicate în dezvoltarea CNC.

154. Autorităţile cu competenţe privind calificările, indicate la pct.153, aplică principiile, practicile şi elementele comune ale CNC.

 

Secţiunea a 2-a

Consiliul Naţional pentru Calificări

155. Consiliul Naţional pentru Calificări (în continuare – Consiliu) este un organ consultativ al Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru dezvoltarea CNC şi politicilor publice de dezvoltare a potenţialului uman.

156. Consiliul asistă Ministerul Educaţiei şi Cercetării în stabilirea direcţiilor strategice şi a planurilor de acţiuni pentru dezvoltarea, actualizarea, validarea şi certificarea calificărilor cu nivel CNC.

157. Consiliul asigură expertiza politicilor publice pentru dezvoltarea CNC, standardelor şi calificărilor necesare pentru pregătiea unei resurse umane competitive, capabile să funcţioneze eficient într-o societate a cunoaşterii, aflată în continuă schimbare.

158. Atribuţiile Consiliului:

1) asigurarea dialogului între părţile interesate: instituţiile de formare profesională de toate nivelurile, organele centrale de specialitate, mediul de afaceri, comitetele sectoriale pentru formare profesională, sindicatele de ramură, organizaţiile non-guvernamentale, în vederea elaborării/actualizării standardelor de calificare;

2) avizarea standardelor de calificare noi şi actualizate şi a corectitudinii atribuirii nivelului CNC programelor care conduc la dobândirea calificării şi obţinerea actelor de studii aferente;

3) realizarea expertizei privind compatibilitatea calificărilor CNC cu EQF;

4) participarea la procesul de dezvoltare a cadrului normativ şi metodologic;

5) participarea la elaborarea studiilor, analizelor şi prognozelor privind necesarul de calificări şi competenţe şi relevanţa calificărilor;

6) participarea la procesul de planificare şi dezvoltare a potenţialului uman în conformitate cu strategia de dezvoltare a Republicii Moldova, strategiile de dezvoltare a regiunilor ţării şi strategiile de dezvoltare sectorială;

7) monitorizarea implementării CNC, conform cadrului normativ de referinţă şi principiilor EQF, pentru o mai bună adaptare a acestuia la nevoile educaţionale ale societăţii şi cele ale pieţei muncii;

8) participarea la elaborarea proiectului planului de dezvoltare şi implementare a CNC; identificarea cerinţelor de noi calificări; concepte de modernizare a educaţiei şi formării profesionale;

9) monitorizarea dezvoltării cadrului calificărilor la nivel european şi internaţional şi facilitarea transpunerii bunelor practice şi modele în practica naţională privind dezvoltarea, implementarea şi managementul CNC;

10) alte activităţi relevante dezvoltării şi implementării CNC.

159. Consiliul este constituit din 15 membri:

1) 3 autorităţi publice responsabile de calificări (Ministerul Educaţiei şi Cercetării-1, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale-1, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării-1);

2) 3 furnizori de educaţie şi formare (pe niveluri de învăţământ);

3) autoritatea responsabilă de asigurarea calităţii (ANACEC)-1;

4) Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare (ANCE)-1;

5) Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI)-1;

6) alianţa Comitetelor sectoriale pentru formare profesională-1;

7) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă-1;

8) Consiliul economic pe lângă Prim-ministru-1;

9) Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM)-1;

10) Asociaţia Investitorilor Străini sau parteneri străini de dezvoltare care realizează proiecte în domeniul educaţiei şi formării profesionale-1;

11) Consiliul Naţional al Tineretului din Republica Moldova-1.

160. Componenţa nominală a Consiliului se aprobă de către ministrul educaţiei şi cercetării pentru un mandat de cinci ani, la propunerea autorităţilor administraţiei publice/entităţilor vizate.

161. Funcţia de preşedinte al Consiliului este exercitată de către ministrul educaţiei şi cercetării, iar funcţia de vicepreşedinte – de către reprezentantul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

162. Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, regulamentul de activitate al Consiliului.

163. Consiliul contribuie la elaborarea raportului de referenţiere a CNC la EQF.

164. Secretariatul Consiliului este asigurat de către subdiviziunea responsabilă pentru dezvoltarea CNC din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

 

Capitolul X

ASIGURAREA CALITĂŢII CALIFICĂRILOR

165. Asigurarea calităţii calificării este realizată prin cooperarea transparentă, implicarea şi asumarea responsabilităţilor de către toate părţile interesate în procesul de implementare a standardului de calificare, evaluarea rezultatelor învăţării şi a performanţelor academice/profesionale a persoanelor care solicită acordarea calificării cu nivel CNC sau recunoaşterea calificării dobândite anterior.

166. Asigurarea calităţii calificărilor cu nivel CNC respectă principiile de asigurare a calităţii pentru calificările cu nivel EQF, şi anume:

1) conceperea calificărilor pe baza rezultatelor învăţării;

2) asigurarea evaluării valabile şi fiabile a calificării şi certificarea acesteia în conformitate cu standarde transparente, convenite cu părţile interesate, bazate pe rezultate ale învăţării;

3) dezvoltarea mecanismelor de feedback şi a procedurilor pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii calificărilor;

4) implicarea părţilor interesate în toate etapele procesului de asigurare a calităţii calificărilor;

5) utilizarea metodelor de evaluare a calităţii procesului de educaţie şi formare, care să asocieze autoevaluarea cu evaluarea externă a calităţii;

6) integrarea procesului de asigurare a calităţii în managementul intern, inclusiv pentru programele de studii colaborative, care presupun acordarea de calificări cu nivel CNC;

7) definirea obiectivelor, aplicarea standardelor, a indicatorilor clari şi măsurabili;

8) asigurarea procesului educaţional cu infrastructură, resurse umane, resurse materiale adecvate;

9) revizuirea periodică a activităţii autorităţii/evaluatorilor care participă la evaluarea externă a calităţii calificărilor;

10) asigurarea accesului electronic la rezultatele învăţării;

11) asigurarea calităţii procesului de implementare a CNC.

167. Standardele şi procedurile de asigurare a calităţii sunt implementate în conformitate cu regulamentele pe niveluri CNC, care stabilesc:

1) politici pentru asigurarea calităţii;

2) proiectarea, validarea, coordonarea programelor cu atribuirea nivelului CNC;

3) predarea, învăţarea, şi evaluarea rezultatelor învăţării centrate pe elev/student/cursant;

4) admiterea, parcursul educaţional, evaluarea şi validarea rezultatelor învăţării, certificarea calificării şi eliberarea actelor de studii;

5) asigurarea cu personal didactic/ştiinţifico-didactic şi atestarea periodică a acestuia;

6) asigurarea cu resurse de învăţare şi de sprijin;

7) managementul informaţiei;

8) asigurarea transparenţei şi informarea publicului;

9) monitorizarea periodică şi evaluarea continuă a programelor de studii;

10) autoevaluarea internă a calităţii;

11) evaluarea externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditarii programelor de studii şi furnizorilor de educaţie şi formare profesională, în mod periodic.

168. Programele de studii/de formare profesională iniţială/continuă care conduc la dobândirea calificărilor complete/parţiale cu nivel CNC, după coordonarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, cu autorităţile publice centrale care au în subordine instituţii de învăţământ, sunt supuse procesului de asigurare a calităţii, ţinând cont de specificul/particularităţile sectoriale, pentru a spori încrederea în calitatea şi nivelul acestora.

169. Evaluarea externă a calităţii programelor de studii/formare profesională iniţială/continuă, pentru obţinerea autorizării de funcţionare provizorie/acreditării, este realizează de ANACEC sau o altă agenţie de evaluare a calităţii, acreditată conform standardelor internaţionale şi/sau inclusă în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (EQAR), în condiţiile aprobate de Guvern.

170. ANACEC recomandă Ministerului Educaţiei şi Cercetării retragerea acreditării în cazul în care, în urma monitorizării calităţii programului de studii furnizat care conduce la acordarea calificării cu nivel CNC, se constată nerespectarea continuă a cerinţelor de referinţă privind asigurarea calităţii calificării.

 

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE

171. Metodologiile de implementare a CNC sunt dezvoltate, actualizate şi aprobate de către ministrul educaţiei şi cercetării, în baza avizului consultativ al Consiliului.

172. Raportul de referenţiere, în vederea stabilirii corespondenţei între CNC şi EQF, conform criteriilor şi procedurilor de referire a CNC la EQF recomandate de Consiliul Uniunii Europene, este elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu implicarea părţilor interesate şi în colaborare cu Consiliul Uniuni Europene.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului

nr.330 din 31 mai 2023

 

FOAIA DE PARCURS

PRIVIND OPERAŢIONALIZAREA CADRULUI NAŢIONAL

AL CALIFICĂRILOR PENTRU ANII 2023-2027

 

Foaia de parcurs privind operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor (în continuare – CNC) în concordanţă cu Cadrul European al Calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (EQF) pentru anii 2023-2027 (în continuare – Foaia de parcurs) reprezintă un document de politică publică specifică, care cuprinde obiectivele, acţiunile strategice şi calendarul activităţilor menite să asigure implementarea CNC în conformitate cu structura şi principiile EQF, precum şi cu indicatorii de evaluare a etapelor de implementare a CNC în ţările orientate spre integrarea în Spaţiul European al Educaţiei şi Formării profesionale.

Având în vedere necesitatea unor abordări transsectoriale şi integrate, complexitatea activităţilor şi costurile asociate implementării Foii de parcurs, se impune dezvoltarea şi consolidarea parteneriatelor între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi autorităţile administraţiei publice centrale, asociaţiile profesionale/patronale, comitetele sectoriale pentru formare profesională, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare şi alte părţi interesate în dezvoltarea sistemului naţional de calificări. În procesul implementării Foii de parcurs, un rol important se atribuie, de asemenea, instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile, altor furnizori de programe de educaţie şi formare profesională, Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, Consiliului Naţional pentru Calificări, Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, grupurilor de experţi implicaţi în elaborarea standardelor ocupaţionale/standardelor de competenţă şi standardelor de calificare, elaborarea de politici/cadru normativ în domeniul dezvoltării şi recunoaşterii calificărilor.

 

I. CONTEXTUL ACTUAL PRIVIND DEZVOLTAREA CNC

Dezvoltarea CNC este un obiectiv asumat de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere RM – UE (pct. 123 lit.e), prin deţinerea statutului de membru al Spaţiului European al Învăţământului Superior/2005, care derivă din orientarea Sistemului Educaţional din Republica Moldova spre integrarea în Spaţiul European al Educaţiei şi Formării profesionale, în contextul obţinerii statului de ţară asociată UE.

În Republica Moldova, prima generaţie a Cadrului de Calificări a fost implementată la nivelul învăţământului superior, după aderarea Republicii Moldova la Procesul Bologna. CNC pentru învăţământul superior din Republica Moldova a fost elaborat parţial în baza recomandărilor privind Cadrul Calificărilor din Spaţiul Învăţământului Superior QF-EHEA (2006, 2010, 2013), diferenţa semnificativă între CNC şi EQF şi QF-EHEA fiind utilizarea în Republica Moldova a altor descriptori de calificare decât cei recomandaţi de cadrele europene de calificări. Acest fapt complică procesul de comparare a calificărilor naţionale cu cele existente în ţările europene, creează bariere pentru mobilitatea academică şi profesională între ţări şi dificultăţi de înţelegere şi recunoaştere în străinătate a calificărilor acordate în ţara noastră.

Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr.1016/2017, a fost aprobat Cadrul Naţional al Calificărilor din Republica Moldova (CNCRM), în baza Recomandării Parlamentului european şi a Consiliului privind Cadrul european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii/2008.

Totodată, utilizarea diferitelor noţiuni, descriptori ai nivelului calificării, criterii de clasificare a calificărilor, lipsa referinţei în actele de studii la nivelul CNC şi la echivalentul EQF, reglementarea fragmentată a CNC (învăţământ profesional-tehnic, art.59, 62, 63, 64, 66, învăţământ superior, art.89, 97, 98 şi 110) în Codul Educaţiei nr.152/2014, conform opiniei experţilor internaţionali (proiectul Twining „Sporirea calităţii şi eficienţei învăţământului profesional tehnic, 2019-2021) care au acordat consultanţă în alinierea CNC la EQF, nu asigură promovarea eficientă a principiului învăţării pe tot parcursul vieţii, conexiunea fără bariere între învăţământul profesional-tehnic şi cel superior, între educaţia formală şi cea nonformală şi nu asigură flexibilitatea şi portabilitatea calificărilor, necesare în condiţiile unui dinamism accelerat şi complexităţii crescânde ale pieţei muncii naţionale, regionale şi internaţionale.

De asemenea, lipsa sau ineficienţa cadrului normativ, a unor mecanisme, proceduri necesare operaţionalizării CNC şi asigurării unui rol esenţial în modernizarea/reformarea educaţiei menţine practica dezvoltării programelor de studii prin centrare pe ofertă şi mai puţin pe cererea pieţei muncii şi pe satisfacerea nevoii de noi competenţe. În rezultat, calificările naţionale nu sunt suficient de relevante, competitive şi nu asigură un nivel satisfăcător al angajabilităţii.

Angajatorii din Republica Moldova semnalează disonanţe majore între nevoile pieţei muncii şi valoarea calificărilor naţionale. Astfel, în lista disonanţelor de competenţe, angajatorii menţionează - abilităţile tehnice inadecvate, nerespectarea eticii profesionale şi lipsa motivării în rândul forţei de muncă, toate având repercusiuni negative asupra activităţii întreprinderilor. De asemenea, cunoştinţele insuficiente în materie de limbi moderne şi competenţe digitale, dar şi utilizarea acestora, reprezintă cea mai acută problemă pentru calificările formate în învăţământul superior, în timp ce abilităţile analitice şi de rezolvare a problemelor, precum şi voinţa slabă de a învăţa lucruri noi, determină lacunele cel mai des întâlnite în cazul lucrătorilor cu calificare medie, formaţi la nivelul învăţământului profesional-tehnic (MISSING SKILLS Results of the Skills Module of the Moldovan Labor Market Forecast, Survey// https://documents1.worldbank.org/curated/en/524971511793797679/pdf/121666-WP-P154573-PUBLIC-Missing-Skills-Moldova-Rutkowski-Bargu-2017-09-21.pdf).

O problemă majoră a sistemului naţional de calificări este rigiditatea accesului la progresul academic şi profesional pentru adulţi, conexiunea slabă între niveluri şi permeabilitatea recunoaşterii/transferului de rezultate ale învăţării anterioare sau dobândite în diverse contexte. Parcursul educaţional pentru adulţi, dar şi pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale este lung, costisitor şi, deseori, inaccesibil din cauza obligaţiunilor de familie, a vulnerabilităţilor etc.

Un sondaj realizat de Banca Mondială/2019, privind oferta de competenţe, constată faptul că, în timp ce persoanele adulte (50 - 64 de ani) au abilităţi cognitive mai scăzute decât persoanele de vârstă mijlocie, foarte puţini dintre acestea participă la programe de formare a competenţelor-cheie (competenţe de bază – citit, scris şi matematică, competenţe de comunicare, competenţe digitale, competenţe antreprenoriale ş.a.).

Sondajul menţionat mai sus constată că formarea populaţiei de vârstă activă în afara sistemului de învăţământ formal are rate foarte scăzute de solicitare (10,9 la sută dintre toţi adulţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani), în special în rândul populaţiei neangajate şi cu studii generale doar. O astfel de situaţie necesită intervenţii de remediere în educaţie şi formare pentru adulţii dezavantajaţi, programe finanţate de guvern, pentru a atenua decalajele de competenţe şi barierele în calea angajării, în scopul pregătirii forţei de muncă pentru piaţa actuală a muncii, cu cerinţe avansate în competenţe. Barierele în calea formării continue a resursei umane pentru actualizarea/aprofundarea calificării sau pentru recalificare, barierele în accesul la educaţia şi formarea adulţilor sunt legate de: costurile ridicate ale formării, directe şi de oportunitate; lipsa de informaţii cu privire la oportunităţile de formare, în special în rândul persoanelor mai puţin calificate şi cel al şomerilor; oferta insuficientă de furnizori de formare; stimulente slabe pentru educaţie şi formare suplimentară, durata lungă a programelor formale de studii, program rigid/incomod de acces la studii, slaba adaptare la cerinţele pieţei muncii.

În promovarea formării adulţilor, principala provocare pentru Guvern este crearea unui mediu favorabil pentru funcţionarea sistemului de educaţie şi formare a adulţilor, a pieţei de servicii pentru această categorie de populaţie şi de a interveni cu investiţii guvernamentale în învăţarea adulţilor, în special pentru şomeri, persoane cu CES şi populaţia defavorizată (Supply of skills in Moldova Findings from the Moldova Skills Measurement Survey (MSMS), World bank Document, 2019).

Conform metodologiei europene de evaluare a nivelului de dezvoltare a CNC şi aliniere la EQF, procesul de dezvoltare a Cadrului Naţional al Calificărilor se realizează în şase faze: 1. explorativă, 2. de concepere, 3. adoptare, 4. activare, 5. operaţionalizare şi 6. revizuire. Trecerea de la o fază la altă are loc, de regulă, de o manieră ciclică. Acest fapt, se explică prin necesitatea adaptării continue a CNC la schimbările mediului socio-economic pentru orientarea rezultatelor învăţării la noile cerinţe şi ajustarea acestora în baza feedback-ului părţilor interesate. Astfel, evaluarea măsurii în care CNC satisface aşteptările părţilor interesate în dezvoltarea competenţelor relevante noilor contexte de activitate constituie o parte intrinsecă a evoluţiei-cadru în toate etapele.

În context, menţionăm că, în anul 2017, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o nouă Recomandare cu privire la Cadrul European al Calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (EQF)/(2017/C 189/03), fapt care determină necesitatea actualizării cadrului normativ naţional privind CNC în vederea unei mai bune corelări a sistemului şi cadrului naţional de calificări cu Cadrul European al Calificărilor şi facilitării modernizării sistemului naţional de calificări.

Cadrul European al Calificărilor, revizuit în 2017, are drept obiectiv major îmbunătăţirea calităţii şi a relevanţei formării profesionale, sporirea vizibilităţii şi a informaţiilor privind rezultatele învăţării.

Conform autoevaluării privind nivelul de dezvoltare şi implementare a CNC, realizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în baza metodologiei şi setului de indicatori aplicate în Spaţiul European al Educaţiei pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a CNC şi a conformităţii acestuia cu EQF (https://www.cedefop.europa.eu/files/8611_en.pdf), Republica Moldova se află la faza a patra „de activare a CNC”. Totodată, constatăm că unii indicatori specifici fazelor 1-3 de dezvoltare a CNC nu au fost realizaţi. Lista restanţelor etapelelor anterioare include (https://www.cedefop.europa.eu/files/8611_en.pdf):

1) lipsa alianţelor părţilor interesate pentru dezvoltarea CNC sau a sistemului de calificări pentru necesităţile sectoarelor socio-economice;

2) delimitarea neclară a responsabilităţilor şi rolurilor părţilor interesate în dezvoltarea CNC şi a calificărilor relevante şi de calitate;

3) nu în toate sectoarele socio-economice (conform CAEM/CORM) sunt create comitete sectoriale pentru formare profesională. Se atestă lipsa de activitate a unor comitete sectoriale pentru formare profesională în scopul dezvoltării sistemului de calificări la nivelul învăţământului profesional-tehnic, lipsa standardelor ocupaţionale, de competenţă şi de calificare care asigură legătura dintre cerinţele pieţei muncii şi cele educaţionale şi implicit relevanţa şi calitatea calificărilor;

4) nu a fost realizată cartografierea relaţionării pe verticală şi pe orizontală a tuturor tipurilor şi nivelurilor de calificări, a nomenclatoarelor domeniilor de formare profesională care determină profilul calificărilor profesionale, dar şi progresul academic şi profesional;

5) se atestă o slabă cunoaştere şi înţelegere, de către părţile interesate (angajatori, elevi/studenţi/cursanţi, instituţii, organizaţii ş.a.), a diversităţii calificărilor existente în sistemul educaţional naţional;

6) relaţionarea ineficientă a CNC cu alte instrumente pentru operaţionalizarea acestuia – transferul creditelor/orelor de la un program/nivel al calificării la altul, organizarea şi recunoaşterea părţilor de calificări, recunoaşterea studiilor dobândite anterior, recunoaşterea studiilor non-formale şi informale la nivelul învăţământului superior şi general;

7) lipsa unor baze complete de date cu privire la calificările (anterioare şi actuale) din sistemul naţional de educaţie şi formare, care ar asigura informarea beneficiarilor, compararea calificărilor la nivel naţional şi internaţional, interoperabilitatea cu platforma Europass ş.a.;

8) lipsa unui document de politică privind dezvoltarea CNC în conformitate cu structura şi principiile EQF;

9) asigurarea funcţiilor de dezvoltare şi implementare a CNC cu resurse umane şi buget alocat ş.a.

 

II. VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI OPERAŢIONALIZAREA

CNC ÎN CONFORMITATE CU EQF

Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi propune trecerea la o nouă fază de dezvoltare şi implementare a CNC, cea de operaţionalizare a CNC, pentru realizarea obiectivelor generale: îmbunătăţirea transparenţei, transferabilităţii şi comparabilităţii calificărilor la nivel naţional şi internaţional, creşterea calităţii şi relevanţei calificărilor, asigurarea accesului la învăţarea fără bariere pe tot parcursul vieţii, sporirea angajabilităţii, mobilităţii şi integrarea socială a absolvenţilor.

Obiectivele specifice ale procesului de dezvoltare şi operaţionalizare a CNC sunt următoarele:

1) asigurarea unei mai bune înţelegeri şi corelări a calificărilor formale, non-formale, informale şi a unei vizibilităţi mai bune pentru populaţie;

2) asigurarea comparabilităţii CNC cu EQF printr-un proces de „corelare” şi indicarea nivelului EQF în actele de studii de toate nivelurile;

3) îmbunătăţirea permeabilităţii între nivelele CNC şi formele de educaţie şi formare profesională, eliminarea barierelor şi dezvoltarea de noi trasee pentru progres academic şi carieră profesională;

4) reorientarea generală a educaţiei şi formării către rezultate ale învăţării şi sprijinirea validării rezultatelor învăţării dobândite în diferite contexte;

5) promovarea mobilităţii orizontale (mobilitate de scurtă durată), verticale (studii peste hotare pentru a obţine o calificare completă în cadrul programelor comune/duble) şi virtuale (prin intermediul TIC);

6) crearea oportunităţilor pentru sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii;

7) asigurarea calităţii şi relevanţei calificărilor prin implicarea în procesul de dezvoltare şi implementare a CNC a unei game largi de părţi interesate;

8) centrarea procedurilor de recunoaştere a calificărilor pe rezultate ale învăţării;

9) modernizarea sistemului naţional de calificări;

10) promovarea dimensiunii europene în implementarea CNC.

Pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice de dezvoltare şi operaţionalizare a CNC sunt stabilite şapte priorităţi:

1) Prioritatea 1: Dezvoltarea şi actualizarea cadrului normativ;

2) Prioritatea 2: Crearea şi instituţionalizarea platformei de dialog cu părţile interesate;

3) Prioritatea 3: Coordonarea, administrarea şi dezvoltarea strategică a CNC;

4) Prioritatea 4: Dezvoltarea şi actualizarea mecanismelor, procedurilor, metodelor, standardelor necesare implementării operaţionale a CNC conform principiilor EQF;

5) Prioritatea 5: Dezvoltarea şi actualizarea sistemului de asigurare a calităţii a calificărilor conform principiilor EQF;

6) Prioritatea 6: Comunicarea, sporirea vizibilităţii şi dimensiunii europene a CNC;

7) Prioritatea 7: Referenţierea CNC la EQF/QF-EHEA.

Prezentul document de politică este orientat şi spre realizarea Obiectivului 4 al Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 – „Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi” şi obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.653/2022, de formare a capitalului uman şi social robust prin asigurarea flexibilităţii şi permeabilităţii calificărilor, promovarea progresului educaţional şi profesional pe tot parcursul vieţii, modernizarea sistemului de calificări şi mecanismelor de acces, evaluare şi recunoaştere a calificărilor, asigurarea transparenţei şi implementarea soluţiilor digitale.

De asemenea, obiectivele şi ariile de intervenţie a Foii de parcurs sunt aliniate la prevederile proiectului documentului de politică strategică sectorială Educaţie 2030. Totodată, implementarea Foii de parcurs susţine atingerea obiectivelor proiectate şi în alte documente de politici: proiectul Programului Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2022 - 2026, proiectul Programului privind gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor pentru anii 2022-2025, proiectul Programului Naţional de stimulare a revenirilor şi facilitare a (re)integrării cetăţenilor Republicii Moldova implicaţi în procesul de migraţie pentru anii 2022-2026, proiectul Programului îmbătrânirii active şi sănătoase pentru perioada 2023-2027, proiectul Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret „Tineret 2030” şi a Programului de implementare Strategia de transformare digitală 2023-2030.

Foaia de parcurs vizează perioada 2023-2027. Atingerea obiectivelor de dezvoltare şi implementare operaţională a CNC va oferi cetăţenilor calificări clare privind conţinutul şi valoarea acestora, relevante, calitative şi comparabile cu cele aplicate în Spaţiul European al Educaţiei (EQF), va oferi acces la învăţarea pe tot parcursul vieţii, implicit sporind competitivitatea şi incluziunea socială a resurselor umane, mobilitatea academică şi profesională, angajabilitatea, dezvoltarea economică şi socială a ţării. Toate acţiunile pentru atingerea obiectivelor vor fi realizate în cadrul celor şapte priorităţi conform Planului de acţiuni pentru realizarea Foii de parcurs privind operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru anii 2023-2027, conform anexei.

 

III. FINANŢAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE ACŢIUNI

PENTRU REALIZAREA FOII DE PARCURS

Unele măsuri proiectate în Planul de acţiuni pentru realizarea Foii de parcurs privind operaţionalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru anii 2023-2027 vor fi realizate în limita bugetului planificat pentru fiecare instituţie cu responsabilităţi privind dezvoltarea CNC şi a calificărilor sectoriale. Cea mai mare pondere a responsabilităţilor şi, implicit, a costurilor de implementare revine Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care are rolul de lider în dezvoltarea şi implementarea CNC. Costurile de implementare pentru unele acţiuni, care presupun iniţial dezvoltarea conceptelor de implementare (de exemplu, digitalizarea actelor de studii, mecanismul de alertă pentru prevenirea acordării şi utilizării calificărilor obţinute în mod fraudulos ş. a.), sunt dificil de estimat în lipsa detaliilor tehnice sau a modului concret/specific de implementare a unor acţiuni prioritare.

Astfel, costurile exacte pentru implementarea Foii de parcurs vor fi estimate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi alte autorităţi publice centrale în procesul de planificare strategică pe termen mediu, în cadrul elaborării Cadrului bugetar pe termen mediu şi a programelor bugetare, precum şi la prioritizarea solicitărilor de finanţare din partea partenerilor de dezvoltare în procesul de planificare operaţională.

Finanţarea proceselor de implementare a Foii de parcurs va fi asigurată din bugetul de stat, dar şi prin atragerea de mijloace financiare din alte surse legale. În cazul unor acţiuni pentru care deja sunt dezvoltate şi aprobate proceduri/metodologii, precum elaborarea standardelor de calificare pentru învăţământul profesional-tehnic, cadrul general de cheltuieli a fost estimat în procesul planificării bugetare sectoriale pe termen mediu (CBTM 2023-2025).

Totodată, o serie de măsuri incluse în Planul de acţiuni pentru realizarea Foii de parcurs, precum elaborarea standardelor de calificare pentru învăţământul superior, mentenanţa şi dezvoltarea Registrului Naţional al calificărilor, digitalizarea arhivelor actelor de studii pentru toate nivelurile de învăţământ, dezvoltarea platformei de comunicare şi informare a părţilor interesate privind CNC, vor fi realizate în cadrul Proiectului Învăţământul Superior din Moldova, finanţat de Banca Mondială.

 

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI

DE ACŢIUNI PENTRU REALIZAREA FOII DE PARCURS

În vederea asigurării atingerii scopului general şi obiectivelor specifice a prezentei Foi de parcurs, va fi realizată analiza indicatorilor de monitorizare şi de rezultat. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va coordona toate acţiunile prevăzute în Foaia de parcurs pe toată durata proiectată. Monitorizarea implementării se va face anual, prin elaborarea rapoartelor care vor fi prezentate Cancelariei de Stat până la 1 martie a anului următor anului raportării. Rapoartele autorităţilor publice centrale cu responsabilităţi pentru realizarea Foii de parcurs vor conţine informaţii privind măsurile întreprinse şi indicatorii de rezultat.