H O T Ă R Â R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din punctul 2 lit.b) din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Naţional Anticorupţie şi funcţionarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administraţiei penitenciare

(calcularea pensiei funcţionarilor detaşaţi)

(sesizarea nr.45g/2022)

 

nr. 6  din  28.02.2023

 

Monitorul Oficial nr.87-88/43 din 16.03.2023

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 martie 2022,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi” din punctul 2 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare. Excepţia a fost ridicată de dl Anatolie Arhip, reclamant în dosarul nr.3a-945/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din dna Angela Bostan şi dnii Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 3 noiembrie 2022, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

5. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi autorul sesizării, dl Anatolie Arhip, reprezentantul autorului sesizării, dl avocat Adrian Istrati, reprezentantul Parlamentului, dna Claudia Lachi, şi, respectiv, reprezentanţii Guvernului, dl Alexandru Iacub, dna Irina Corman şi dna Olesea Reguş.

6. Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale a fost admisă cererea de recuzare a dlui judecător Vladimir Ţurcan înaintată de dl avocat Adrian Istrati.

 

ÎN FAPT

A. CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

7. Dl Anatolie Arhip a activat în calitate de ofiţer principal de urmărire penală în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne în perioada 12 iulie 1995 – 21 ianuarie 2020. În cadrul activităţii sale, prin Ordinul Procurorului General nr.1498-p din 30 noiembrie 2017, dl Arhip a fost detaşat la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale pentru o perioadă de cinci ani. Autorul excepţiei afirmă că prin ordinul în discuţie s-a stabilit achitarea salariului lunar în mărime de două salarii medii pe economie realizate în anul precedent.

8. La 14 ianuarie 2020, Procurorul General a dispus încetarea detaşării dlui Arhip din data de 20 ianuarie 2020. În aceeaşi zi, Inspectoratul General al Poliţiei a încetat raportul de serviciu cu dl Arhip în legătură cu acumularea vechimii în muncă.

9. La 24 ianuarie 2020, dl Arhip s-a adresat la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare, CNAS) şi la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râşcani, municipiul Chişinău (în continuare, CTAS), cu o cerere prin care a solicitat calcularea şi stabilirea pensiei. Prin Decizia din 5 februarie 2020, CTAS i-a stabilit dlui Arhip pensia pentru vechimea în muncă în cuantum de 10 690,6 lei.

10. La solicitarea CNAS, CTAS l-a informat pe dl Arhip despre restituirea dosarului de pensionare, pentru că pensia trebuie stabilită pe baza certificatului despre întreţinerea bănească, eliberat de Inspectoratul General al Poliţiei, nu pe baza certificatului emis de Procuratura Generală.

11. La solicitarea dlui Anatolie Arhip de a elibera certificatul despre întreţinerea bănească pentru ultimele 12 luni de activitate (1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019), Inspectoratul General al Poliţiei a refuzat să-i elibereze certificatul, menţionând că în această perioadă solicitantul a fost detaşat la Procuratură, nu în cadrul Inspectoratului.

12. Dl Arhip i-a solicitat CNAS să-i achite pensia în baza cuantumului stabilit prin decizia CTAS din 5 februarie 2020. CNAS a respins solicitarea dlui Arhip, menţionând că pensia stabilită pe baza salariului primit de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale contravine punctului 2 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, deoarece este mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă din Inspectoratul General de Poliţie, de unde a fost detaşat.

13. La 26 mai 2020, dl Arhip a depus o cerere de chemare în judecată împotriva CNAS şi CTAS, care a fost respinsă de Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, prin Hotărârea din 10 iunie 2021. Hotărârea instanţei a fost contestată cu apel la 15 iunie 2021.

14. La 14 februarie 2022, dl Arhip a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi” din punctul 2 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

15. Prin Încheierea din 15 februarie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

16. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

Articolul 102

Actele Guvernului

„(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[…].”

17. Prevederile relevante ale Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 sunt următoarele:

Articolul 44

Câştigul (solda) din care se calculează pensia

„(1) Pensia pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri şi pentru familiile lor se calculează din solda acestora.

(2) Pensia pentru persoanele menţionate se calculează din: salariul funcţiei, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a indemnizaţiei băneşti unice în mărimea sumei mijloacelor băneşti de întreţinere pe un an.”

Articolul 48

Stabilirea pensiilor

„Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului, Centrului Naţional Anticorupţie şi ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.”

18. Prevederile relevante ale Hotărârii Parlamentului pentru punerea în aplicare a Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1545 din 23 iunie 1993:

„Articolul 2 – Guvernul:

- în termen de două luni va prezenta Parlamentului spre examinare propuneri pentru aducerea actelor legislative în conformitate cu legea sus-numită şi va adopta actele normative necesare aplicării acesteia. Totodată va asigura, la calcularea pensiilor unitatea în stabilirea soldei diferitor categorii de militari ai Ministerului Apărării, ai Ministerului Securităţii Naţionale, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, altor formaţiuni militare;

- va asigura aducerea în concordanţă cu legea menţionată a deciziilor sale privind asigurarea cu pensii a militarilor, a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi a actelor normative ale ministerelor şi departamentelor respective;

- va lua măsuri în vederea reexaminării, stabilirii şi plătirii pensiilor în termen, în conformitate cu legea nominalizată.”

19. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare sunt următoarele:

„2. Pensiile militarilor şi ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofiţeri şi subofiţeri al Poliţiei de Frontieră, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie şi ale funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare se calculează din următoarele tipuri de drepturi băneşti:

[…]

b) pentru militarii din corpul de ofiţeri şi persoanele din corpul de comandă (cu excepţia inferiorilor) din organele afacerilor interne, corpul de ofiţeri al Poliţiei de Frontieră, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţionarii publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare, detaşaţi pentru a lucra în ministere, departamente, instituţii şi organizaţii civile, cu menţinerea în serviciul militar activ sau în serviciul organelor afacerilor interne, sau în serviciul Poliţiei de Frontieră, în serviciul organelor Centrului Naţional Anticorupţie care au fost remuneraţi în modul şi cuantumul stabilit pentru colaboratorii ministerelor, departamentelor, instituţiilor şi organizaţiilor nominalizate – din salariul de funcţie stabilit militarilor din corpul de ofiţeri sau persoanelor din corpul de comandă al organelor afacerilor interne, persoanelor din corpul de ofiţeri al Poliţiei de Frontieră, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare pentru exercitarea unor funcţii similare în ministerele de unde au fost detaşaţi, salariul pentru gradul militar (special), sporul procentual pentru vechime în muncă, primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente, primite în ultimul an de serviciu, dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi;

[…].”

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

20. Prin Decizia sa din 3 noiembrie 2022, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

21. Curtea a observat că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de reclamant într-un proces pendinte la instanţa de drept comun, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

22. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unei cereri de apel împotriva hotărârii primei instanţe prin care s-a refuzat anularea unor decizii privind stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă (a se vedea §11-14 supra). Curtea admite că prevederile contestate vor fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

23. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor de Guvern, în prezenta cauză a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul „dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi” din punctul 2 lit.b) din Hotărârea citată. Prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Totodată, hotărârile de Guvern se supun şi controlului de legalitate, care ţine de competenţa instanţelor de judecată. Aşadar, atunci când un autor al sesizării solicită, de fapt, un control de legalitate al unei hotărâri a Guvernului (e.g. se afirmă că hotărârea Guvernului contravine unei legi), şi nu unul de constituţionalitate, Curtea Constituţională declară sesizarea inadmisibilă. Dimpotrivă, Curtea este competentă să verifice constituţionalitatea hotărârilor de Guvern dacă criticile de neconstituţionalitate se raportează la încălcarea vreunei prevederi constituţionale (DCC nr.171 din 4 noiembrie 2021, §13; DCC nr.30 din 22 martie 2022, §16).

26. În prezenta cauză, autorul excepţiei a invocat atât critici de legalitate, cât şi critici care se raportează la pretinsa încălcare a unor articole din Constituţie. Având în vedere cele menţionate la paragraful precedent, Curtea va reţine spre examinare doar criticile de neconstituţionalitate (DCC nr.171 din 4 noiembrie 2021, §14).

27. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate contravin articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 16 alin.(2) [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia], 47 [dreptul la asistenţă şi protecţie socială], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 102 alin.(2) [actele Guvernului] din Constituţie.

28. Cu privire la incidenţa articolelor 4, 7, 16 alin.(2), 20, 23, 26 şi 46 din Constituţie, Curtea a observat că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa acestora în cauza examinată. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a reiterat că dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.6 din 18 ianuarie 2022, §20).

29. În privinţa articolului 102 alin.(2) din Constituţie, autorul excepţiei a menţionat că Guvernul a acţionat ultra vires la adoptarea prevederilor contestate, deoarece articolul 44 al Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 nu prevede că cuantumul pensiei pentru funcţionarii detaşaţi nu poate fi mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi.

30. Potrivit articolului 102 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii. Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

31. În această cauză, Curtea a observat că prin dispoziţiile contestate Guvernul a instituit o condiţie suplimentară aplicabilă la calcularea pensiei funcţionarilor detaşaţi. Această condiţie nu a fost stabilită de Parlament la articolul 44 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993. În aceste condiţii, Curtea a reţinut incidenţa articolului 102 alin.(2) din Constituţie.

32. Având în vedere că condiţia stabilită de Guvern determină formula de calcul al pensiei persoanelor în discuţie, Curtea a reţinut incidenţa articolului 47 din Constituţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că dreptul constituţional la asistenţă şi la protecţie socială este incident în toate cazurile în care se pretinde apărarea dreptului la pensie (HCC nr.11 din 26 mai 2022; §33; DCC nr.175 din 23 noiembrie 2021, §20).

 

B. FONDUL CAUZEI

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

33. Autorul excepţiei susţine că, potrivit articolului 44 al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, pensia pentru militarii care şi-au îndeplinit serviciul pe bază de contract, pentru persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri se calculează din: salariul funcţiei, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a indemnizaţiei băneşti unice în mărimea sumei mijloacelor băneşti de întreţinere pe un an.

34. Totuşi, prevederile contestate din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 stabilesc că media lunară a recompenselor, plăţilor, sporurilor şi suplimentelor, primite în ultimul an de serviciu, pentru funcţionarii detaşaţi nu poate fi mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele/instituţiile de unde au fost detaşaţi. Autorul notează că această condiţie nu este prevăzută de articolele 2 şi 44 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 şi că Guvernul nu poate stabili condiţii referitoare la calcularea cuantumului pensiei suplimentar celor prevăzute de lege. În acest sens, autorul consideră că Guvernul a acţionat ultra vires, contrar articolului 102 alin.(2) din Constituţie.

35. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că textul contestat contravine articolelor 47, 54 şi 102 alin.(2) din Constituţie.

 

B. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

36. Preşedintele Republicii susţine că, în Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, Parlamentul a stabilit că pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului, Centrului Naţional Anticorupţie şi ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern. Aşadar, în vederea executării acestei legi, Guvernul a adoptat Hotărârea nr.78 din 21 februarie 1994.

37. În opinia prezentată de Parlament se menţionează că actele Guvernului sunt emise în vederea dezvoltării şi concretizării dispoziţiilor legii. Aşadar, potrivit preambulului Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, aceasta a fost adoptată în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi în scopul executării Hotărârii Parlamentului nr.1545 din 23 iunie 1993 pentru punerea în aplicare a Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

38. Potrivit articolului 2 al Hotărârii Parlamentului menţionate anterior, în termen de două luni, Guvernul va prezenta Parlamentului spre examinare propuneri pentru aducerea actelor legislative în conformitate cu Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 şi va adopta actele normative necesare aplicării acesteia. De asemenea, articolul 48 al Legii deleagă Guvernului competenţa de a reglementa modul de stabilire a pensiilor de către Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ofiţerii de protecţie şi colaboratorii organelor securităţii statului, Centrului Naţional Anticorupţie şi membrii familiilor acestora.

39. În aceste condiţii, Parlamentul conchide că Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 a fost adoptată întru executarea prevederilor articolului 48 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 şi a articolului 2 al Hotărârii Parlamentului nr.1545 din 23 iunie 1993. În acest caz, exercitându-şi funcţia de executare a legilor, Guvernul nu a acţionat ultra vires, el rămânând în sfera competenţelor sale, în concordanţă cu prevederile articolului 102 alin.(2) din Constituţie.

40. Guvernul susţine că normele supuse criticii de neconstituţionalitate din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 vizează tipurile de drepturi băneşti din care se calculează pensiile militarilor şi ale persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofiţeri şi subofiţeri al Poliţiei de frontieră, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi ale funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare. În preambulul Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 se menţionează că această hotărâre se adoptă în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare. Norma legală care a precedat adoptarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 este articolul 48 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993. Aşadar, Guvernul nu a acţionat ultra vires şi nu a intervenit într-un domeniu nereglementat de lege.

41. Guvernul menţionează că normele supuse criticii de neconstituţionalitate nu contravin normelor constituţionale privind dreptul la asistenţă şi protecţie socială. Prevederile normative în discuţie determină condiţiile pentru acordarea pensiei care este achitată din bugetul de stat. Prin urmare, legislatorul dispune de dreptul de a stabili condiţiile pentru acordarea unor prestaţii sociale, căci acesta este chemat să analizeze oportunitatea luării unei măsuri de ordin legislativ şi să soluţioneze problema socio-economică astfel încât să corespundă cel mai bine dezideratului avut în vedere.

42. În opinia prezentată de Casa Naţională de Asigurări Sociale se menţionează că pentru funcţionarii instituţiilor de forţă care sunt detaşaţi, în condiţiile stabilite de punctul 2 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, pensiile se calculează din salariul de funcţie stabilit persoanelor pentru exercitarea unor funcţii similare în ministerele de unde au fost detaşaţi, şi anume din salariul pentru gradul militar (special), sporul procentual pentru vechime în muncă, primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente, primite în ultimul an de serviciu, dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi. În acest context, statul dispune de o marja largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale. Drepturile prevăzute de articolul 47 din Constituţie nu garantează cuantumul exact al pensiei.

 

C. Aprecierea Curţii

(i) Principii generale privind competenţa Guvernului de a reglementa în baza articolului 102 alin.(2) din Constituţie

43. Curtea reiterează că articolul 6 din Constituţie prevede principiul separării şi colaborării puterilor în stat, conform căruia în Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.

44. Potrivit articolului 60 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

45. Într-un sistem democratic şi constituţional, Parlamentul are atribuţia constituţională de a legifera. Conform articolului 102 alin.(2) din Constituţie, Guvernul organizează executarea legilor, scop în care emite hotărâri pentru precizarea, clarificarea şi aplicarea cât mai corectă a acestora (DCC nr.13 din 7 februarie 2017, §23).

46. Cu toate acestea, Guvernul poate reglementa modul de executare a legilor adoptate de Parlament numai în limitele constituţionale. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că necesitatea şi legitimitatea unei hotărâri de Guvern apare numai în măsura în care punerea în aplicare a unei prevederi legale reclamă stabilirea unor reguli subsecvente, care să asigure aplicarea lor corectă sau organizarea corespunzătoare a unor activităţi (a se vedea HCC nr.29 din 28 octombrie 2016, §71-72). În acest sens, Curtea notează că prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar şi realizării dispoziţiilor legale (a se vedea HCC nr.29 din 28 octombrie 2016, §56). Normele cuprinse în hotărârile Guvernului nu pot avea caracter primar, acestea dezvoltă şi concretizează dispoziţiile legilor. Guvernul nu are competenţă normativă primară, fiind abilitat să acţioneze numai în executarea actelor legislative (a se vedea DCC nr.132 din 5 decembrie 2019, §22). Atunci când hotărârea este adoptată în executarea unei legi, Guvernul trebuie să respecte prevederile constituţionale, inclusiv cele referitoare la drepturile fundamentale ale omului.

(ii) Principii generale privind dreptul la protecţie socială

47. Articolul 47 din Constituţie stabileşte că statul este obligat să întreprindă măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare. Un element important al dreptului la asistenţă şi protecţie socială garantat îl reprezintă dreptul la pensie. Potrivit alineatului (2) al articolului 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistentă, ca urmare a survenirii unor împrejurări independente de voinţa lor (a se vedea HCC nr.29 din 22 noiembrie 2018, §49-50).

48. Curtea a stabilit că, deşi Constituţia nu garantează un nivel precis de protecţie socială, prevederile constituţionale ale articolului 47 nu pot fi interpretate de o manieră incompatibilă cu scopul avut în vedere de către legislatorul constituant prin textul acestor dispoziţii (a se vedea HCC nr.11 din 26 mai 2022, §58).

(iii) Aplicarea principiilor în prezenta cauză

49. În această cauză, Curtea va verifica următoarele chestiuni: a) dacă hotărârea Guvernului a fost adoptată în vederea executării unei legi şi b) dacă Guvernul, prin actul său, a adoptat norme cu caracter primar.

a) Dacă hotărârea Guvernului a fost adoptată în vederea executării unei legi

50. Potrivit dispoziţiilor articolului 72 alin.(3) lit.j) din Constituţie, Parlamentul are competenţa să reglementeze regimul general al protecţiei sociale, inclusiv să stabilească condiţiile de acordare a pensiei. De asemenea, articolul 102 alin.(2) din Constituţie îi permite Parlamentului să-i ofere Guvernului competenţe în vederea organizării executării legii adoptate.

51. Curtea observă că în preambulul Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 se menţionează că aceasta urmăreşte scopul executării Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi scopul executării Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.1545 din 23 iunie 1993 pentru punerea în aplicare a Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

52. Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 stabileşte condiţiile de pensionare a unor categorii de funcţionari care activează, de exemplu, în Forţele Armate, Serviciul Protecţie şi Pază de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional Anticorupţie etc.

53. Curtea reţine că articolul 44 alin.(2) din Lege stabileşte că pensia pentru persoanele în discuţie se calculează din: salariul funcţiei, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a indemnizaţiei băneşti unice în mărimea sumei mijloacelor băneşti de întreţinere pe un an.

54. Articolul 48 al Legii în discuţie prevede că pensiile funcţionarilor în discuţie şi ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern. La rândul său, potrivit articolului 2 al Hotărârii Parlamentului menţionate supra, Guvernul trebuie să-i prezinte Parlamentului spre examinare propuneri pentru aducerea actelor legislative în conformitate cu Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 şi să adopte actele normative necesare aplicării acesteia.

55. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 a fost adoptată în vederea executării Legii nr.1544 din 23 iunie 1993.

b) Dacă Guvernul prin actul său a adoptat norme cu caracter primar

56. Curtea reiterează că actul normativ subordonat legii nu poate conţine norme cu caracter primar, iar conţinutul actului normativ urmează să fie în strictă corespundere cu normele şi scopul legii şi nu poate introduce reglementări noi, altele decât cele stabilite de lege (a se vedea HCC nr.29 din 28 octombrie 2016, §71; DCC nr.121 din 21 noiembrie 2019, §22).

57. Curtea constată că, în acest caz, Guvernul, odată cu adoptarea măsurilor de organizare a executării Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, a introdus o condiţie cu caracter limitativ, care nu se conţine în articolul 44 alin.(2) din Lege. Această condiţie reprezintă o plafonare a soldei din care se calculează pensia persoanelor menţionate în articolul 44 alin.(2) din Lege. Aşadar, funcţionarului detaşat nu i se poate calcula o soldă mai mare decât media lunară a funcţionarului din ministerul de unde a fost detaşat, afectându-i astfel dreptul la protecţie socială.

58. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că prin introducerea textului „dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi” din punctul 2 lit.b) din Hotărârea nr.78 Guvernul a acţionat ultra vires, stabilind o condiţie care face ca norma să aibă un caracter primar. Prin urmare, sunt încălcate prevederile articolelor 47 şi 102 alin.(2) din Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de dl Anatolie Arhip, reclamant în dosarul nr.3a-945/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Se declară neconstituţional textul „dar nu mai mare decât media lunară prevăzută pentru militari şi persoanele din corpul de comandă în ministerele de unde au fost detaşaţi” din punctul 2 lit.b) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire şi plată a pensiilor şi indemnizaţiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administraţiei penitenciare.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.