H O T Ă R Â R E

cu privire la modificarea Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naţionale

a Moldovei nr.322/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind

cadrul de administrare a activităţii băncilor

 

nr. 220  din  03.11.2022

 

Monitorul Oficial nr.363-373/1329 din 18.11.2022

 

* * *

UE

 

 

În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), art.11 alin.(1), art.27 alin.(1) lit.c), art.44 lit.a), art.46 din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările ulterioare, art.8 alin.(6), art.9 şi art.13 din Legea nr.232 din 03.10.2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.343-346, art.707), cu modificările ulterioare, art.38 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Regulamentul privind cadrul de administrare a activităţii băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.322 din 20 decembrie 2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.1-5, art.56), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1400/2018, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) Clauza de armonizare se completează cu textul „şi transpune art.3-12, 14-19 şi art.21 din Regulamentul delegat (UE) 2016/1075 al Comisiei din 23 martie 2016 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare care precizează conţinutul planurilor de redresare, al planurilor de rezoluţie şi al planurilor de rezoluţie a grupului, criteriile minime pe care autoritatea competentă trebuie să le examineze în ceea ce priveşte planurile de redresare şi planurile de redresare a grupului, condiţiile de acordare a sprijinului financiar intragrup, cerinţele privind evaluatorii independenţi, recunoaşterea contractuală a competenţelor de reducere a valorii contabile şi de conversie, procedurile şi conţinutul cerinţelor de notificare şi ale avizului de suspendare şi funcţionare operaţională a colegiilor de rezoluţie (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 184 din 8 iulie 2016.”.

2) Punctul 3, după textul „în continuare: Legea nr.548/1995)” se completează cu textul „ , Legea nr.232/2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor (în continuare – Legea nr.232/2016)”.

3) Punctul 4, conform ordinii alfabetice, se completează cu următoarele noţiuni:

„eveniment idiosincratic – un eveniment care riscă să aibă consecinţe negative grave pentru o singură bancă;

eveniment sistemic – un eveniment care riscă să aibă consecinţe negative grave pentru sistemul financiar sau economia reală;

funcţii critice – astfel cum sunt definite în Legea nr.232/2016;

indicatorii planului de redresare – indicatori calitativi şi cantitativi stabiliţi de fiecare bancă pe baza cadrului prevăzut în prezentul regulament pentru a identifica etapele în care pot fi luate măsurile corespunzătoare menţionate în planul de redresare;

simulare de criză în sens invers (reverse stress-test) – simulare de criză care porneşte de la identificarea rezultatului predefinit (spre exemplu stare de dificultate majoră în asigurarea continuităţii) explorând apoi scenarii şi circumstanţe care ar putea determina producerea acestuia”.

4) Punctul 62 se completează cu subpunctul 3²), cu următorul cuprins: „3²) un plan de redresare, conform art.9 din Legea nr.232/2016;”.

5) Denumirea titlului VI se completează cu următorul text: „ŞI PLANUL DE REDRESARE”.

6) Titlul VI se completează cu capitolul III, cu următorul cuprins:

„Capitolul III

CERINŢE PRIVIND PLANUL DE REDRESARE

 

Secţiunea 1

Conţinutul planurilor de redresare

349¹. Banca va elabora, va actualiza şi va transmite Băncii Naţionale a Moldovei planul de redresare care să prevadă acţiuni credibile, care urmează a fi implementate în cazul survenirii unei situaţii de criză, în conformitate cu termenele stipulate la pct.394 subpct.5).

349². Obiectivul planului de redresare este de a identifica opţiunile viabile şi aplicabile în vederea contracarării atât a unei crize idiosincratice, cât şi a unor perturbări la nivel de sistem, precum şi de a evalua dacă aceste opţiuni sunt suficient de robuste şi variate pentru a face faţă unei largi game de şocuri de natură diferită şi de a restabili poziţia financiară a băncii după o deteriorare semnificativă, pentru asigurarea unei activităţi stabile şi sustenabile.

349³. Planul de redresare va fi elaborat luând în considerare o serie de scenarii de crize financiare şi macroeconomice majore, evenimente sistemice relevante pentru caracteristicile specifice băncii, persoanelor juridice în care banca posedă o deţinere calificată şi, dacă este cazul, grupului din care face parte.

349⁴. Planul de redresare include cel puţin următoarele elemente:

1) rezumatul elementelor-cheie ale planului de redresare;

2) informaţii privind guvernanţa;

3) analiza strategică;

4) planul de comunicare şi informare;

5) analiza măsurilor pregătitoare;

6) descrierea indicatorilor de redresare;

7) informaţii cu privire la scenariile de criză utilizate.

 

Secţiunea 2

Rezumatul elementelor-cheie ale planului

de redresare şi guvernanţa

349⁵. Rezumatul elementelor-cheie ale planului de redresare cuprinde rezumatele elementelor prevăzute la pct.349⁴ subpct.2-7, care stipulează şi un rezumat al capacităţii generale de redresare menţionate la pct.349²³, precum şi rezumatul oricărei modificări semnificative a planului de redresare sau a băncii comparativ cu planul de redresare al perioadei precedente, prezentat Băncii Naţionale a Moldovei.

349⁶. În sensul prezentului capitol, o „modificare semnificativă” înseamnă orice modificare care ar putea afecta capacitatea băncii, a întreprinderii-mamă sau a uneia sau mai multor filialele ale acesteia, de a pune în aplicare planul de redresare ori de a pune în aplicare una sau mai multe opţiuni de redresare cuprinse în planul de redresare.

349⁷. Informaţiile privind guvernanţa conţin cel puţin o descriere detaliată a următoarelor elemente:

1) modul în care a fost elaborat planul de redresare, prin detalierea cel puţin a următoarei informaţii:

a) rolul şi funcţia persoanelor responsabile pentru pregătirea, punerea în aplicare şi actualizarea fiecărei secţiuni a planului de redresare;

b) identitatea persoanei care are responsabilitatea totală pentru actualizarea planului de redresare şi o descriere a procesului care trebuie urmat pentru actualizarea planului de redresare ca răspuns la orice modificări substanţiale care afectează banca sau mediul acesteia;

c) descrierea modului în care planul de redresare este integrat în guvernanţa corporativă a băncii şi în cadrul general de gestionare a riscurilor;

d) în cazul în care banca face parte dintr-un grup, descrierea măsurilor şi a mecanismelor adoptate în cadrul grupului pentru a asigura coordonarea şi coerenţa dintre opţiunile de redresare la nivelul grupului şi al filialelor individuale;

2) politicile şi procedurile care reglementează aprobarea planului de redresare, care includ cel puţin:

a) declaraţia băncii, în formă liberă, care să arate dacă planul de redresare a fost revizuit de către funcţia internă de audit sau de un auditor extern sau de comitetul de risc;

b) confirmarea faptului că planul de redresare a fost evaluat şi aprobat de organul de conducere al băncii;

3) condiţiile şi procedurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare în timp util a opţiunilor de redresare, care includ cel puţin:

a) descrierea procesului intern de escaladare şi de luare a deciziilor care se aplică, în cazul în care pragurile indicatorilor planului de redresare au fost depăşite, pentru a analiza şi a stabili opţiunea de redresare care ar putea fi necesar să fie aplicată ca reacţie la situaţia de criză financiară care s-a materializat, care include cel puţin:

- rolul şi funcţia persoanelor implicate în acest proces, inclusiv o descriere a responsabilităţilor acestora sau, în cazul în care în proces este implicat un comitet, rolurile, responsabilităţile şi funcţiile membrilor comitetului;

- procedurile care trebuie urmate;

- termenul pentru luarea deciziei privind opţiunile de redresare, precum şi momentul şi modul în care banca va notifica Banca Naţională a Moldovei cu privire la faptul că au fost depăşite pragurile indicatorilor;

b) descrierea detaliată a indicatorilor care reflectă posibilele puncte vulnerabile, deficienţe sau ameninţări cel puţin la adresa poziţiei de capital, a lichidităţii, a rentabilităţii şi a profilului de risc al băncii;

4) coerenţa planului de redresare cu cadrul general de gestionare a riscurilor, inclusiv o descriere a valorilor de referinţă relevante (semnalele de avertizare timpurie) utilizate ca parte a procesului periodic de gestionare a riscurilor interne, în cazul în care respectivele valori de referinţă sunt utile pentru a informa conducerea că pragurile indicatorilor ar putea fi atinse;

5) sistemele informatice de gestiune, inclusiv o descriere a măsurilor instituite pentru a garanta că informaţiile necesare pentru punerea în aplicare a opţiunilor de redresare sunt disponibile pentru luarea de decizii în condiţii de criză într-un mod fiabil şi în timp util.

 

Secţiunea 3

Analiza strategică

349⁸. Analiza strategică identifică liniile de activitate esenţiale şi funcţiile critice şi stabileşte principalele măsuri pentru menţinerea liniilor de activitate esenţiale şi a funcţiilor critice respective într-o situaţie de criză financiară.

349⁹. Analiza strategică include cel puţin:

1) descrierea băncii, conform subsecţiunii 1 din prezenta secţiune;

2) descrierea opţiunilor de redresare, conform subsecţiunilor 2 – 4 din prezenta secţiune.

 

Subsecţiunea 1

Descrierea băncii

349¹⁰. Partea analizei strategice care descrie banca cuprinde următoarele informaţii:

1) caracterizarea generală a băncii, inclusiv:

a) descrierea strategiei globale de afaceri şi de gestionare a riscurilor;

b) modelul şi planul de afaceri, care include o listă a principalelor jurisdicţii în care îşi desfăşoară activitatea banca, inclusiv prin intermediul unei persoane juridice sau al unei sucursale prevăzute la pct.349¹¹.

c) liniile de activitate esenţiale şi funcţiile critice;

d) procesul şi indicatorii pentru identificarea liniilor de activitate esenţiale şi a funcţiilor critice;

2) stabilirea corespondenţelor dintre liniile de activitate esenţiale şi ale funcţiilor critice, pe de o parte, şi entităţile juridice şi sucursalele care îndeplinesc condiţiile pct.349¹¹, pe de altă parte;

3) descrierea detaliată a structurilor juridice şi financiare ale băncii, inclusiv o explicaţie a interconectării intragrup în ceea ce priveşte toate entităţile juridice sau sucursalele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct.349¹¹ şi, în special, descrierea următoarelor elemente:

a) toate expunerile intragrup semnificative existente (care individual depăşesc 5% din capitalul eligibil al băncii determinat conform Regulamentului privind expunerile mari ale băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109/2019) şi relaţiile de finanţare, fluxurile de capital din cadrul entităţilor menţionate, garanţiile intragrup care sunt instituite şi garanţiile intragrup care se aşteaptă să fie instituite în momentul în care este necesară o acţiune de redresare;

b) interconectarea juridică, care acoperă acordurile importante obligatorii din punct de vedere juridic dintre entităţile unui grup, inclusiv existenţa unor acorduri de dominare şi acorduri de transfer de profit şi pierderi;

c) interconectarea operaţională, care se referă la funcţii care sunt centralizate într-o singură entitate juridică sau o sucursală şi sunt importante pentru funcţionarea altor entităţi juridice, a altor sucursale sau a grupului, în special funcţiile centralizate de tehnologie a informaţiilor, de trezorerie, de gestionare a riscurilor sau administrative;

4) descrierea interconectării externe, care include cel puţin:

a) expuneri semnificative şi datorii faţă de principalele contrapărţi;

b) produse şi servicii financiare semnificative care sunt furnizate de bancă altor participanţi de pe piaţa financiară;

c) servicii semnificative furnizate de terţi băncii.

349¹¹. În sensul pct.349¹⁰, se subînţeleg entităţile juridice sau sucursale care:

1) contribuie în mod semnificativ la profitul băncii (cel puţin 5% din profitul băncii) sau la finanţarea acesteia sau deţin o parte importantă a activelor, pasivelor şi capitalurilor acestora;

2) efectuează activităţi comerciale-cheie;

3) îndeplinesc, la nivel central, funcţii-cheie operaţionale, de gestionare a riscurilor sau administrative;

4) suportă riscuri substanţiale care ar putea, într-un scenariu pesimist, să pună în pericol viabilitatea băncii;

5) nu ar putea fi cedate sau lichidate fără a declanşa un risc major pentru bancă;

6) sunt societăţi de importanţă sistemică definite conform Legii nr.202/2017.

 

Subsecţiunea 2

Descrierea opţiunilor de redresare

349¹². Partea analizei strategice care reflectă opţiunile de redresare include o listă cu toate opţiunile de redresare şi descrierea fiecărei opţiuni. Aceasta stabileşte o serie de opţiuni de redresare concepute pentru a răspunde unor scenarii de criză financiară şi care, în mod rezonabil, ar contribui la menţinerea sau restabilirea viabilităţii şi a poziţiei financiare a băncii.

349¹³. Banca descrie fiecare opţiune de redresare într-un mod care să permită Băncii Naţionale a Moldovei să evalueze impactul şi fezabilitatea acestora.

349¹⁴. Opţiunile de redresare includ măsuri care au un caracter extraordinar, precum şi măsuri care ar putea fi luate, inclusiv, în cursul activităţii normale a băncii.

349¹⁵. Opţiunile de redresare nu pot fi excluse în cazul în care singurul motiv este că acestea ar necesita modificarea caracterului actual al activităţii băncii.

 

Subsecţiunea 3

Acţiunile, mecanismele şi măsurile adoptate

în cadrul opţiunilor de redresare

349¹⁶. Opţiunile de redresare includ cel puţin următoarele elemente:

1) o serie de acţiuni privind capitalul şi lichidităţile necesare pentru a menţine sau a restabili viabilitatea şi poziţia financiară a băncii, care au ca obiectiv principal asigurarea viabilităţii funcţiilor critice şi a liniilor de activitate esenţiale;

2) mecanisme şi măsuri al căror scop principal este de a asigura conservarea sau reconstituirea fondurilor proprii ale băncii prin intermediul unei recapitalizări externe şi al unor măsuri interne destinate să îmbunătăţească poziţia de capital a băncii;

3) mecanisme şi măsuri pentru a garanta că banca are acces la surse adecvate de finanţare de urgenţă, pentru a se asigura că îşi poate continua activităţile şi îşi poate îndeplini obligaţiile în momentul în care devin exigibile. Acestea includ măsuri externe şi, după caz, măsuri care vizează reorganizarea lichidităţilor disponibile în cadrul grupului. Sursele de finanţare pentru situaţii de urgenţă includ potenţiale surse de lichidităţi, evaluarea garanţiilor disponibile şi a posibilităţii de a transfera lichidităţi între entităţile din cadrul grupului şi între liniile de activitate;

4) mecanisme şi măsuri pentru a reduce riscul şi efectul de levier sau pentru a restructura liniile de activitate, inclusiv, după caz, analiza posibilei cesionări substanţiale a activelor, a entităţilor juridice sau a liniilor de activitate;

5) mecanisme şi măsuri al căror scop principal este de a realiza o restructurare voluntară a pasivelor, fără ca acest lucru să declanşeze un eveniment de nerambursare, rezoluţiune, deteriorare sau un eveniment similar.

349¹⁷. În cazul în care opţiunile de redresare nu includ acţiunile, mecanismele sau măsurile prevăzute la pct.349¹⁶, descrierea privind opţiunile de redresare trebuie să includă o demonstraţie care să ateste că respectivele acţiuni, mecanisme sau măsuri au fost luate în considerare în mod corespunzător de către bancă la elaborarea planului de redresare.

 

Subsecţiunea 4

Evaluarea impactului, fezabilităţii şi continuităţii operaţiunilor

349¹⁸. Fiecare opţiune de redresare conţine o evaluare a impactului care trebuie să includă, în special, descrierea detaliată a proceselor de stabilire a valorii şi a capacităţii de comercializare a liniilor de activitate esenţiale, a operaţiunilor şi a activelor băncii la care se referă opţiunea de redresare, incluzând cel puţin următoarele elemente:

1) evaluarea impactului financiar şi operaţional, prin care se stabileşte impactul preconizat asupra solvabilităţii, lichidităţii, poziţiilor de finanţare, rentabilităţii şi operaţiunilor băncii;

2) evaluarea impactului extern şi a consecinţelor sistemice, prin care se relevă impactul preconizat asupra funcţiilor critice îndeplinite de bancă şi impactul asupra acţionarilor, asupra clienţilor, în special deponenţii şi investitorii de retail, asupra contrapărţilor şi, după caz, asupra restului grupului din care face parte banca;

3) ipotezele de evaluare şi toate celelalte ipoteze elaborate în scopul evaluărilor prevăzute la subpct.1) şi 2), inclusiv ipotezele cu privire la capacitatea de comercializare a activelor băncii la care se referă opţiunea de redresare sau comportamentul altor entităţi din sectorul financiar.

349¹⁹. Fiecare opţiune de redresare conţine o evaluare a fezabilităţii, care trebuie să includă cel puţin:

1) evaluarea riscului asociat opţiunii de redresare, care, dacă este aplicabil, să aibă la bază eventualele experienţe de aplicare a opţiunii de redresare sau a unei măsuri echivalente opţiunii de redresare;

2) analiza detaliată şi descrierea oricăror obstacole semnificative survenite în calea realizării efective şi la timp a planului de redresare, precum şi descrierea din care să reiasă posibilitatea şi modul în care ar putea fi depăşite obstacolele respective;

3) după caz, analiza potenţialelor obstacole din calea punerii efective în aplicare a opţiunii de redresare care rezultă din structura grupului sau din acordurile din interiorul grupului, inclusiv dacă există obstacole majore de natură juridică sau practică în calea transferului prompt de fonduri proprii sau a rambursării rapide a pasivelor ori a activelor în cadrul grupului. Un obstacol major se referă la orice element care ar putea afecta executarea la timp a opţiunii de redresare;

4) soluţii pentru obstacolele potenţiale identificate la subpct.1) şi 2).

349²⁰. Fiecare opţiune de redresare conţine o evaluare a modului în care va fi asigurată continuitatea operaţiunilor la punerea în aplicare a opţiunii respective.

349²¹. Evaluarea modului în care va fi asigurată continuitatea operaţiunilor include o analiză a operaţiunilor interne (sistemelor tehnologiei informaţionale, furnizorilor şi operaţiunilor cu resurse umane) şi a accesului băncii la infrastructura pieţei (de exemplu sistemele de compensare şi decontare, sistemele de plăţi). Evaluarea contingenţei operaţionale trebuie să ţină seama în special de:

1) toate mecanismele şi măsurile necesare pentru a menţine accesul continuu la infrastructurile pieţelor financiare relevante;

2) toate mecanismele şi măsurile necesare pentru a menţine funcţionarea continuă a proceselor operaţionale ale băncii, inclusiv în ceea ce priveşte infrastructura şi serviciile tehnologiei informaţionale;

3) calendarul preconizat pentru punerea în aplicare şi eficacitatea opţiunii de redresare;

4) eficacitatea opţiunii de redresare şi caracterul adecvat al indicatorilor într-o serie de scenarii de criză financiară care evaluează impactul fiecăruia dintre scenarii asupra băncii, în special în ceea ce priveşte capitalul, lichiditatea, rentabilitatea, profilul de risc şi operaţiunile acestora.

349²². Evaluarea continuităţii operaţiunilor trebuie să identifice opţiunea de redresare care ar putea fi oportună în fiecare scenariu, precum şi intervalul de timp necesar pentru punerea sa în aplicare.

349²³. Pe baza acestor informaţii, evaluarea trebuie să descrie capacitatea generală de redresare a băncii, măsura în care opţiunile de redresare permit băncii să se redreseze printr-o serie de scenarii de criză financiară şi macroeconomică gravă.

 

Secţiunea 4

Planul de comunicare şi informare

349²⁴. Planul de comunicare şi informare se referă în detaliu la următoarele informaţii:

1) comunicarea internă, în special cu personalul, sindicatele sau alţi reprezentanţi ai personalului;

2) comunicarea externă, în special cu acţionarii şi alţi investitori, autorităţile competente, contrapărţile, pieţele financiare, infrastructura pieţei financiare, deponenţii şi publicul, după caz;

3) propuneri concrete de gestionare a eventualelor reacţii negative ale pieţei.

349²⁵. Un plan de redresare include cel puţin analiza modului în care planul de comunicare şi informare va fi pus în aplicare în cazul în care sunt puse în aplicare unul sau mai multe dintre mecanismele sau măsurile stabilite în planul de redresare.

349²⁶. Planul de comunicare şi informare ia în considerare în mod corespunzător nevoile de comunicare specifice aferente fiecărei opţiuni de redresare.

 

Secţiunea 5

Măsurile pregătitoare

349²⁷. Un plan de redresare include analiza oricăror măsuri pregătitoare pe care banca le-a întreprins sau care sunt necesare pentru a facilita punerea în aplicare a acestuia ori pentru a îmbunătăţi eficienţa, împreună cu un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor respective.

349²⁸. Astfel de măsuri pregătitoare includ toate măsurile necesare pentru a depăşi obstacolele survenite în calea punerii efective în aplicare a opţiunilor de redresare care au fost identificate în cadrul planului de redresare.

 

Secţiunea 6

Cadrul de indicatori ai planului de redresare

 

Subsecţiunea 1

Cadrul de indicatori ai planului de redresare

349²⁹. Banca stabileşte cadrul de indicatori ai planului de redresare care este evaluat de către Banca Naţională a Moldovei în conformitate cu art.17 din Legea nr.232/2016.

349³⁰. La stabilirea pragurilor indicatorilor planului de redresare, banca trebuie să aibă în vedere utilizarea de indicatori de cuantificare progresivă, metoda tip „semafor”, pentru a informa organul de conducere al băncii că pragurile indicatorilor pot fi atinse.

349³¹. Banca trebuie să includă în planul de redresare cel puţin următoarele categorii de indicatori:

1) indicatori de capital;

2) indicatori de lichiditate;

3) indicatori de rentabilitate;

4) indicatorii de calitate a activelor.

349³². Adiţional categoriilor de indicatori menţionaţi la pct.349³¹, banca trebuie să includă în planul de redresare următoarele două categorii de indicatori, cu excepţia cazului în care banca prezintă justificări pertinente Băncii Naţionale a Moldovei, precum că aceste categorii de indicatori nu sunt relevante pentru structura juridică, profilul de risc, mărimea şi/sau complexitatea băncii:

1) indicatori de piaţă;

2) indicatori macroeconomici.

349³³. Banca trebuie să includă indicatorii planului de redresare din lista prezentată pe categorii în anexa nr.2² la prezentul regulament, cu excepţia cazului în care banca prezintă Băncii Naţionale a Moldovei o justificare pertinentă că astfel de indicatori nu sunt relevanţi pentru structura juridică, profilul de risc, mărimea şi/sau complexitatea băncii sau nu pot fi implementaţi din cauza caracteristicilor pieţei pe care banca îşi desfăşoară activitatea.

349³⁴. În cazul în care banca aplică excepţia de la pct.349³³ pentru oricare dintre indicatorii specificaţi în anexa nr.2², banca trebuie să îl înlocuiască cu un alt indicator din aceeaşi categorie, care este mai relevant pentru bancă. În cazul în care substituirea nu este posibilă pentru fiecare indicator din anexa nr.2², banca trebuie să includă în planul de redresare cel puţin un indicator din fiecare categorie prevăzută la pct.349³¹.

349³⁵. Banca nu trebuie să îşi limiteze setul de indicatori la lista minimă prezentată în anexa nr.2² şi trebuie să aibă în vedere, de asemenea, includerea altor indicatori conform principiilor şi în concordanţă cu descrierea categoriilor prevăzute în prezentul capitol. În acest scop, anexa nr.2³ include o listă neexhaustivă cu exemple de indicatori suplimentari ai planului de redresare, clasificaţi pe categorii.

349³⁶. Cadrul de indicatori ai planului de redresare trebuie:

1) să fie adaptat la modelul de afaceri şi strategia băncii şi, totodată, să fie corespunzător profilului de risc al acesteia. Acesta trebuie să identifice vulnerabilităţile-cheie care au cea mai mare probabilitate să afecteze situaţia financiară a băncii şi să conducă la etapa în care aceasta trebuie să decidă dacă activează planul de redresare;

2) să fie adecvat structurii juridice, mărimii şi complexităţii fiecărei bănci. În mod specific, numărul de indicatori trebuie să fie suficient pentru a avertiza banca asupra stărilor de deteriorare într-o varietate de domenii. În acelaşi timp, aceşti indicatori trebuie să fie suficient de specifici şi gestionabili de către bancă;

3) să poată stabili etapa în care banca trebuie să decidă dacă activează sau nu una dintre măsurile menţionate în planul de redresare;

4) să fie conform cadrului general de administrare a riscurilor şi cu indicatorii de lichiditate sau de capital pentru situaţii neprevăzute, precum şi cu indicatorii din planul de continuitate a activităţii;

5) să permită monitorizarea regulată şi să fie integrat în guvernanţa băncii şi în procedurile de escaladare şi decizionale;

6) să includă indicatori anticipativi.

 

Subsecţiunea 2

Cerinţe privind calibrarea indicatorilor planului de redresare

349³⁷. Pentru calibrarea indicatorilor planului de redresare, banca trebuie să ia în considerare următoarele:

1) capacitatea generală de redresare (băncile cu o capacitate globală de redresare mai redusă trebuie să ia în considerare mai devreme depăşirea indicatorilor, pentru a maximiza şansele de implementare cu succes a opţiunilor de recuperare, care sunt mai limitate);

2) perioada de timp şi complexitatea punerii în aplicare a opţiunilor de redresare, luând în considerare aranjamentele de guvernanţă, aprobările de reglementare necesare şi potenţialele impedimente operaţionale pentru executarea opţiunii de redresare. Pentru opţiunile de redresare care implică o executare complexă, care vor avea nevoie de mai mult timp pentru implementare, banca trebuie să fie mai conservatoare în calibrarea indicatorilor, pentru a se asigura că avertizarea este efectuată la timp;

3) etapa crizei în care opţiunea de redresare poate fi utilizată efectiv. Banca trebuie să ia în considerare faptul că pentru anumite opţiuni de redresare, beneficiile complete ar putea fi dificil de atins mai târziu în condiţii de stres, spre deosebire de o implementare timpurie. În cazul opţiunii de redresare de „atragere de capital de pe piaţă”, banca trebuie să ia în considerare dacă şi când acest lucru poate fi realizat în mod realist, având la bază faptul că atragerea capitalului extern este cu atât mai dificilă cu cât banca se apropie de încălcarea cerinţelor sale de capital;

4) ritmul de deteriorare în timpul crizei. Banca trebuie să ia în considerare faptul că ritmul de deteriorare depinde de circumstanţele specifice ale crizei, de profilurile specifice ale băncilor, precum şi de alte circumstanţe individuale, care pot duce la o deteriorare mai rapidă a poziţiei financiare a băncii şi respectiv, implementarea opţiunilor de redresare într-un interval de timp mai scurt. În acest sens, banca trebuie să ia în considerare utilizarea indicatorilor care reflectă deteriorarea în timp pentru a detecta situaţiile în care are loc o deteriorare rapidă şi substanţială a poziţiei financiare a băncii. În cazul în care este dificil să se definească un singur punct în timp în care este necesară escaladarea, trebuie luată în considerare monitorizarea evoluţiei indicatorului respectiv;

5) cadrul de administrare al băncii şi apetitul la risc. Banca trebuie să se asigure că, calibrarea indicatorilor planului de redresare este conformă cadrului său de administrare a riscurilor şi apetitului la risc.

349³⁸. Banca trebuie să poată explica Băncii Naţionale a Moldovei modul în care s-a stabilit calibrarea indicatorilor din planul de redresare şi, pentru a se asigura eficacitatea acestora, să poată demonstra, suficient de devreme, faptul că pragurile vor fi încălcate.

349³⁹. Banca trebuie să monitorizeze în mod regulat adecvarea calibrării indicatorilor de redresare şi să recalibreze indicatorii planului de redresare atunci când este necesar, dar cel puţin o dată pe an.

349⁴⁰. Banca notifică prompt Banca Naţională a Moldovei cu privire la fiecare actualizare a calibrării indicatorilor planului de redresare cu explicarea şi justificarea în mod corespunzător a recalibrării.

349⁴¹. Recalibrarea trebuie agreată cu Banca Naţională a Moldovei în cazul în care este efectuată în perioada evaluării planurilor de redresare ale băncilor.

349⁴². Justificarea în mod corespunzător presupune că:

1) recalibrarea indicatorilor planului de redresare corespunde cerinţelor generale de calibrare a indicatorilor de redresare, astfel cum au fost specificate la pct.349³⁷;

2) ajustările reflectă modificările aduse modelului de afaceri al băncii şi profilului financiar şi sunt aliniate cadrului intern de administrare a riscurilor şi apetitului la risc al băncii;

3) nivelul de calibrare a indicatorilor de capital trebuie să depăşească cerinţa de fonduri proprii.

 

Subsecţiunea 3

Notificarea în cazul încălcării (depăşirii)

indicatorilor planului de redresare

349⁴³. Pentru a arăta potenţialul de avertizare al încălcării indicatorilor planului de redresare, în termen de o zi lucrătoare de la încălcarea pragului indicatorului, trebuie să fie alertat organul de conducere al băncii ca să fie demarat procesul de escaladare, pentru a se asigura că fiecare depăşire este luată în considerare şi acţiunile necesare au fost întreprinse.

349⁴⁴. Ulterior demarării procesului intern de escaladare menţionat la pct.349⁴³, cel târziu în termen de o zi lucrătoare, banca trebuie să notifice Banca Naţională a Moldovei cu privire la încălcarea pragului indicatorului, precum şi cu privire la decizia organului de conducere aferentă acţiunilor de redresare aplicate, opţiunile de redresare care trebuie utilizate şi un calendar de remediere a încălcării. Decizia menţionată trebuie să se bazeze pe o analiză motivată a circumstanţelor în care a avut loc încălcarea. În cazul în care decizia nu prevede aplicarea măsurii de redresare, banca în explicaţia prezentată Băncii Naţionale a Moldovei trebuie să expună clar motivele şi, după caz, să demonstreze cum este posibilă restabilirea indicatorilor fără a se recurge la măsuri de redresare.

349⁴⁵. Orice acţiune sau opţiune implementată sau luată în considerare de bancă în urma încălcării unui indicator al planului de redresare, chiar dacă anterior nu a fost inclusă în planul de redresare, ar trebui considerată relevantă pentru a fi comunicată Băncii Naţionale a Moldovei.

 

Subsecţiunea 4

Monitorizarea indicatorilor planului de redresare

349⁴⁶. Banca trebuie să monitorizeze indicatorii planului de redresare cu o frecvenţă adecvată, care să permită raportarea promptă, la solicitare, către Banca Naţională a Moldovei.

349⁴⁷. Banca trebuie să poată prezenta, la cererea Băncii Naţionale a Moldovei, valori privind întregul set de indicatori ai planului de redresare, care au fost sau nu încălcaţi (depăşiţi), chiar dacă valorile indicatorilor nu s-au modificat.

 

Secţiunea 7

Indicatorii planului de redresare

 

Subsecţiunea 1

Indicatori de capital

349⁴⁸. Indicatorii de capital trebuie să identifice, pe bază continuă, orice deteriorare semnificativă, efectivă sau potenţială a cantităţii şi calităţii capitalului, inclusiv o creştere a efectului de levier.

349⁴⁹. La setarea indicatorilor de capital, trebuie să se ţină cont de capacitatea acestora de a permite băncii să reacţioneze prompt în vederea înlăturării potenţialelor deficienţe. Anumite măsuri de reabilitare a poziţiei capitalului băncii pot implica perioade mai mari de implementare sau o sensibilitate mai mare la condiţiile de piaţă. Astfel, la stabilirea indicatorilor într-o fază anticipativă, banca trebuie să aibă în vedere scadenţele contractuale semnificative aferente instrumentelor de capital.

349⁵⁰. Indicatorii de capital trebuie să fie integraţi în procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (ICAAP), precum şi în cadrul existent de administrare a riscurilor.

349⁵¹. Pragurile trebuie să fie calibrate în funcţie de profilul de risc al băncii şi de timpul necesar pentru activarea măsurilor de redresare, ţinând cont de capacitatea de redresare care rezultă din aceste măsuri şi de rapiditatea deteriorării capitalului, pornind de la circumstanţele individuale ale băncii.

349⁵². Pragurile pentru indicatorii care au la bază cerinţe de capital reglementat trebuie să fie calibrate de către bancă la niveluri adecvate pentru a permite o distanţă suficientă faţă de o încălcare a cerinţelor de capital.

 

Subsecţiunea 2

Indicatori de lichiditate

349⁵³. Indicatorii de lichiditate trebuie să reflecte eventualele deteriorări sau deteriorarea efectivă a capacităţii băncii de a acoperi necesităţile curente şi viitoare, de lichiditate şi finanţare.

349⁵⁴. Indicatorii de lichiditate ai băncii trebuie să facă referire în egală măsură la necesităţile de lichiditate şi de finanţare pe termen scurt şi pe termen lung ale băncii, făcând distincţia între monedele cheie, unde este cazul.

349⁵⁵. Indicatorii de lichiditate trebuie să fie integraţi în strategiile, politicile, procesele şi sistemele elaborate de către bancă în temeiul cadrului de administrare a riscurilor de care dispune. Indicatorii de lichiditate trebuie să acopere inclusiv alte eventuale necesităţi de lichiditate şi finanţare, precum expunerile asociate structurilor extrabilanţiere.

349⁵⁶. Pragurile identificate de către bancă trebuie să fie calibrate pe baza profilului de risc al băncii şi trebuie să ţină cont de rapiditatea cu care se poate schimba situaţia lichidităţii, date fiind împrejurările individuale ale băncii, iar calibrarea trebuie să fie peste nivelul cerinţei minime.

349⁵⁷. Pragurile trebuie să fie setate pe baza profilului de risc al băncii, a timpului necesar pentru activarea măsurilor de redresare, precum şi să ţină cont de capacitatea de redresare ca urmare a acestor măsuri. Atunci când se referă la cerinţele minime reglementate aplicabile băncii (inclusiv cerinţele suplimentare de lichiditate impuse băncii, dacă e cazul), indicatorii trebuie să fie setaţi de bancă la niveluri adecvate pentru a permite informarea băncii cu privire la riscurile potenţiale şi/sau existente de nerespectare a acestor cerinţe minime.

 

Subsecţiunea 3

Indicatori de rentabilitate

349⁵⁸. Indicatorii de rentabilitate trebuie să ilustreze orice aspect legat de veniturile băncii, care poate duce la o deteriorare rapidă a poziţiei financiare a băncii prin înregistrarea diminuării rezultatului reportat sau a pierderilor cu impact asupra fondurilor proprii ale băncii.

349⁵⁹. Categoria indicatorilor de rentabilitate trebuie să cuprindă indicatori care se referă la pierderile asociate riscului operaţional care pot avea un impact semnificativ asupra contului de profit şi pierdere, incluzând, dar fără a se limita la acestea, probleme legate de conduită, fraudă externă şi internă şi/sau alte situaţii.

 

Subsecţiunea 4

Indicatori privind calitatea activelor

349⁶⁰. Indicatorii privind calitatea activelor trebuie să măsoare şi să monitorizeze evoluţia calităţii activelor băncii, să indice momentul în care deteriorarea calităţii activelor poate determina etapa în care banca trebuie să aibă în vedere aplicarea uneia dintre măsurile descrise în planul de redresare.

349⁶¹. Indicatorii privind calitatea activelor pot include un raport de stocuri şi unul de fluxuri pentru expunerile neperformante pentru a constata nivelul şi dinamica acestora.

349⁶². Indicatorii privind calitatea activelor trebuie să acopere aspecte precum expunerile extrabilanţiere şi impactul creditelor neperformante asupra calităţii activelor.

 

Subsecţiunea 5

Indicatori de piaţă şi macroeconomici

349⁶³. Indicatorii de piaţă au scopul de a ilustra aşteptările participanţilor pe piaţă referitor la starea financiară a băncii în deteriorare rapidă, care poate duce la întreruperea accesului la pieţele de finanţare şi de capital. Conform acestui obiectiv, cadrul indicatorilor calitativi şi cantitativi se referă la următoarele tipuri de indicatori:

1) indicatori de titluri de capital, care ilustrează fluctuaţiile preţului acţiunilor companiilor cotate sau rapoarte (rate) care să măsoare relaţia dintre valoarea contabilă şi cea de piaţă a titlurilor de capital;

2) indicatori de datorii, care ilustrează aşteptările furnizorilor de finanţare de tip angro, precum instrumente de tip „credit default swap” sau „debt spread”;

3) indicatori de portofoliu, care ilustrează aşteptările legate de anumite clase de active relevante pentru fiecare bancă (de exemplu: bunuri imobile);

4) evoluţii descendente ale ratingului (termen lung şi/sau termen scurt), deoarece reflectă aşteptările agenţiilor de rating, care pot duce la schimbări rapide ale aşteptărilor din partea participanţilor la piaţă referitor la poziţia financiară a băncii.

349⁶⁴. Indicatorii macroeconomici au scopul de a ilustra semnale privind deteriorarea condiţiilor economice în care activează banca sau privind concentrarea expunerilor sau finanţărilor.

349⁶⁵. Indicatorii macroeconomici trebuie să se bazeze pe elemente cuantificabile care influenţează performanţa băncii în anumite zone geografice sau sectoare economice relevante pentru bancă.

349⁶⁶. Indicatorii macroeconomici includ următoarele tipologii:

1) indicatori macroeconomici geografici, care se referă la diferite jurisdicţii la care este expusă banca, ţinând cont şi de riscurile care apar în legătură cu eventuale obstacole legale;

2) indicatori macroeconomici sectoriali, care se referă la sectoare specifice importante de activitate economică la care este expusă banca (de exemplu, transport, bunuri imobile).

 

Secţiunea 8

Cerinţe privind scenariile de criză utilizate în planul de redresare

349⁶⁷. În sensul art.13 alin.(2) din Legea nr.232/2016, banca stabileşte o serie de scenarii care au obiectivul de a defini o serie de evenimente ipotetice în contextul cărora vor fi testate eficienţa opţiunilor de redresare şi gradul de adecvare a indicatorilor cuprinşi în planul de redresare.

349⁶⁸. Banca trebuie să ia în considerare cel puţin trei scenarii pentru a asigura acoperirea unui eveniment sistemic, a unui eveniment idiosincratic şi a unei combinaţii de evenimente idiosincratice şi sistemice.

349⁶⁹. Fiecare scenariu trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) scenariul se bazează pe cele mai relevante evenimente pentru bancă, luând în considerare, printre alţi factori relevanţi, modelul de afaceri şi de finanţare, activităţile şi structura, dimensiunea sau interconexiunile cu alte bănci sau cu sistemul financiar în general şi, în special, orice vulnerabilităţi sau puncte slabe identificate ale băncii;

2) scenariul se bazează pe evenimente care ar putea cauza eşecul băncii, cu excepţia cazului în care măsurile de redresare au fost puse în aplicare în timp util; şi

3) scenariul se bazează pe evenimente excepţionale, dar plauzibile.

349⁷⁰. Fiecare scenariu va include, după caz, evaluarea impactului evenimentelor pentru cel puţin fiecare din următoarele aspecte ale băncii:

1) capitalul disponibil;

2) lichiditatea disponibilă;

3) profilul de risc;

4) profitabilitatea;

5) operaţiunile, inclusiv operaţiunile de plăţi şi de decontare;

6) reputaţia.

349⁷¹. Simularea de criză în sens invers va fi considerată ca punct de plecare pentru dezvoltarea de scenarii care să fie doar „aproape de faliment”, adică să facă din modelul de afaceri al băncii unul nesustenabil, cu excepţia cazului în care au fost implementate cu succes măsurile de redresare.

349⁷². Banca va utiliza cel puţin un scenariu pentru fiecare din următoarele tipuri de evenimente:

1) un eveniment sistemic;

2) un eveniment idiosincratic;

3) o combinaţie de evenimente sistemice şi idiosincratice, care apar simultan şi interactiv.

349⁷³. Numărul de scenarii utilizat trebuie să fie proporţional, în special, cu natura activităţii băncii, dimensiunea ei, interconexiunilor sale cu alte bănci şi cu sistemul financiar în general şi modelele sale de finanţare.

349⁷⁴. Băncile care sunt societăţi de importanţă sistemică (de tip O-SII), identificate în conformitate cu art.63 alin.(7) din Legea nr.202/2017, trebuie să dispună de mai mult de trei scenarii.

349⁷⁵. Spectrul de scenarii utilizate va include atât evenimente defavorabile lente, cât şi rapide.

349⁷⁶. În proiectarea scenariilor bazate pe evenimente sistemice se va lua în considerare relevanţa a cel puţin următoarelor evenimente sistemice:

1) eşecul contrapărţilor semnificative, care afectează stabilitatea financiară;

2) scăderea lichidităţii disponibile pe piaţa de creditare interbancară;

3) riscul crescut de ţară şi ieşiri de capital generalizate dintr-o ţară importantă de funcţionare a băncii;

4) dinamica negativă a preţului activelor pe una sau mai multe pieţe;

5) declinul macroeconomic.

349⁷⁷. În proiectarea scenariilor bazate pe evenimente idiosincratice se va lua în considerare relevanţa a cel puţin următoarelor evenimente idiosincratice:

1) eşecul unor contrapărţi semnificative;

2) deteriorarea reputaţiei băncii sau grupului din care face parte banca;

3) un flux sever de ieşiri de lichiditate;

4) dinamici negative ale preţurilor activelor la care banca este expusă în mod predominant;

5) pierderi semnificative din credite;

6) o pierdere considerabilă la nivelul riscului operaţional.

 

Secţiunea 9

Evaluarea planurilor de redresare

 

Subsecţiunea 1

Caracterul complet şi calitatea planurilor de redresare

349⁷⁸. Banca Naţională a Moldovei evaluează măsura în care planul de redresare al băncii îndeplineşte cerinţele stabilite în Legea nr.232/2016 şi examinează exhaustivitatea planului de redresare pe baza următoarelor elemente:

1) dacă planul de redresare include toate informaţiile enumerate în secţiunea A din anexa la Legea nr.232/2016;

2) dacă planul de redresare oferă informaţii actualizate, inclusiv cu privire la orice modificare importantă, în special modificări privind structura juridică sau organizaţională, activitatea sau situaţia financiară a băncii de la ultima prezentare a planului de redresare, în conformitate cu art.10 din Legea nr.232/2016;

3) după caz, dacă planul de redresare include o analiză a modului şi a momentului în care banca poate solicita, în condiţiile prevăzute în plan, accesul la facilităţile oferite de Banca Naţională a Moldovei şi dacă poate identifica activele care pot fi folosite drept garanţii;

4) dacă planul de redresare reflectă o gamă adecvată de scenarii de criză financiară şi macroeconomică gravă, relevante pentru condiţiile specifice ale băncii, în conformitate cu art.13 alin.(2) din Legea nr.232/2016, care detaliază gama de scenarii care trebuie utilizate în planurile de redresare, depunând toate eforturile pentru a se conforma acestora;

5) dacă planul de redresare conţine un cadru de indicatori care identifică momentele în timp în care pot fi luate măsurile adecvate prevăzute în plan;

6) dacă planul de redresare include, după caz, mecanisme privind un sprijin financiar intragrup;

7) dacă planul de redresare identifică, pentru fiecare dintre scenariile de criză financiară şi macroeconomică reflectate în plan, dacă există obstacole în calea punerii în aplicare a măsurilor de redresare şi obstacole substanţiale de natură juridică sau practică în calea transferului prompt de fonduri proprii sau a rambursării rapide a pasivelor ori a activelor în cadrul grupului din care face parte banca.

349⁷⁹. La evaluarea cerinţelor şi criteriilor prevăzute la art.10 şi 13 din Legea nr.232/2016, după caz, Banca Naţională a Moldovei examinează calitatea planului de redresare pe baza următoarelor elemente:

1) se consideră că este stabilită claritatea planului de redresare în cazul în care:

a) planul de redresare este explicit şi este redactat într-un limbaj clar şi uşor de înţeles;

b) definiţiile şi descrierile sunt clare şi coerente;

c) ipotezele şi evaluările realizate sunt explicate;

d) trimiterile la documente care nu sunt conţinute în plan şi toate anexele completează planul de redresare într-un mod care contribuie semnificativ la identificarea opţiunilor pentru a menţine sau a restabili viabilitatea şi soliditatea financiară a băncii;

2) relevanţa informaţiilor cuprinse în plan este considerată a fi stabilită în cazul în care informaţiile se axează pe identificarea opţiunilor pentru a menţine sau a restabili viabilitatea şi soliditatea financiară a băncii;

3) exhaustivitatea planului de redresare este considerată a fi stabilită în cazul în care, ţinând seama în special de natura activităţii băncii, precum şi de mărimea şi de interconectarea acesteia cu alte bănci şi grupuri şi cu sistemul financiar în general:

a) planul de redresare oferă un nivel suficient de detaliere în conformitate cu art.10 – 13 din Legea nr.232/2016;

b) planul de redresare conţine o gamă suficient de largă de opţiuni de redresare şi indicatori, luând în considerare prevederile prezentului regulament;

4) coerenţa internă a planului de redresare este considerată a fi stabilită dacă există o coerenţă internă a planului în sine.

 

Subsecţiunea 2

Punerea în aplicare a mecanismelor prevăzute în planul de redresare

349⁸⁰. Atunci când se evaluează măsura în care planul de redresare îndeplineşte criteriul stabilit la art.17 litera (a) din Legea nr.232/2016, Banca Naţională a Moldovei verifică următoarele elemente:

1) nivelul de integrare şi coerenţa planului de redresare cu guvernanţa corporativă generală şi procesele interne ale băncii şi cu cadrul de gestionare a riscurilor;

2) dacă planul de redresare conţine un număr suficient de opţiuni de redresare plauzibile şi viabile, care fac destul de probabil ca banca să aibă capacitatea de a împiedica apariţia a diferite scenarii de criză financiară în mod rapid şi eficient;

3) dacă opţiunile de redresare incluse în plan stabilesc acţiuni care abordează în mod eficient scenariile de criză financiară şi macroeconomică gravă, reflectate în conformitate cu art.13 alin.(2) din Legea nr.232/2016;

4) dacă calendarul pentru punerea în aplicare a opţiunilor este realist şi dacă acesta a fost luat în considerare în procedurile destinate să asigure punerea în aplicare a măsurilor de redresare;

5) nivelul de pregătire a băncii pentru a redresa situaţia de criză financiară, în special, dacă măsurile pregătitoare necesare au fost identificate corect şi, după caz, dacă măsurile au fost puse în aplicare sau a fost elaborat un plan pentru punerea în aplicare a acestora;

6) caracterul adecvat al seriei de scenarii de criză financiară şi macroeconomică gravă în raport cu care a fost testat planul de redresare;

7) caracterul adecvat al proceselor de testare a planului de redresare în raport cu scenariile menţionate la subpct.6) şi măsura în care testarea respectivă verifică analiza opţiunilor de redresare şi a indicatorilor din fiecare scenariu;

8) dacă ipotezele şi evaluările realizate în cadrul planului de redresare şi al fiecărei opţiuni de redresare sunt plauzibile.

349⁸¹. Plauzibilitatea fiecărei opţiuni de redresare stabilite în plan, astfel cum se menţionează la pct.349⁸⁰ subpct.2), trebuie să fie evaluată luând în considerare următoarele elemente:

1) măsura în care punerea sa în aplicare se află sub controlul băncii şi măsura în care aceasta s-ar baza pe acţiuni întreprinse de părţi terţe;

2) dacă planul de redresare include o gamă suficient de largă de opţiuni de redresare şi de indicatori, condiţii şi proceduri adecvate care să asigure punerea în aplicare în timp util a opţiunilor respective;

3) măsura în care planul de redresare ţine cont de efectele previzibile în mod rezonabil ale punerii în aplicare a opţiunii de redresare propuse asupra băncii;

4) dacă planul de redresare şi, în special, opţiunile de redresare ar putea să menţină viabilitatea băncii şi să restabilească soliditatea sa financiară;

5) dacă este cazul, măsura în care banca ori concurenţii cu caracteristici similare au gestionat, prin utilizarea opţiunilor de redresare descrise, un episod anterior de criză financiară cu caracteristici similare scenariului avut în vedere, în special în ceea ce priveşte punerea în aplicare în timp util a opţiunilor de redresare.

349⁸². Atunci când evaluează măsura în care planul de redresare îndeplineşte criteriul stabilit la art.17 litera b) din Legea nr.232/2016, Banca Naţională a Moldovei verifică următoarele elemente:

1) dacă este, în mod rezonabil, posibil ca planul şi opţiunile de redresare individuale să poată fi puse în aplicare în timp util şi în mod eficace, inclusiv în situaţii de criză financiară şi macroeconomică gravă;

2) dacă este, în mod rezonabil, posibil ca planul de redresare şi anumite opţiuni de redresare să poată fi puse în aplicare într-o măsură care să asigure atingerea obiectivelor fără vreun efect negativ semnificativ asupra sistemului financiar;

3) dacă seria de opţiuni de redresare reduce suficient riscul apariţiei unor obstacole în calea punerii în aplicare a opţiunilor respective sau a unor efecte sistemice adverse generate de acţiunile de redresare întreprinse în acelaşi timp de alte bănci;

4) măsura în care opţiunile de redresare pot intra în conflict cu cele ale băncilor care au puncte vulnerabile similare, de exemplu ca urmare a unor modele de afaceri, strategii sau domenii de activitate similare, în cazul în care opţiunile ar fi puse în aplicare în acelaşi timp;

5) măsura în care punerea în aplicare a unor opţiuni de redresare de către mai multe bănci sau grupuri în acelaşi timp este susceptibilă de a influenţa negativ impactul şi fezabilitatea opţiunilor respective.

349⁸³. Atunci când evaluează credibilitatea unui plan de redresare în conformitate cu pct.349⁸⁰ – 349⁸², Banca Naţională a Moldovei ia în considerare natura activităţilor băncii, dimensiunea lor şi gradul de interconectare al acesteia cu alte bănci şi grupuri şi cu sistemul financiar în general.

7) Punctul 394 subpct.5) va avea următorul cuprins:

„5) Planul de redresare, menţionat la pct.349¹, trebuie să fie transmis anual Băncii Naţionale a Moldovei în termen de 6 luni de la încheierea exerciţiului financiar, având dată de referinţă 31 decembrie, cu anexarea extrasului din procesul-verbal al şedinţei organului de conducere la care s-a adoptat hotărârea privind aprobarea planului de redresare şi a notei de argumentare aferente actualizărilor. Pe măsura actualizării, în perioada anului de gestiune, a planului de redresare, banca, în termen de 15 zile din data aprobării de către organul de conducere al băncii, transmite Băncii Naţionale a Moldovei planul de redresare actualizat, extrasul din procesul-verbal al şedinţei organului de conducere la care s-a adoptat hotărârea privind aprobarea planului de redresare actualizat şi nota de argumentare aferentă actualizării”.

8) Se completează cu anexele nr.2² şi 2³ cu următorul cuprins:

 

„Anexa nr.2²

la Regulamentul privind cadrul de

administrare a activităţii băncilor

 

LISTA

minimă de indicatori ai planului de redresare

 

1. Indicatori de capital

1) Rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază

2) Rata fondurilor proprii totale

3) Rata efectului de levier

2. Indicatori de lichiditate

1) Principiul I (lichiditatea pe termen lung)

2) Principiul III (lichiditatea pe benzi de scadenţă)

3) Cerinţa de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR)

4) Activele eligibile disponibile şi negrevate ce întrunesc condiţiile de eligibilitate impuse de Banca Naţională a Moldovei

3. Indicatori de rentabilitate

1) Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului

2) Pierderi operaţionale semnificative

4. Indicatori privind calitatea activelor

1) Rata de creştere a valorii brute a creditelor neperformante

2) Rata de acoperire (reduceri pentru pierderi la creditele neperformante/total credite neperformante)

3) Soldul datoriei la credite neperformante/total credite

4) Credite neperformante defalcate în funcţie de concentrarea geografică sau sectorială semnificativă

5) Expuneri restructurate în urma dificultăţilor financiare/expuneri totale

5. Indicatori de piaţă

1) Rating revizuit în sens negativ sau deteriorare a ratingului

2) Variaţia preţului acţiunilor

3) Marja instrumentelor de tipul „credit default swap”

6. Indicatori macroeconomici

1) Variaţii PIB

 

 

Anexa nr.2³

la Regulamentul privind cadrul de

administrare a activităţii băncilor

 

LISTA

exemplificativă de indicatori suplimentari ai planului de redresare

 

Indicatori suplimentari ai planului de redresare (listă incompletă prezentată doar cu titlu de exemplu)

1. Indicatori de capital

1) (Rezultatul reportat şi rezerve)/total capital propriu

2) Informaţii nefavorabile despre poziţia financiară a contrapărţilor semnificative

3) MREL şi TLAC

2. Indicatori de lichiditate

1) Concentraţia surselor de lichiditate şi finanţare

2) Costul total de finanţare

3) Soldul activelor lichide/soldul depozitelor persoanelor fizice

4) Neconcordanţa de scadenţe contractuale

5) Active lichide/total pasive (%)

3. Indicatori de rentabilitate

1) Raportul costuri – venituri (costuri de exploatare/venituri din exploatare)

2) Marja netă a dobânzii

3) Indicele eficienţei

4) Media activelor generatoare de dobândă/media active (%)

5) Cheltuieli neaferente dobânzilor/total venit

4. Indicatori privind calitatea activelor

1) Soldul activelor neperformante nete/fonduri proprii

2) Ponderea reducerilor totale pentru pierderi din deprecieri formate la credite (conform SIRF) în totalul reducerilor calculate la credite

3) Ponderea creditelor neperformante acordate ÎMM-urilor în totalul creditelor acordate ÎMM-urilor

4) Rata de creştere a deprecierii activelor financiare

5. Indicatori de piaţă

1) Raportul preţ – valoare contabilă

2) Ameninţare/daune reputaţionale semnificative pentru bancă

3) Rata de bază

4) Rata de schimb valutar

6. Indicatori macroeconomici

1) Instrumente de tipul „credit default swap” ale administraţiilor centrale

2) Rating revizuit în sens negativ sau deteriorare a ratingului de ţară

3) Rata şomajului

4) Rata inflaţiei”.

 

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 30 decembrie 2022.

3. Băncile, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, îşi vor aduce planurile de redresare în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri şi vor transmite Băncii Naţionale a Moldovei planul de redresare, cu anexarea extrasului din procesul – verbal al şedinţei organului de conducere la care s-a adoptat hotărârea privind aprobarea planului de redresare actualizat şi a notei de argumentare aferente actualizării.