L E G E
despre aprobarea Regulamentului avocaturii RSS Moldoveneşti
nr. 526-X din 21.11.80
Veştile nr.11/111 din 1980
* * *
Abrogat: 09.09.1999
Legea Republicii Moldova nr.395-XIV din 13.05.1999
Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti
HOTĂRĂŞTE:
1. A aproba Regulamentul avocaturii RSS Moldoveneşti.
2. Prezidiumul Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti să aducă legislaţia RSS Moldoveneşti în concordanţă cu Regulamentul avocaturii RSS Moldoveneşti.
| PREŞEDINTELE PREZIDIUMULUI SOVIETULUI | |
| SUPREM AL RSS MOLDOVENEŞTI | I.CALIN
|
| Secretarul Prezidiumului Sovietului | |
| Suprem al RSS Moldoveneşti | A.Melnic
|
| or.Chişinău, 21 noiembrie 1980, | |
| N.526-X. |
REGULAMENTUL
AVOCATURII RSS MOLDOVENEŞTI
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Sarcinile avocaturii RSS Moldoveneşti
În conformitate cu Constituţia Uniunii RSS şi cu Constituţia RSS Moldoveneşti sarcina principală a avocaturii RSS Moldoveneşti constă în acordarea de asistenţă juridică cetăţenilor şi organizaţiilor.
Avocatura RSS Moldoveneşti contribuie la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor, la exercitarea atribuţiilor de înfăptuire a justiţiei, la respectarea şi întărirea legalităţii socialiste, la educarea cetăţenilor în spiritul executării stricte şi neabătute a legilor sovietice, a atitudinii pline de grijă faţă de bunurile norodului, respectării disciplinei muncii, al respectului faţă de drepturile, onoarea şi demnitatea altor persoane, faţă de regulile conveţuirii socialiste.
Articolul 2. Legislaţia Uniunii RSS şi a RSS Moldoveneşti cu privire la avocatură
Legislaţia Uniunii RSS şi a RSS Moldoveneşti cu privire la avocatură constă din Legea Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS", care stabileşte modul de organizare şi de activitate a avocaturii în Uniunea RSS, şi din alte acte ale legislaţiei Uniunii RSS, editate în conformitate cu ea, din prezentul Regulament şi din alte acte legislative ale RSS Moldoveneşti.
Drepturile şi obligaţiile avocaţilor la îndeplinirea însărcinărilor în procesele civile, penale şi în cele legate de contravenţiile administrative sînt reglementate de legislaţia respectivă a Uniunii RSS şi RSS Moldoveneşti.
COLEGIUL DE AVOCAŢI ŞI ORGANELE LUI
Articolul 3. Colegiul de avocaţi
Colegiul de avocaţi este o uniune benevolă de persoane, care profesează activitatea de avocat.
Colegiul de avocaţi se formează la cererea unui grup de fondatori, alcătuit din persoane cu studii juridice superioare. Propunerea cu privire la formarea colegiului de avocaţi se trimite Ministerului justiţiei al RSS Moldoveneşti, care, dacă este de acord cu ea, o prezintă Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti pentru aprobare şi înregistrare.
În RSS Moldovenească se formează colegiul republican de avocaţi.
În conformitate cu Legea Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS", cu consimţămîntul Ministerului justiţiei al Uniunii RSS, cînd aceasta este necesar pentru acordarea de asistenţă juridică cetăţenilor şi organizaţiilor, pot fi formate colegii de avocaţi interteritoriale, şi alte colegii de avocaţi.
Colegiul de avocaţi este persoană juridică.
Colegiul de avocaţi are sigiliu şi ştampilă cu denumirea sa.
Articolul 4. Organele colegiului de avocaţi
Cel mai înalt organ al colegiului de avocaţi este adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului, organul lui executiv este prezidiul, organul de control şi de revizie - comisia de revizie.
Dacă colegiul de avocaţi întruneşte nu mai puţin de 300 de persoane, atunc în loc de adunare generală a membrilor colegiului poate fi convocată conferinţa.
Articolul 5. Adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi
Adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului se convoacă nu mai rar decât o dată pe an.
Adunarea generală se consideră deliberativă, dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul membrilor colegiului. Conferinţa se convoacă ţinîndu-se seama de norma de reprezentanţă, stabilită de prezidiul colegiului de avocaţi, şi se consideră deliberativă, dacă la ea participă cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, aleşi la birourile de asistenţă juridică. Toate chestiunile se rezolvă prin majoritatea de voturi ale avocaţilor, care participă la votare.
Adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi se convoacă din iniţiativa prezidiului colegiului de avocaţi, la propunerea Ministerului justiţiei al RSS Moldoveneşti, precum şi la cerinţa a cel puţin o treime din numărul total al membrilor colegiului de avocaţi.
Articolul 6. Împuternicirile adunării generale (conferinţei) membrilor colegiului de avocaţi
Adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi:
1) alege prezidiul şi comisia de revizie a colegiului de avocaţi;
2) stabileşte componenţa numerică a colegiului, urmînd ca ea să fie aprobată de Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti;
3) stabileşte statele, planul de venituri şi cheltuieli ale colegiului de avocaţi, ţinînd seama de fondul de salarii şi de alocaţiile maxime pentru întreţinerea aparatului de administrare, pe care le aprobă Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti;
4) ascultă în fiecare an şi aprobă dările de seamă cu privire la activitatea prezidiului şi comisiei de revizie ale colegiului de avocaţi;
5) aprobă de comun acord cu organele sindicale Regulamentul de ordine interioară de muncă a colegiului de avocaţi;
6) stabileşte modul de retribuire a muncii avocaţilor în conformitate cu regulile, stabilite de Ministerul justiţiei al Uniunii RSS;
7) examinează plîngerile avocaţilor asupra unor hotărîri ale prezidiului colegiului;
8) examinează alte chestiuni, legate de activitatea colegiului de avocaţi şi a organelor lui.
Adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi are dreptul să recheme înainte de termen membri ai prezidiului şi comisiei de revizie, care n-au îndreptăţit încrederea, ce li s-a acordat.
Hotărîrea adunării generale (conferinţei) membrilor colegiului de avocaţi poate fi revizuită de către adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi.
Articolul 7. Prezidiul colegiului de avocaţi
Prezidiul colegiului de avocaţi ce alege de către adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi din RSS Moldoveneşti prin vot secret pe un termen de trei ani.
Componenţa numerică a prezidiului se stabileşte de către adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi.
Se consideră aleşi în componenţa prezidiului candidaţii, care au obţinut majoritatea de voturi ale avocaţilor participanţi la votare.
Prezidiul colegiului de avocaţi alege prin vot deschis din componenţa sa preşedintele şi locţiitorul (locţiitorii) preşedintelui.
Alegerea membrilor prezidiului în locul celor ieşiţi din componenţa lui se efectuează la adunarea generală (conferinţa) ordinară a membrilor colegiului de avocaţi, în modul stabilit prin prezentul Regulament.
Activitatea prezidiului se bazează pe conducerea colectivă, publicitate, prezentare regulată a dărilor de seamă în faţa membrilor colegiului, pe atragerea pe scară largă a avocaţilor la activitatea prezidiului.
Pe lîngă prezidiul colegiului pot fi formate organe, ce activează pe baze obşteşti, care acordă ajutor avocaţilor şi prezidiului colegiului la îndeplinirea sarcinilor puse în seama lor.
Şedinţele prezidiului colegiului de avocaţi sînt convocate pe măsura necesităţii, dar nu mai rar decât o dată în lună, şi sînt cu drepturi depline, dacă la ele asistă cel puţin jumătate din componenţa prezidiului.
Prezidiul este în drept să examineze chestiuni privind primirea în colegiu, exmatricularea şi excluderea din el, dacă la şedinţă asistă cel puţin două treimi din componenţa prezidiului. Hotărîrile se adoptă prin majoritatea de voturi. Dacă se constată un număr egal de voturi, examinarea chestiunii în discuţie se amînă pentru şedinţa următoare a prezidiului, urmînd să fie chemaţi membrii absenţi ai prezidiului.
Hotărîrea prezidiului colegiului de avocaţi poate fi revizuită de prezidiul însuşi sau de adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi.
Articolul 8. Împuternicirile prezidiului colegiului de avocaţi
Prezidiul colegiului de avocaţi:
1) aprobă planurile de activitate a prezidiului;
2) convoacă adunările generale (conferinţele) membrilor colegiului de avocaţi şi îi prezintă chestiuni spre examinare;
3) formează în modul stabilit birouri de asistenţă juridică şi conduce activitatea lor, efectuează verificări ale activităţii birourilor de asistenţă juridică şi a unor avocaţi;
4) de comun acord cu Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti şi cu comitetul executiv al Sovietului respectiv raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului numeşte şi eliberează din funcţie pe şefii birourilor de asistenţă juridică;
5) primeşte în rîndurile membrilor colegiului de avocaţi şi în componenţa stagiarilor;
6) organizează executarea stagierii, îi repartizează pe avocaţi la birourile de asistenţă juridică, rezolvă chestiunea transferării lor în cadrul colegiului, precum şi exmatriculează şi exclude din rîndul membrilor colegiului şi din componenţa stagiarilor;
7) aprobă statele şi planurile de venituri şi cheltuieli ale birourilor de asistenţă juridică;
8) înfăptuieşte măsuri pentru ridicarea nivelului politico-ideologic, calificării profesionale şi culturii activităţii membrilor colegiului;
9) exercită controlul asupra calităţii activităţii avocaţilor, generalizează şi propagă experienţa pozitivă de activitate a birourilor de asistenţă juridică şi avocaţilor, elaborează îndrumări metodice în problemele activităţii de avocat;
10) exercită controlul asupra respectării regulamentului de ordine interioară de muncă a colegiului de avocaţi;
11) examinează plîngerile asupra unor acţiuni ale avocaţilor;
12) exercită controlul asupra respectării modului stabilit de examinare a propunerilor, cererilor şi plîngerilor cetăţenilor la birourile de asistenţă juridică;
13) ia măsuri de încurajare, examinează cazurile de abateri disciplinare ale membrilor colegiului şi aplică celor vinovaţi sancţie disciplinară;
14) exercită controlul asupra respectării modului de plată pentru asistenţa juridică, acordată de avocaţi, şi modul de retribuire a muncii avocaţilor;
15) adoptă hotărîri referitoare la acordarea de asistenţă juridică gratuită;
16) dispune de mijloacele colegiului în conformitate cu planul de venituri şi cheltuieli;
17) reprezintă colegiul de avocaţi în organizaţiile de stat şi obşteşti;
18) efectuează măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor materiale şi de trai ale avocaţilor şi personalului tehnic-administrativ al colegiului, precum şi în vederea protecţiei muncii lor;
19) organizează pe baza materialelor existente la colegiu studierea şi generalizarea cauzelor ce generează infracţiuni şi alte încălcări ale legislaţiei şi prezintă propunerile respective organizaţiilor de stat şi obşteşti, organizează de asemenea participarea avocaţilor la propaganda juridică şi lămurirea legislaţiei în rîndurile populaţiei;
20) organizează înfăptuirea muncii informative asupra legislaţiei şi practicii judiciare;
21) ţine în modul stabilit sistemul dărilor de seamă statistice şi financiare;
22) prezintă Ministerului justiţiei al RSS Moldoveneşti informaţii cu privire la activitatea colegiului de avocaţi.
Articolul 9. Drepturile şi îndatoririle preşedintelui prezidiului colegiului de avocaţi
Preşedintele prezidiului colegiului de avocaţi:
1) organizează şi planifică activitatea prezidiului şi pregăteşte chestiunile spre examinare la şedinţele lui;
2) pregăteşte şi prezintă spre examinare la şedinţele prezidiului chestiunile cu privire la primirea în colegiu, exmatricularea şi excluderea din componenţa lui a avocaţilor şi stagiarilor;
3) organizează verificarea plîngerilor şi altor materiale cu privire la acţiunile avocaţilor şi şefilor birourilor de asistenţă juridică şi prezintă propunerile respective spre examinare prezidiului sau transmite materialele verificării spre rezolvare adunării avocaţilor, biroului de asistenţă juridică pentru luarea unor măsuri de influenţă publică;
4) prezidează la şedinţele prezidiului;
5) este ordonatorul de credite în limita planului de venituri şi cheltuieli aprobat;
6) corespondează în numele prezidiului cu întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cetăţeni aparte;
7) conduce activitatea aparatului prezidiului colegiului de avocaţi, efectuează primirea şi concedierea lucrătorilor aparatului prezidiului şi contabililor de la birourile de asistenţă juridică;
8) exercită alte împuterniciri, ce-i sînt atribuite prin prezentul Regulament.
Articolul 10. Comisia de revizie a colegiului de avocaţi
Comisia de revizie ce alege de către adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi prin vot secret pe un termen de trei ani.
Componenţa numerică a comisiei de revizie se stabileşte de către adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi. Se consideră aleşi candidaţii, care au obţinut majoritatea de voturi ale avocaţilor participanţi la votare.
Comisia de revizie a colegiului de avocaţi alege prin vot deschis din componenţa ca preşedintele şi locţiitorul preşedintelui comisiei de revizie.
În caz de ieşire din componenţa comisiei de revizie a unuia din membrii ei, la adunarea generală (conferinţa) ordinară pot fi efectuate alegeri în locul celui eşit din componenţă în modul, stabilit prin prezentul Regulament.
Comisia de revizie a colegiului de avocaţi efectuează revizii ale activităţii financiar-economice a prezidiului colegiului de avocaţi, birourilor de asistenţă juridică, precum şi exercită controlul asupra modului şi termenelor de examinare a propunerilor, cererilor şi plîngerilor.
Capitolul 3
COMPONENŢA COLEGIULUI DE AVOCAŢI
Articolul 11. Membrii colegiului de avocaţi
În rîndurile membrilor colegiului de avocaţi se primesc cetăţenii Uniunii RSS, care au studii juridice superioare şi stagiu de muncă în specialitatea de jurist de cel puţin doi ani. Persoanele menţionate pot fi primite în rîndurile membrilor colegiului după o perioadă de probă de pînă la trei luni.
Persoanele, care au absolvit instituţii de învăţămînt juridic superior, dar nu au stagiu de muncă în specialitatea de jurist sau au un stagiu mai mic de doi ani, pot fi primite în colegiul de avocaţi, după ce fac la colegiu o stagiere de la şase luni pînă la un an. Modul de organizare şi executare a stagierii este stabilit de Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti.
Modul de primire în rîndurile membrilor colegiului de avocaţi se stabileşte prin prezentul Regulament şi alte acte ale legislaţiei Uniunii RSS şi a RSS Moldoveneşti.
Membrii colegiului de avocaţi şi stagiarii nu se pot afla în serviciu la organizaţiile de stat şi obşteşti. Poate fi făcută excepţie de prezidiul colegiului de avocaţi persoanelor, care se ocupă cu activitatea ştiinţifică sau pedagogică.
Articolul 12. Modul de primire în rîndurile membrilor colegiului de avocaţi
Cererile de primire în rîndurile membrilor colegiului de avocaţi se examinează în termen de cel mult o lună din ziua sosirii lor la prezidiul colegiului de avocaţi, de regulă, în prezenţa persoanei, care a depus cererea.
Avocaţii, care au ieşit din componenţa colegiului, trecînd la funcţii elective sau fiind recrutaţi, după terminarea lucrului în funcţiile elective sau eliverarea din rîndurile Forţelor Armate ale Uniunii RSS sînt primiţi la cererea lor în colegiul de avocaţi.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR
COLEGIULUI DE AVOCAŢI
Articolul 13. Bazele juridice ale activităţii de avocat
În activitatea lor membrii colegiului de avocaţi se călăuzesc de legile Uniunii RSS şi ale RSS Moldoveneşti, de ucazurile şi hotărîrile Prezidiumului Sovietului Suprem al Uniunii RSS şi ale Prezidiumului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, de hotărîrile şi dispoziţiile Sovietului Miniştrilor al Uniunii RSS şi ale Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti, de instrucţiunile, recomandările metodice ale Ministerului justiţiei al Uniunii RSS şi ale Ministerului justiţiei al RSS Moldoveneşti, precum şi de prezentul Regulament şi de alte acte, emise de către organele puterii de stat şi organele administraţiei de stat în limitele competenţei lor.
Membrii colegiului de avocaţi se călăuzesc în cazurile stabilite şi de legislaţia altor republici unionale.
Articolul 14. Drepturile membrilor colegiului de avocaţi
Membrul colegiului de avocaţi are dreptul:
1) să aleagă şi să fie ales în organele colegiului de avocaţi;
2) să ridice în faţa organelor colegiului de avocaţi chestiuni referitoare la activitatea colegiului, să prezinte propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii lui şi să participe la discutarea lor;
3) să participe personal în toate cazurile la discutarea de către organele colegiului a activităţii sau comportării lui;
4) să iasă din componenţa colegiului de avocaţi.
Avocatul, acţionînd în calitate de reprezentant sau apărător, are dreptul:
1) să reprezinte drepturile şi interesele legitime ale persoanelor, care s-au adresat să li se acorde asistenţă juridică, la toate organizaţiile de stat şi obşteşti în componenţa cărora se află soluţionarea chestiunilor respective;
2) să ceară prin biroul de asistenţă juridică informaţii, caracterizări şi alte documente necesare în legătură cu acordarea de asistenţă juridică de la organizaţiile de stat şi obşteşti, care sînt obligate să elibereze în modul stabilit aceste documente sau copii de pe ele.
Avocatul nu poate fi audiat ca martor asupra împrejurărilor, care i-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către el a funcţiilor de apărător sau reprezentant.
Articolul 15. Obligaţiile membrilor colegiului de avocaţi
Avocatul este obligat să respecte strict şi neabătut în activitatea sa cerinţele legislaţiei în vigoare, să folosească toate mijloacele şi procedeele, prevăzute de lege, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor, care s-au adresat să li se acorde asistenţă juridică.
Avocatul nu este în drept să accepte însărcinarea de a acorda asistenţă juridică în cazurile, cînd în chestiunea în cauză acordă sau a acordat mai înainte asistenţă juridică persoanelor, ale căror interese sînt în contradicţie cu interesele persoanei, care s-a adresat cu rugămintea de a susţine apărarea, sau a participa în calitate de judecător, procuror, anchetator, de persoană, care a efectuat cercetarea penală, expert, specialist, traducător, martor sau martor asistent, precum şi dacă la cercetarea sau examinarea chestiunii participă persoana cu funcţie de răspundere, cu care avocatul se află în raporturi de rudenie.
Avocatul nu este în drept să destăinuiască informaţiile, care i-au fost comunicate confidenţial în legătură cu acordarea asistenţei juridice.
Avocatul trebuie să servească drept exemplu de puritate morală şi comportare ireproşabilă, el este obligat să-şi perfecţioneze neîncetat cunoştinţele, să-şi ridice nivelul politico-ideologic şi calificarea profesională, să participe activ la propagarea şi lămurirea dreptului sovietic.
Capitolul 5
BIROURILE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ
Articolul 16. Birourile de asistenţă juridică
Pentru organizarea activităţii avocaţilor în vederea acordării de asistenţă juridică prezidiul colegiului de avocaţi din RSS Moldovenească creează în raioanele, oraşele, raioanele din oraşe birouri de asistenţă juridică.
Sediul biroului de asistenţă juridică şi numărul de avocaţi, care lucrează în el, se stabilesc de către prezidiul colegiului de avocaţi de comun acord cu Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti şi cu comitetul executiv al Sovietului respectiv raional, orăşenesc, raional din oraş de deputaţi ai norodului.
Biroul de asistenţă juridică are un cont curent în instituţia Băncii de Stat a Uniunii RSS sau la casa de economii, sigiliu şi ştampilă, pe care se indică denumirea lui şi apartenenţa la colegiul de avocaţi din RSS Moldovenească.
Articolul 17. Drepturile şi obligaţiile şefului biroului de asistenţă juridică
Biroul de asistenţă juridică este condus de un şef, numit de prezidiul colegiului de avocaţi din RSS Moldovenească din rîndurile membrilor colegiului.
Şeful biroului de asistenţă juridică:
1) organizează activitatea biroului de asistenţă juridică;
2) încheie înţelegeri cu cetăţenii referitor la acordarea de asistenţă juridică şi contracte de asistenţă juridică cu întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
3) numeşte avocaţii pentru exercitarea apărării la cererea organelor de anchetă preliminară şi instanţii de judecată;
4) distribuie munca printre avocaţi, ţinînd cont de calificarea lor şi de adresările personale către ei, neadmiţînd supraîncărcarea în muncă a unora şi încărcarea insuficientă a altor avocaţi;
5) stabileşte în conformitate cu instrucţia mărimea plăţii pentru munca înfăptuită de avocaţi, precum şi-i eliberează de plata pentru asistenţă juridică. Exercită controlul asupra respectării modului de retribuire a muncii avocaţilor;
6) exercită controlul asupra calităţii muncii avocaţilor, executării stagierii şi înfăptuieşte măsuri, îndreptate spre îmbunătăţirea activităţii lor;
7) asigură respectarea de către avocaţi a regulamentului de ordine interioară de muncă;
8) ridică în faţa prezidiului chestiunea cu privire la încurajarea unor avocaţi;
9) examinează plîngerile asupra unor acţiuni ale avocaţilor, pune în faţa prezidiului colegiului chestiunea referitoare la tragerea la răspundere disciplinară a avocaţilor, care au săvîrşit încălcări şi la exmatricularea lor din colegiul de avocaţi potrivit bazelor, prevăzute de prezentul Regulament.
10) înfăptuieşte măsuri pentru ridicarea nivelului politico-ideologic şi profesional al avocaţilor şi stagiarilor;
11) organizează desfăşurarea muncii informative asupra legislaţiei practicii judiciare;
12) organizează participarea avocaţilor la munca în domeniul propagandei juridice şi lămuririi legislaţiei în rîndurile populaţiei;
13) primeşte la lucru şi concediază lucrători ai personalului tehnic al biroului de asistenţă juridică;
14) dispune de mijloacele biroului de asistenţă juridică în conformitate cu planul de venituri şi cheltuieli;
15) ţine sistemul dărilor de seamă statistice şi financiare potrivit formelor stabilite.
Şeful biroului de asistenţă juridică acţionează pe baza procurării prezidiului colegiului de avocaţi din RSS Moldovenească.
Articolul 18. Felurile de asistenţă juridică, acordată de avocaţi
Avocaţii, acordînd asistenţă juridică:
1) dau consultaţii şi explicaţii în probleme juridice, informaţii verbale şi în scris asupra legislaţiei;
2) întocmesc cereri, plîngeri şi alte documente cu caracter juridic;
3) exercită reprezentarea la instanţa de judecată, la arbitraj şi la alte organe de stat în cauzele civile şi în cele legate de contravenţiile administrative;
4) participă la ancheta preliminară şi la judecarea proceselor penale în calitate de apărător, reprezentanţi ai părţilor vătămate, ai părţii civile, părţilor civilmente responsabile.
Avocaţii acordă cetăţenilor şi organizaţiilor şi alte forme de asistenţă juridică.
REGLEMENTAREA ŞI PLATA MUNCII AVOCAŢILOR
Articolul 19. Reglementarea muncii membrilor colegiului de avocaţi
Munca avocaţilor se organizează în conformitate cu regulamentul de ordine interioară de muncă a colegiului.
Avocatul are dreptul la concediu, la ajutor pe linia asigurărilor sociale de stat şi la asigurarea cu pensii.
Concediile se plătesc avocaţilor din mijloacele colegiului de avocaţi.
Fixarea şi plata pentru avocaţi a ajutoarelor pe linia asigurărilor sociale de stat şi asigurarea de stat cu pensii a avocaţilor se efectuează în conformitate cu legislaţia privitoare la asigurările sociale şi la asistenţa socială.
Articolul 20. Retribuirea muncii avocaţilor
Munca avocaţilor este retribuită din mijloacele, încasate de biroul de asistenţă juridică, de la cetăţeni şi organizaţii pentru asistenţă juridică, acordată lor.
Salariul membrilor colegiului, care ocupă funcţii în statele prezidiului şi birourilor de asistenţă juridică, constă din salarul funcţiei şi sumele, încasate pentru activitatea de avocat.
Articolul 21. Acordarea de asistenţă juridică gratuită cetăţenilor
Colegiul de avocaţi acordă gratuit asistenţă juridică;
1) reclamanţilor la prima instanţă în acţiunile cu privire la urmărirea pensiilor alimentare şi soluţionarea litigiilor de muncă, în acţiunile pornite de colhosnici faţă de colhozuri cu privire la retribuirea muncii, cu privire la despăgubirile, cauzate prin mutilare sau prin altă vătămare a sănătăţii în procesul muncii, cu privire la compensarea daunei, pricinuite prin moartea susţinătorului, intervenită în legătură cu lucrul, precum şi cetăţenilor la întocmirea cererilor cu privire la fixarea pensiilor şi ajutoarelor;
2) cetăţenilor în legătură cu plîngerile împotriva inexactităţilor din listele de alegători;
3) Eroilor Uniunii Sovietice, Eroilor Muncii Socialiste, cavalerilor deplini ai ordinelor Slava şi Slava Muncii, femeilor, decorate cu ordinul "Mamă-eroină", militarilor din serviciul în termen, invalizilor de grupele I şi II, precum şi invalizilor Războiului pentru Apărarea Patriei la darea consultaţiilor, la întocmirea cererilor, plîngerilor şi altor documente juridice, care nu necesită studierea cazului de judecată;
4) deputaţilor Sovietelor de deputaţi ai norodului la darea consultaţiilor în problemele legislaţiei, legate de exercitarea de către ei a împuternicirilor de deputaţi;
5) membrilor judecăţilor tovărăşeşti şi ai drujinelor populare voluntare pentru menţinerea ordinii publice la darea consultaţiilor asupra legislaţiei în legătură cu activitatea lor obştească.
Asistenţa juridică se acordă gratuit şi în alte cazuri, prevăzute de legislaţie.
Afară de acesta, şeful biroului de asistenţă juridică, prezidiul colegiului de avocaţi, precum şi organul de anchetă preliminară, procurorul şi instanţa de judecată, care examinează cauza, sînt în drept pornind de la situaţia materială a cetăţeanului, să-l scutească în întregime sau parţial de plata pentru asistenţa juridică.
La scutirea cetăţeanului de plata pentru asistenţa juridică de către şeful biroului de asistenţă juridică sau de către prezidiul colegiului munca avocatului se retribuie din mijloacele colegiului.
La scutirea cetăţeanului de plata pentru asistenţa juridică de către organul de anchetă preliminară, de către procuror sau instanţa de judecată cheltuielile pentru retribuirea muncii avocatului se fac în modul stabilit din contul statului.
MĂSURILE DE ÎNCURAJARE ŞI RESPONSABILITATEA DISCIPLINARĂ
A MEMBRILOR COLEGIULUI DE AVOCAŢI
Articolul 22. Măsurile de încurajare a avocaţilor
Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor lor, pentru muncă îndelungată şi ireproşabilă, pentru intensa activitate obştească avocaţii sînt încurajaţi prin hotărîrea prezidiului colegiului de avocaţi.
Măsurile de încurajare sînt:
mulţămiri;
acordarea unui premiu;
oferirea unui cadou de valoare;
decorarea cu o Diplomă de Onoare;
înscrierea în Cartea de Onoare şi pe Panoul de Onoare.
Regulamentul de ordine interioară de muncă poate să prevadă şi alte măsuri de încurajare.
În conformitate cu Legea Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS" măsurile de încurajare şi modul de aplicare a lor se stabilesc şi prin alte acte legislative ale Uniunii RSS şi ale RSS Moldoveneşti.
Măsurile de încurajare, prevăzute în prezentul articol, pot fi aplicate şi faţă de stagiari.
Articolul 23. Modul de aplica a măsurilor de încurajare
Hotărîrea referitoare la încurajarea avocaţilor se anunţă într-un cadru solemn.
În conformitate cu legislaţia în vigoare măsurile de încurajare a avocaţilor pot fi aplicate şi de către ministrul justiţiei al RSS Moldoveneşti.
La aplicarea măsurilor de încurajare se asigură îmbinarea stimulării morale cu cea materială a muncii avocaţilor.
Articolul 24. Răspunderea disciplinară a avocaţilor
Pentru încălcarea prevederilor Legii Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS", ale prezentului Regulament şi altor acte ale legislaţiei Uniunii RSS şi a RSS Moldoveneşti, care reglementează activitatea avocaturii, avocaţii pot fi traşi la răspundere disciplinară.
Sancţiile disciplinare se aplică de către prezidiul colegiului de avocaţi nemijlocit după descoperirea abaterii, dar nu mai tîrziu de o lună din ziua descoperirii ei, fără a socoti timpul cît a fost bolnav avocatul sau cît s-a aflat în concediu. Sancţia nu poate fi aplicată mai tăîrziu de şase luni din ziua săvîrşirii abaterii.
Articolul 25. Măsurile de sancţionare disciplinară
Măsurile de sancţionare disciplinară, aplicate de prezidiul colegiul de avocaţi sînt:
observaţia;
mustrarea;
mustrarea aspră;
excluderea din rîndurile membrilor colegiului.
La aplicarea sancţiei disciplinare trebuie luate în consideraţie gravitatea abaterii săvîrşite, împrejurările, în care ea a fost săvîrşită, munca precedentă şi comportarea avocatului.
Articolul 26. Modul de aplicare a sancţiilor disciplinare
Chestiunea referitoare la răspunderea disciplinară a avocatului poate fi ridicată de adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de prezidiu sau de către preşedintele prezidiului colegiului de avocaţi.
Ministrul justiţiei al RSS Moldoveneşti are dreptul de a propune prezidiului colegiului de avocaţi să ridice chestiunea referitoare la răspunderea disciplinară a avocatului.
Pînă la examinarea cazului de abatere disciplinară preşedintele prezidiului colegiului trebuie să-i ceară avocatului de a da o explicaţie în scris, să verifice temeiurile pentru tragerea lui la răspundere disciplinară şi să-i aducă la cunoştinţă materialele cazului de abatere disciplinară.
Cazul de abatere disciplinară se examinează de către prezidiul colegiului în prezenţa avocatului tras la răspundere. Neprezentarea repetată şi nemotivată a avocatului nu împiedică examinarea cazului de abatere disciplinară în lipsa lui.
Avînd datele, care mărturisesc despre abaterea săvîrşită de avocat, pentru care el poate fi exclus din colegiu, prezidiul e în drept să-l înlăture de la lucru pe avocat pînă la rezolvarea definitivă a chestiunii ce se referă la el.
Pentru fiecare abatere săvîrşită poate fi aplicată numai o singură sancţie disciplinară.
Articolul 27. Atacarea hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiei disciplinare
Hotărîrea prezidiului colegiului de avocaţi cu privire la aplicarea sancţiei disciplinare poate fi atacată la adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului în termen de o lună din ziua cănd i s-a înmînat avocatului copia hotărîrii, iar dacă a fost încălcată legislaţia în vigoare - şi în faţa ministrului justiţiei al RSS Moldoveneşti.
În cazul excluderii din rîndurile membrilor colegiului de avocaţi în virtutea aplicării unei sancţii disciplinare, atacarea se efectuează în conformitate cu articolul 32 din prezentul Regulament.
Articolul 28. Modul de ridicare a sancţiei disciplinare
Dacă în decursul anului din ziua aplicării sanţiei disciplinare avocatul nu va fi supus unei noi sancţii disciplinare, el se consideră ca nefiind supus unei sancţii.
Dacă avocatul, prin atitudinea conştiincioasă faţă de muncă şi prin comportarea ireproşabilă, a dat dovadă că s-a corectat prezidiul sau adunarea generală (conferinţa) colegiului de avocaţi poate să-i ridice sancţia disciplinară înainte de termen. Anularea înainte de termen a sancţiei disciplinare poate fi efectuată în urma intervenţiei preşedintelui prezidiului, şefului biroului de asistenţă juridică sau a organizaţiilor obşteşti ale biroului.
Sancţiile disciplinare, modul de aplicare a lor, de anulare şi de atacare, prevăzute în prezentul Regulament, se extind şi asupra stagiarilor.
Articolul 29. Aplicarea măsurilor de influenţă publică faţă de avocaţi
În cazul săvîrşirii de către avocat a unei abateri disciplinare prezidiul colegiului, ţinînd seama de caracterul abaterii săvîrşite, netrăgîndu-l pe avocat la răspundere disciplinară, poate să trimită materialele spre a fi discutate la adunarea avocaţilor biroului de asistenţă juridică pentru aplicarea unor acţiuni de influenţă publică.
ÎNCETAREA CALITĂŢII DE MEMBRU
LA COLEGIUL DE AVOCAŢI
Articolul 30. Exmatricularea din colegiul de avocaţi
Exmatricularea avocatului din colegiu să face de către prezidiul colegiului de avocaţi:
1) la cererea avocatului;
2) în cazul cînd proba, ce se face la primirea în rîndurile colegiului de avocaţi, a dat un rezultat nesatisfăcător;
3) cînd s-a constatat, că avocatul nu-şi poate îndeplini obligaţiile din cauza că nu are calificarea cuvenită sau din motive de sănătate.
Articolul 31. Excluderea din colegiul de avocaţi
Excluderea avocatului din colegiu se face de prezidiul colegiului de avocaţi în cazurile:
1) încălcărilor sistematice de către avocat a regulamentului de ordine interioară sau îndeplinirii neconştiincioase a obligaţiilor sale, dacă faţă de avocat au fost aplicate mai înainte măsuri de influenţă disciplinară sau publică;
2) săvîrşirii altor abateri incompatibile cu aflarea în componenţa colegiului.
Articolul 32. Atacarea exmatriculării şi excluderii din colegiul de avocaţi
Exmatricularea şi excluderea din colegiul de avocaţi pot fi atacate pe cale judiciară într-un termen de o lună din ziua înmînării copiei hotărîrii prezidiului colegiului cu privire la exmatriculare sau excludere.
MIJLOACELE COLEGIULUI DE AVOCAŢI
Articolul 33. Mijloacele colegiului de avocaţi şi modul de cheltuire a lor
Mijloacele colegiului de avocaţi să formează din sumele, defalcate de birourile de asistenţă juridică din plata pentru acordarea asistenţei juridice.
Mărimea sumelor defalcate în fondul colegiului se stabileşte de adunarea generală (conferinţa) membrilor colegiului de avocaţi, dar nu poate să depăşească treizeci de procente din sumele încasate în biroul de asistenţă juridică.
Cheltuirea mijloacelor colegiului de avocaţi să face de către prezidiul colegiului în conformitate cu planul de venituri şi cheltuieli aprobat.
Vărsămintele pentru asigurările sociale de stat ale avocaţilor se efectuează de către colegiul de avocaţi în conformitate cu legislaţia în viitoare.
Statele, salariile funcţiei, fondurile de salariu şi planurile de cheltuieli economice-administrative ale colegiului de avocaţi nu urmează să fie înregistrare la organele financiare. Colegiul de avocaţi este scutit de plata taxelor şi impozitelor de stat şi locale.
Articolul 34. Asigurarea tehnico-materială a colegiului de avocaţi
Asigurarea tehnico-materială a colegiului de avocaţi se înfăptuieşte de către Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti în modul stabilit pe contul mijloacelor colegiului de avocaţi.
RAPORTURILE RECIPROCE ALE AVOCATURII CU ORGANELE
DE STAT ŞI ORGANIZAŢIILE OBŞTEŞTI
Articolul 35. Conducerea generală a colegiului de avocaţi din RSS Moldovenească
Conducerea generală a colegiului de avocaţi din RSS Moldovenească este exercitată de Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti, de Prezidiumul lui, de Sovietul Miniştrilor al RSS Moldoveneşti atît nemijlocit, cît şi prin Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti.
Articolul 36. Raporturile reciproce ale colegiului de avocaţi cu Ministerul justiţiei al Uniunii RSS şi cu Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti
Drepturile şi obligaţiile Ministerului justiţiei al Uniunii RSS faţă de colegiului de avocaţi se stabilesc de Legea Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS" şi de altă legislaţie a Uniunii RSS.
Raporturile reciproce ale Ministerului justiţiei al RSS Moldoveneşti cu colegiul de avocaţi se stabilesc de Legea Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS", de altă legislaţie a Uniunii RSS, de prezentul Regulament şi de altă legislaţie a RSS Moldoveneşti.
Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti în limitele competenţei sale:
1) controlează respectarea de către colegiul de avocaţi a prevederilor Legii Uniunii RSS "Cu privire la avocatură în Uniunea RSS", altor acte ale legislaţiei Uniunii RSS, a prezentului Regulament şi altor acte legislative ale RSS Moldoveneşti, care reglementează activitatea avocaturii;
2) stabileşte modul de acordare a asistenţei juridice, date de avocaţi cetăţenilor şi organizaţiilor;
3) contribuie la crearea condiţiilor pentru folosirea cît mai deplină de către avocaţi a drepturilor, ce le sînt acordate de lege, şi pentru îndeplinirea obligaţiilor, puse în seama lor;
4) generalizează practica de activitate a colegiului da avocaţi, acordă ajutor prezidiului colegiului în înfăptuirea măsurilor pentru ridicarea nivelului profesional al avocaţilor, propagarea experienţei pozitive de activitate a birourilor de asistenţă juridică şi a unor avocaţi;
5) controlează respectarea principiilor democratice de organizare şi activitate a avocaturii;
6) examinează plîngerile împotriva unor acţiuni ale prezidiului colegiului de avocaţi;
7) emite instrucţiuni şi recomandări metodice în chestiunile activităţii avocaturii;
8) exercită alte împuterniciri, legate de conducerea generală a avocaturii.
În caz de hotărîrea adunării generale (conferinţei) sau hotărîrea prezidiului colegiului de avocaţi nu este în concordanţă cu legislaţia în vigoare Ministerul justiţiei al Uniunii RSS sau Ministerul justiţiei al RSS Moldoveneşti suspendă acţiunea lor. În acest caz chestiunea poate fi prezentată pentru a fi discutată din nou respectiv la adunarea generală (conferinţă) sau la prezidiul colegiului de avocaţi.
Articolul 37. Raporturile reciproce ale colegiului de avocaţi cu alte organe de stat şi organizaţii obşteşti
Colegiul de avocaţi al RSS Moldoveneşti la înfăptuirea sarcinilor avocaturii întreţine legături cu organele de stat şi organizaţiile obşteşti, acordă asistenţă juridică colectivelor de muncă, deputaţilor norodnici, drujinelor populare voluntare, judecăţilor tovărăşeşti şi altor organe de iniţiativă obştească, care duc lupta împotriva infracţiunilor, participă la propaganda juridică şi la explicarea legislaţiei în rîndurile populaţiei.
