L E G E

pentru modificarea şi completarea

Codului de procedură penală

nr. 258-XIII  din  03.11.94

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.19/204 din 22.12.1994

* * *

Abrogat: 12.06.2003

Legea R.Moldova nr.122-XV din 14.03.2003 (Vezi Legea nr.780-XV din 27.12.2001 art.39 alin.4)

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.I. – Codul de procedură penală, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 24 martie 1961 (Veştile Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, 1961, nr.10, art.42; nr.16, art.66; 1963, nr.16, art.70; Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1966, nr.12, art.168; 1967, nr.6, art.111; 1968, nr.8, art.115; 1970, nr.8, art.136; 1972, nr.9, art.127; 1974, nr.6, art.50, 53; 1975, nr.6, art.55; nr.9, art.114; 1977, nr.4, art.28; 1983, nr.12, art.79; 1985, nr.2, art.12; 1987, nr.11, art.149; 1989. nr.4, art.73; Monitorul Parlamentului Republicii Moldova 1991, nr.3-4-5-6, art.27;; 1992, nr.4, art.86-1; nr.8, art.207, 208, 209; 1993, nr.11, art.343; 1994, nr.5, art.143; legile nr.51-XIII din 14 aprilie 1994; nr.192-XIII din 20 iulie 1994), se modifică şi se completează după cum urmează;

1. După articolul 4 se introduce articolul 4/1, cu următorul cuprins:

"Articolul 4/1. Prezumţia nevinovăţiei

Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale".

2. Articolul 5/2 se completează cu un nou alineat, care devine alineatul doi, cu următorul cuprins:

"Clasarea procesului penal în temeiurile menţionate în prezentul articol nu se admite, dacă persoana care a săvîrşit o faptă ce conţine indicii de infracţiune obiectează împotriva acestui lucru. În acest caz cercetarea cauzei continuă în mod obişnuit.".

3. Articolul 6:

după alineatul întîi se introduce un nou alineat, care devine alineatul doi, cu următorul cuprins:

"Persoana supusă la arest are dreptul la atac şi la controlul judiciar al legalităţii şi temeiniciei ţinerii sale sub arest. Ordonanţa judecătorului privind punerea în libertate a persoanei, pronunţată ca rezultat al controlului judiciar, urmează a fi executată fără întîrziere.";

alineatul doi devine alineatul trei.

4. Articolul 18/5 se completează cu un nou alineat, care devine alineatul doi, cu următorul cuprins:

"Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărîrii instanţei de judecată".

5. Înaintea articolului 42 se introduce articolul 41/1, cu următorul cuprins:

"Articolul 41/1. Bănuitul

Persoana bănuită sau reţinută ca fiind bănuită de săvîrşirea unei infracţiuni sau supusă unor măsuri de reprimire pînă la punerea sub învinuire se numeşte bănuit.

Bănuitul este în drept: să aibă apărător; să ştie de ce este bănuit; să dea explicaţii; să administreze probe; să facă cereri, să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale actelor de anchetă efectuate cu participarea lui, precum şi de materialele trimise în judecată pentru confirmarea legalităţii şi temeiniciei aplicării faţă de el a ţinerii sub arest în calitate de măsură de reprimare; să facă recuzări; să se plîngă împotriva acţiunilor şi hotărîrilor persoanei care efectuează cercetarea penală, ale anchetatorului penal, procurorului, să participe la examinarea de către judecător a plîngerilor în modul prevăzut la articolul 195/2 din prezentul Cod.".

6. Articolul 42 alineatul trei va avea următorul cuprins:

"Învinuitul are dreptul la apărare. Învinuitul este în drept: să ştie de ce este învinuit şi se dea explicaţii cu privire la învinuirea ce i se aduce; să administreze probe; să facă cereri; să atace în instanţa de judecată legalitatea şi temeinicia arestării; să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale actelor de anchetă, efectuate cu participarea lui, precum şi de materialele trimise în judecată pentru confirmarea legalităţii şi temeiniciei aplicării faţă de el a ţinerii sub arest în calitate de măsură de reprimare; după terminarea cercetării penale sau a anchetei preliminare să ia cunoştinţă de toate materialele din dosar şi să transcrie din ele datele necesare; să aibă un apărător din momentul prevăzut la articolul 43 din prezentul Cod; să participe la examinarea de către judecător a plîngerilor în modul prevăzut la articolul 195/2 din prezentul Cod; să participe la dezbaterile judiciare în primă instanţă; să facă recuzări; să se plîngă împotriva acţiunilor şi hotărîrilor persoanei care efectuează cercetarea penală, ale anchetatorului penal, procurorului şi instanţei de judecată; să-şi apere drepturile şi interesele legitime prin oricare alte mijloace şi metode ce nu contravin legii.".

7. Articolul 43 alineatul întîi va avea următorul cuprins:

"Apărătorul ales sau numit de oficiu este admis să participe la proces din momentul punerii sub învinuire, iar în cazul reţinerii sau arestării bănuitului sau învinuitului – din momentul comunicării lui a procesului-verbal de reţinere sau prezentării mandatului de arest, însă nu mai tîrziu de douăsprezece ore din momentul reţinerii sau arestării. Dacă în acest termen prezentarea apărătorului ales de bănuit sau învinuit este imposibilă, persoana care efectuează cercetarea penală, anchetatorul penal şi procurorul propun bănuitului sau învinuitului să invite un alt apărător ori îi asigură un apărător prin intermediul biroului de asistenţă juridică.".

8. Articolul 45: se introduce un nou alineat, care devine alineatul doi, cu următorul cuprins:

"În cazul în care participarea apărătorului ales de bănuit sau învinuit este imposibilă în decursul a douăsprezece ore după reţinere sau arestare, precum şi în cazul în care prezenţa apărătorului admis la proces în timpul punerii sub învinuire este imposibilă în decursul a cinci zile din momentul înştiinţării lui, anchetatorul penal şi procurorul propun bănuitului, învinuitului sau inculpatului să invite un alt apărător ori îi asigură un apărător prin intermediul biroului de asistenţă juridică.";

alineatul doi, trei, patru şi cinci devin respectiv alineatele trei, patru, cinci şi şase.

9. Articolul 46 alineatul doi:

punctul 1) va avea următorul cuprins:

"1) să ia cunoştinţă de procesul-verbal de reţinere a bănuitului, de hotărîrea privind aplicarea fără de acesta a măsurii de reprimare sub formă de arest, de mandatul de arestare, precum şi de materialele trimise în judecată pentru confirmarea legalităţii şi temeiniciei aplicării măsurii de reprimare sub formă de arest, în cazul depunerii plîngerii în modul prevăzut la articolul 195/1 din prezentul Cod;";

punctul 9) va avea următorul cuprins:

"9) să participe la examinarea de către judecător a plîngerilor în modul prevăzut la articolul 195/2 din prezentul Cod, la dezbaterile judiciare în prima instanţă, precum şi la şedinţele judiciare în care se examinează cauza în instanţa de recurs;";

se introduce punctul 11), cu următorul cuprins:

"11) să folosească oricare alte mijloace şi metode de apărare ce nu contravin legii,".

10. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

"Articolul 62. Depoziţiile bănuitului

Bănuitul face depoziţii referitor la împrejurările care au servit ca temei pentru reţinerea lui sau pentru aplicarea măsurii de reprimare, precum şi referitor la alte împrejurări ale pricinii, pe care le cunoaşte.

Primul interogatoriu al bănuitului reţinut sau arestat este efectuat numai în prezenţa unui apărător, ales sau numit din oficiu în decursul a douăsprezece ore din momentul reţinerii sau arestării.".

11. Articolul 74 se completează cu un nou alineat, care devine alineatul doi, cu următorul cuprins;

"Copia ordonanţei sau încheierii privind aplicarea măsurii de reprimare se înmînează neîntîrziat persoanei faţă de care a fost dată.".

12. Articolul 76 alineatul doi textul "zece salarii minime" se substituie cu textul "o sută de salarii minime".

13. Articolul 78:

alineatele patru, cinci, şase şi şapte vor avea următorul cuprins:

"Arestarea se face în baza mandatului eliberat de procuror pe un termen de cel mult treizeci de zile. La soluţionarea chestiunii eliberării mandatului de arestare procurorul este obligat să ia cunoştinţă cu minuţiozitate de toate materialele ce conţin temeiuri pentru arestare şi în caz de necesitate să interogheze personal bănuitul sau învinuitul, iar pe minorul învinuit sau bănuit – în toate cazurile.

Dreptul de a elibera mandat de arestare aparţine Procurorului General, locţiitorului acestuia, procurorului raional, procurorului orăşenesc şi procurorilor asimilaţi acestora. În absenţa procurorului raional, procurorului orăşenesc şi procurorilor asimilaţi acestora, locţiitorilor poate elibera mandat de arestare pe un termen de cinci zile. Procurorul raional, procurorul orăşenesc şi procurorii asimilaţi acestora pot să prelungească acest termen pînă la treizeci de zile. Prelungirea ulterioară a termenului de ţinere sub arest se efectuează în conformitate cu prevederile articolului 79 din prezentul Cod.

În mandatul de arestare se indică: data şi locul eliberării mandatului, numele de familie, gradul de clasificare al procurorului care a eliberat mandatul, datele de anchetă ale arestatului, circumstanţele comiterii infracţiunii şi calificarea lor în conformitate cu normele Codului penal; motivele şi temeiurile aplicării măsurii de reprimare sub formă de arest termenul de valabilitate a mandatului de arestare şi organul care îl execută.

Temeiurile arestării se aduc fără întîrziere la cunoştinţa arestatului numai în prezenţa unui apărător, ales sau numit din oficiu în decursul a douăsprezece ore din momentul arestării. Totodată arestatului i se explică modul de contestaţie a aplicării măsurii de reprimare.";

se introduc două alineate noi, care devin alineatul opt şi nouă, cu următorul cuprins:

"Aplicarea repetată a arestului faţă de aceeaşi persoană şi în aceeaşi pricină după anularea ei prin decizia judecătorului, pronunţată în modul prevăzut la articolul 195/2 din prezentul Cod, este posibilă numai în cazul descoperirii unor noi circumstanţe ale pricinii care fac necesară arestarea persoanei. Aplicarea repetată a arestului în calitate de măsură de reprimare poate fi atacată în instanţa de judecată pe baze generale.

Modul de întreţinere în locurile de detenţie preventivă a persoanelor faţă de care, în calitate de măsură de reprimare a fost ales arestul se reglementează în titlul al nouălea din prezentul Cod.".

14. Articolul 70 alineatul întîi va avea următorul cuprins:

"Termenul de ţinere sub arest în cursul cercetării infracţiunilor nu poate depăşi treizeci de zile. În cazul imposibilităţii de a încheia cercetarea şi al absenţei temeiurilor pentru schimbarea măsurii de reprimare, acest termen poate fi prelungit pînă la două luni de procurorul raional, procurorul orăşenesc şi de procurorii asimilaţi acestora. O nouă prelungire a termenului poate fi efectuată doar în cazul unui dosar deosebit de complicat de către locţiitorul Procurorului general pînă la cinci luni şi de către Procurorul General – pînă la şase luni de la data arestării. În cazuri excepţionale acest termen poate fi prelungit de Procurorul General pînă la douăsprezece luni cu aprobarea prealabilă a Parlamentului.".

15. Articolul 82 alineatul doi va avea următorul cuprins:

"Revocarea sau schimbarea de către persoana care efectuează cercetarea penală sau de către anchetatorul penal a măsurii de reprimare ordonată de către procuror sau la indicaţia acestuia nu se admite decît cu încuviinţarea procurorului."

16. Articolul 83 alineatul întîi va avea următorul cuprins:

"La efectuarea actelor de urmărire, precum şi la şedinţele judiciare iar în caz de necesitate şi la şedinţele dispozitive ale instanţelor de gradul întîi se întocmesc procese-verbale. Procesele-verbale se întocmesc de asemenea în cazul examinării de către judecător a plîngerilor în modul prevăzut la articolul 195/2 din prezentul Cod."

17. Articolul 104 alineatele trei, patru şi cinci vor avea următorul cuprins:

"Termenul reţinerii nu poate depăşi douăzeci şi patru de ore.

Despre fiecare caz de reţinere a unei persoane bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni organul de cercetare penală, anchetatorul penal sînt obligaţi să întocmească un proces-verbal, în care să indice temeiurile, motivele, ziua şi ora, anul şi luna, locul reţinerii, lămuririle persoanei reţinute. Procesul-verbal cu privire la reţinere este semnat de persoana care l-a întocmit şi de persoana reţinută. În decursul a şase ore de la întocmirea procesului-verbal persoana care l-a întocmit prezintă procurorului o comunicaţie scrisă privitoare la reţinere. În decursul a douăzeci şi patru de ore de la întocmirea procesului-verbal cu privire la reţinere procurorul este obligat să elibereze mandatul de arestare sau să pronunţe ordonanţa privind eliberarea persoanei reţinute.

Motivele reţinerii se aduc de îndată la cunoştinţa persoanei reţinute numai în prezenţa unui apărător, ales sau numit din oficiu în decursul a douăsprezece ore din momentul reţinerii.".

18. Articolul 104/1 se abrogă.

19. Articolul 113 se completează cu un nou alineat, care devine alineatul patru, cu următorul cuprins:

"Dacă Procurorul General şi locţiitorul lui au confirmat că probele adunate în privinţa unei persoane concrete referitor la episoade aparte ale pricinii sînt suficiente pentru întocmirea unei încheieri de acuzare, ei sînt în drept să dea indicaţie scrisă privitoare la terminarea cercetării şi trimiterea dosarului în judecată referitor la aceste episoade. În acest caz instanţa de judecată examinează pricina în limitele acuzării formulate. Examinarea altor episoade ale pricinii se efectuează în conformitate cu prezentul Cod.".

20. Articolul 115:

la alineatul întîi după textul "înregistrarea sonoră", se introduce textul "înregistrarea video,";

la alineatul trei după cuvîntul "peliculele" se introduce textul "casetele video",.

21. Articolul 115/1 va avea următorul cuprins:

"Articolul 115/1. Aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video la interogatoriu

În baza hotărîrii anchetatorului penal la interogarea învinuitului, bănuitului, martorului sau părţii vătămate pot fi aplicate înregistrării sonore şi înregistrării video. Înregistrarea sonoră şi înregistrarea video pot fi aplicate, de asemenea, la cererea învinuitului, bănuitului, martorului sau a părţii vătămate.

Anchetatorul penal ia hotărîrea privind înregistrarea sonoră şi înregistrarea video şi comunică persoanei interogate faptul acesta înainte de interogatoriu.

Înregistrarea sonoră şi înregistrarea video trebuie să reflecte datele menţionate în articolul 115 alineatul doi din prezentul Cod, precum şi întreaga desfăşurare a interogatoriului. Nu se admite înregistrarea sonoră sau înregistrarea video a unei părţi din interogatoriu, precum şi repetarea specială pentru înregistrare sonoră sau înregistrare video a depoziţiilor făcute în cadrul aceluiaşi interogatoriu.

După terminarea interogatoriului înregistrarea sonoră şi înregistrarea video se reproduc în întregime în faţa persoanei interogate. Completările la înregistrarea sonoră şi la înregistrarea video a declaraţiilor făcute de persoana interogată de asemenea pe fonogramă şi pe casetă video. Înregistrarea sonoră şi înregistrarea video se încheie cu declaraţia persoanei interogate, care confirmă justeţea lor.

Declaraţiile obţinute în timpul interogatoriului cu aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video se înscriu în procesul-verbal al interogatoriului în conformitate cu prevederile prezentului Cod. Procesul-verbal al interogatoriului trebuie să conţină de asemenea: menţinerea privitoare la aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video şi informarea asupra acestui fapt a persoanei interogate; date cu privire la mijloacele tehnice şi condiţiile înregistrării sonore şi înregistrării video; declaraţia persoanei interogate privind aplicarea înregistrării sonore şi înregistrării video; menţiunea privind reproducerea înregistrării sonore şi înregistrării video în faţa persoanei interogate; certificarea justeţei procesului-verbal, a înregistrării sonore şi înregistrării video de către persoana interogată şi anchetatorul penal. Fonograma şi caseta video se păstrează în dosar şi, după terminarea anchetei preliminare, se sigilează.

În caz de reproducere a înregistrării sonore şi înregistrării video a declaraţiilor la efectuarea unui alt act de urmărire, anchetatorul penal este obligat să facă despre aceasta o menţiune în procesul-verbal al actului de urmărire respectiv.".

22. Articolul 188 alineatul întîi:

se introduce punctul 2/1), cu următorul cuprins:

"2/1) alege, modifică sau revocă măsura de reprimare;";

la punctul 9) textul "anchetatorului penal orice dosar" se substituie cu textul "orice dosar după competenţa anchetatorului penal ".

23. Se introduc articolele 195/1 şi 195/2, cu următorul cuprins:

"Articolul 195/1. Contestarea în instanţa de judecată a legalităţii mandatului de arestare

Plîngerea împotriva eliberării de către procuror a mandatului de arestare se depune în instanţa de judecată de persoana deţinută sub arest, de apărătorul ei sau de reprezentantul legitim, nemijlocit sau prin intermediul persoanei care efectuează cercetarea penală, al anchetatorului penal sau al procurorului.

Administraţia locurilor de deţinere a persoanei sub arest, primind plîngerea împotriva arestării adresată instanţei de judecată, este obligată să trimită plîngerea în decursul a douăzeci şi patru de ore din momentul primirii ei în instanţa de judecată respectivă, aducînd faptul la cunoştinţa procurorului.

Persoana care efectuează cercetarea penală, anchetatorul penal şi procurorul sînt obligaţi să trimită în instanţa de judecată în decursul a douăzeci şi patru de ore plîngerea primită împreună cu materialele din dosar care confirmă legalitatea şi temeinicia aplicării deţinerii sub arest în calitate de măsură de reprimare, iar în caz de necesitate – împreună cu explicaţiile proprii. Dacă plîngerea este depusă prin intermediul administraţiei locului de deţinere sub arest, procurorul este obligat să înainteze în instanţa de judecată materialele şi explicaţiile menţionate, în decursul a douăzeci şi patru de ore din momentul primirii de la administraţia locului de deţinere a persoanei sub arest a înştiinţării despre depunerea plîngerii de către această persoană.

Depunerea plîngerii nu întrerupe acţiunea mandatului de arestare şi nu are drept urmare eliberarea persoanei de sub arest, dacă acest lucru nu-l va găsi de cuviinţă să-l înfăptuiască persoana care efectuează cercetarea penală, anchetatorul penal sau procurorul.

Articolul 195/2. Controlul judiciar al legalităţii mandatului de arestare

Controlul judiciar al legalităţii mandatului de arestare se efectuează de către judecător la locul de deţinere a persoanei sub arest sau de efectuare a anchetei preliminare.

Judecătorul verifică legalitatea şi temeinicia arestului în decursul a trei zile din momentul primirii materialelor care confirmă legalitatea şi temeinicia deţinerii sub arest în calitate de măsură de reprimare.

Controlul judiciar al legalităţii şi temeiniciei arestului se efectuează în şedinţă închisă cu participarea procurorului, apărătorului, dacă acesta participă la proces, sau a reprezentantului legitim al persoanei deţinute sub arest. Judecătorul cheamă la şedinţă persoana deţinută sub arest.

Neprezentarea nemotivată a părţilor înştiinţate din timp despre data examinării plîngerii nu constituie un obstacol pentru efectuarea controlului judiciar.

La începutul şedinţei judecătorul anunţă care plîngere urmează a fi examinată, se recomandă persoanelor prezente la şedinţă, le explică drepturile şi obligaţiunile lor. După aceasta reclamantul, dacă participă la examinarea plîngerii, o argumentează, iar apoi sînt audiate alte persoane venite la şedinţă.

În urma controlului judiciar, judecătorul pronunţă una din următoarele hotărîri:

1) privind anularea mandatului de arestare şi eliberarea persoanei de sub arest;

2) privind respingerea plîngerii.

Dacă la şedinţă nu au fost prezentate materiale care confirmă legalitatea şi temeinicia arestării, judecătorul hotărăşte anularea mandatului de arestare şi eliberarea persoanei de sub arest.

Hotărîrea judecătorului trebuie să fie motivată.

Hotărîrea judecătorului este definitivă şi nu poate fi atacată sau contestată.

Concomitent cu pronunţarea hotărîrii privind anularea mandatului de arestare, judecătorul are dreptul să aleagă oricare altă măsură de reprimare prevăzută de lege.

Copia hotărîrii judecătorului este trimisă procurorului şi reclamantului, iar dacă a fost luată decizia eliberării persoanei de sub arest, este trimisă şi la locul de deţinere a persoanei sub arest, pentru executare imediată. Dacă persoana deţinută sub arest participă la şedinţă, ea este pusă în libertate de către judecător imediat, chiar în sala şedinţei de judecată.

În caz de respingere a plîngerii examinarea repetată de către judecător a plîngerii aceleiaşi persoane privind aceeaşi cauză în modul prevăzut de prezentul articol se admite dacă după anularea sau modificarea măsurii de reprimare sub formă de deţinere sub arest procurorul a eliberat din nou un mandat de arestare.

După controlul legalităţii mandatului de arestare şi pronunţarea hotărîrii judecătorului remite procurorului, anchetatorului penal sau persoanei care efectuează cercetarea penală materialele dosarului prezentate de ei. În caz de necesitate, în instanţa de judecată pot fi făcute copii de pe aceste documente."

24. În articolele 16, 111, 112, 116, 346/1, 351, 352, 354, 355, 357, 366, 395 cuvintele "Procurorul Republicii Moldova" se substituie prin cuvintele "Procurorul General" la cazul respectiv.

Art.II. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.