D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.130g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 258 alineatele (2) şi (3)

din Codul administrativ

nr. 99  din  30.09.2019

Monitorul Oficial nr.306-309/190 din 11.10.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 11 iulie 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 30 septembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 258 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ, ridicată de către dl avocat Victor Balmuş în dosarul nr.3-2126/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 11 iulie 2019, de către dl judecător Marcel Gandrabur de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află acţiunea în contencios administrativ depusă de către dl Roman Balmuş împotriva Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu privire la anularea actului administrativ.

4. În şedinţa de judecată, dl avocat Victor Balmuş, reprezentantul dlui Roman Balmuş, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 258 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ. Potrivit prevederilor contestate, „procedurile de contencios administrativ atribuite înaintea intrării în vigoare a prezentului cod, prin legi speciale, în competenţa altor instanţe de judecată se vor transmite după intrarea în vigoare a prezentului cod instanţelor competente conform prevederilor prezentului cod”, iar „procedurile de contencios administrativ iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acţiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs şi de contestare cu recurs a încheierilor judecătoreşti”.

5. Prin încheierea din 5 iulie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 258

Dispoziţii tranzitorii

„(1) Procedurile administrative şi procedurile prealabile iniţiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod, care nu au fost finalizate până la 1 aprilie 2019, se vor finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod. Această dispoziţie este valabilă şi pentru procedurile prealabile iniţiate după data intrării în vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură administrativă iniţiată până la data intrării în vigoare a acestuia.

(2) Procedurile de contencios administrativ atribuite înaintea intrării în vigoare a prezentului cod, prin legi speciale, în competenţa altor instanţe de judecată se vor transmite după intrarea în vigoare a prezentului cod instanţelor competente conform prevederilor prezentului cod.

(3) Procedurile de contencios administrativ iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acţiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs şi de contestare cu recurs a încheierilor judecătoreşti.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul pretinde că prevederile articolului 258 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ sunt contrare dispoziţiilor constituţionale referitoare la acţiunea în timp a legii, securitatea raporturilor juridice, previzibilitatea şi claritatea normelor juridice, deoarece prevăd declinarea competenţei pe cauzele de contencios administrativ iniţiate înaintea intrării în vigoare a Codului administrativ în favoarea judecătorilor/completelor specializate pentru cauzele de contencios administrativ.

9. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate contravin articolelor 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Victor Balmuş în dosarul nr.3-2126/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Sesizarea este formulată de către un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 258 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ.

14. Potrivit articolului 258 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ, „procedurile de contencios administrativ atribuite înaintea intrării în vigoare a prezentului cod, prin legi speciale, în competenţa altor instanţe de judecată se vor transmite după intrarea în vigoare a prezentului cod instanţelor competente conform prevederilor prezentului cod”, iar „procedurile de contencios administrativ iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acţiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs şi de contestare cu recurs a încheierilor judecătoreşti”.

15. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că prevederile contestate ar încălca articolele 20 (care garantează accesul liber la justiţie), 23 (care asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 54 (care stabileşte cazurile în care pot fi restrânse anumite drepturi sau libertăţi şi că restrângerile trebuie să fie proporţionale) din Constituţie, în esenţă, acesta îşi exprimă dezacordul cu reglementarea aplicării în timp a normelor care reglementează procedurile de contencios administrativ iniţiate până la data intrării în vigoare a Codului administrativ, precum şi după intrarea acestuia în vigoare (1 aprilie 2019).

16. Sub acest aspect, Curtea notează că, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.e) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege organică organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a contenciosului administrativ. Totodată, prevederile articolului 258 din Codul administrativ se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit articolului 115 alin.(4) din Constituţie, ţine de competenţa exclusivă a legislatorului.

17. Prevederile legale criticate sunt dispoziţii tranzitorii referitoare la acţiunea Codului administrativ în timp edictate de legislator. Curtea reţine că Parlamentul posedă, în acest sens, o marjă discreţionară, în măsura în care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei.

18. Curtea menţionează că aplicarea în timp a legii este reglementată prin norme specifice, denumite norme instrumentale, i.e. principii şi reguli conflictuale, cuprinse în dispoziţii legale speciale, adică în dispoziţii tranzitorii, elaborate pentru a guverna situaţiile juridice născute sub imperiul legii vechi, ori în dispoziţii legale generale, care guvernează în lipsa dispoziţiilor speciale, legea aplicabilă ratione temporis în caz de trecere de la un regim normativ la altul.

19. Curtea menţionează că, prin adoptarea prevederilor menţionate, legislatorul a optat pentru soluţionarea unui conflict de legi în timp, reglementând aplicarea legii vechi cu condiţia ca procedurile administrative şi cererile prealabile să fi fost iniţiate până pe 1 aprilie 2019, data intrării în vigoare a Codului administrativ.

20. Prin urmare, prevederile articolului 258 alin.(2) din Codul administrativ soluţionează conflictul intertemporal al legilor de procedură, care au ca obiect de reglementare competenţa jurisdicţională materială şi teritorială a instanţelor judecătoreşti. Alineatul (3) al aceluiaşi articol soluţionează conflictul intertemporal al legilor de procedură, de organizare judiciară şi procedura de examinare şi de soluţionare a cauzelor de contencios administrativ. Legislatorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări, astfel, procedurile de contencios administrativ iniţiate până la intrarea în vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a Codului administrativ, conform prevederilor acestuia.

21. Curtea face trimitere, în acest sens, la considerentele exprimate în jurisprudenţa Curţii Europene, în care ea a apreciat că este rezonabil ca instanţele naţionale să aplice principiul tempus regit actum în ceea ce priveşte legile procedurale (a se vedea Mione v. Italia (dec.), nr.7856/02, 12 februarie 2004, Rasnik v. Italia (dec.), nr.45989/06, 10 iulie 2007, Martelli v. Italia (dec.), nr.20402/03, 12 aprilie 2007). Mai mult, legislatorul poate adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, aplicabile în anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. Principiul accesului liber la justiţie, garantat de articolul 20 din Constituţie, presupune posibilitatea tuturor celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi în modalităţile instituite de lege, nicio lege neputând exclude vreo categorie sau vreun grup social de la exerciţiul drepturilor procesuale astfel instituite. Prin urmare, sub acest aspect, textele de lege criticate sunt în deplină concordanţă cu prevederile Constituţiei.

22. Cu referire la critica de neconstituţionalitate raportată la articolul 23 din Constituţie, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca exigenţele clarităţii şi preciziei.

23. Prin urmare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 258 alineatele (2) şi (3) din Codul administrativ, ridicată de către dl avocat Victor Balmuş în dosarul nr.3-2126/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.