D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.97g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

 a unor prevederi din articolul 353 din Codul penal

(eschivarea de la serviciul militar)

nr. 78  din  21.05.2019

Monitorul Oficial nr.230-237/166 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 18 mai 2019,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 21 mai 2019 în camera de consiliu,

Prezintă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „sau prin altă înşelăciune” din articolul 353 din Codul penal, ridicată de către dl avocat Nicolae Baban, în dosarul nr.1–71/19, pendinte la judecătoria Edineţ, sediul Central.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 18 mai 2019, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

3. Pe rolul judecătoriei Edineţ, sediul Central, se află în examinare cauza penală privind învinuirea dlui Maxim Condraşco de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 353 din Codul penal [Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi].

4. În cadrul şedinţei de judecată din 12 martie 2019, dl avocat Nicolae Baban, apărător ales al dlui Maxim Condraşco, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „sau prin altă înşelăciune” din articolul 353 din Codul penal, care are următorul conţinut: „Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi prin automutilare, simularea unei boli, falsificarea documentelor sau prin altă înşelăciune se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 150 de ore.”.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, judecătoria Edineţ, sediul Central, a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal sunt următoarele:

Articolul 353

Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul

 militar cu termen redus sau de la serviciul militar

ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi

„Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la serviciul militar cu termen redus sau de la serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi prin automutilare, simularea unei boli, falsificarea documentelor sau prin altă înşelăciune

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 150 de ore.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul „sau prin altă înşelăciune” din articolul 353 din Codul penal nu este clar şi previzibil, pentru că nu descrie care fapte pot fi subînţelese ca înşelăciune pentru eschivarea de la serviciul militar, situaţie care contravine articolului 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

9. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

10. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

11. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Nicolae Baban, în dosarul nr.1–71/19, pendinte la judecătoria Edineţ, sediul Central. Sesizarea este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

12. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul „sau prin altă înşelăciune” din articolul 353 din Codul penal.

13. Curtea observă că, în teoria dreptului penal, prin „altă înşelăciune” se înţeleg alte mijloace (comunicări orale sau scrise) care induc în eroare organele competente care hotărăsc problema eliberării persoanei de la serviciul militar. Înşelăciunea se poate manifesta şi prin tăinuirea intenţionată a datelor despre care persoana era obligată să comunice, ca de exemplu: tăinuirea încheierii tratamentului medical, dispariţia altor impedimente pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu etc. De asemenea, prin „altă înşelăciune” (alta decât falsificarea documentelor), ca modalitate a acţiunii adiacente în cadrul faptei incriminate la articolul 353 din Codul penal, se au în vedere: falsul în declaraţii; folosirea unor documente aparţinând unei alte persoane; substituirea de persoane etc.

14. Astfel, nu poate fi acceptată susţinerea potrivit căreia destinatarii nu îşi pot adapta conduita în funcţie de conţinutul textului legal criticat, deoarece acesta este suficient de previzibil, important fiind efectul acţiunii: înşelăciunea. Termenul „înşelăciune” nu este susceptibil de interpretări diferite.

15. Curtea aminteşte că prevederile articolului 23 din Constituţie nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial, legea penală nefiind o lex stricta.

16. De asemenea, pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna (Del Río Prada v.Spania [MC], 21 octombrie 2013, §92).

17. Prin urmare, Curtea menţionează că interpretarea sensului exact al textului „sau prin altă înşelăciune” din articolul 353 din Codul penal depinde de practică şi fără îndoială că instanţa de judecată este cea mai în măsură să-l interpreteze.

18. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte criteriile de admisibilitate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „sau prin altă înşelăciune” din articolul 353 din Codul penal, ridicată de către dl avocat Nicolae Baban, în dosarul nr.1–71/19, pendinte la judecătoria Edineţ, sediul Central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.