D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.128g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate
a articolului 24 alineatele (1) şi (2) din Codul de executare până la modificarea
acestuia prin Legea nr.191 din 23 septembrie 2016 privind modificarea
şi completarea unor acte legislative
nr. 109 din 25.09.2018
Monitorul Oficial nr.24-28/11 din 25.01.2019
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
dlui Aurel BĂIEŞU,
dlui Igor DOLEA,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Vasili Oprea, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 18 septembrie 2018,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 25 septembrie 2018 în camera de consiliu,
Prezintă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 24 alineatele (1) şi (2) din Codul de executare până la modificarea acestuia prin Legea nr.191 din 23 septembrie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de către dl Andrei Şveţ, reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în dosarul nr.25a-92/17, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 18 septembrie 2018 de către dl judecător Mihail Macar de la Judecătoria Hânceşti, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe 2 iunie 2014, S.A. „Horus” a depus la executorul judecătoresc o cerere prin care a solicitat intentarea procedurii de executare în baza unui titlu executoriu din 4 iulie 2013, care viza încasarea unor sume de bani din contul Ministerului Sănătăţii. Pe 19 august 2014, din contul Ministerului Sănătăţii s-a încasat în beneficiul S.A. „Horus” suma de 4679868,37 lei.
4. Pe 20 august 2014, executorul judecătoresc a expediat către Ministerul Sănătăţii o încheiere de încasare a cheltuielilor de executare, care a constituit obiectul unei cereri de chemare în judecată depuse de către Ministerul Sănătăţii împotriva S.A. „Horus” şi a executorului judecătoresc.
5. Pe 28 noiembrie 2014, între Ministerul Sănătăţii, S.A. „Horus” şi executorul judecătoresc a fost încheiată o tranzacţie de împăcare, în baza căreia Ministerul Sănătăţii a renunţat la acţiunea împotriva S.A. „Horus” şi a executorului judecătoresc, prin care solicitase anularea actelor executorului judecătoresc, restituirea sumei şi anularea încheierii executorului judecătoresc de încasare a cheltuielilor de executare. Părţile s-au obligat să nu-şi înainteze reciproc alte pretenţii pecuniare ce decurg din calculul sumei stabilite conform titlului executoriu. Tranzacţia de împăcare a fost confirmată prin încheierea Judecătoriei Hânceşti din 3 decembrie 2014.
6. Ulterior, pe 3 august 2015, executorul judecătoresc a emis o încheiere privind calcularea dobânzii de întârziere pentru neexecutarea în termen a hotărârii de judecată din 4 iulie 2013. În consecinţă, pe 22 august 2015, Ministerul Sănătăţii a depus o cerere de chemare în judecată împotriva S.A. „Horus” şi a executorului judecătoresc, prin care a solicitat anularea încheierii executorului judecătoresc privind calcularea dobânzilor de întârziere.
7. Pe 2 februarie 2016, prin hotărârea Judecătoriei Hânceşti a fost admisă cererea Ministerului Sănătăţii, fiind dispusă anularea încheierii executorului judecătoresc privind calcularea dobânzilor. Hotărârea în discuţie a fost casată prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău, iar cauza a fost trimisă la rejudecare în instanţa de fond, într-un alt complet de judecată.
8. În cadrul şedinţei de judecată din 30 iulie 2018, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a înaintat o cerere de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 24 alineatele (1) şi (2) din Codul de executare, care stabileşte că, la cererea creditorului, executorul judecătoresc calculează dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcţie de rata inflaţiei şi în conformitate cu articolul 619 din Codul civil, iar încheierea executorului este un titlu executoriu.
9. Prin încheierea din 10 septembrie 2018, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
[…]”
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.
[…]”
11. Prevederile relevante ale Codului de executare, până la modificarea acestuia prin Legea nr.191 din 23 septembrie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, în vigoare din 28 aprilie 2017, sunt următoarele:
Articolul 24
Calcularea dobânzilor, penalităţilor şi altor sume rezultate
din întârzierea executării
„(1) La cererea creditorului, executorul judecătoresc calculează dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcţie de rata inflaţiei şi în conformitate cu art.619 din Codul civil. Sumele menţionate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanţa a devenit exigibilă (scadentă) şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă şi durata suspendării procedurii de executare, în condiţiile prevăzute de prezentul cod.
(2) Încheierea executorului judecătoresc emisă în condiţiile alin.(1) este un titlu executoriu.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul invocă faptul că prevederile alineatelor (1) şi (2) din articolul 24 din Codul de executare, care stabilesc competenţa executorului judecătoresc de a calcula suma dobânzilor, a penalităţilor, precum şi alte sume rezultate din întârzierea executării, încalcă dreptul debitorului din procedura de executare silită la proprietate privată şi protecţia acesteia, precum şi dreptul de acces liber la justiţie.
13. În susţinerea opiniei sale, autorului excepţiei de neconstituţionalitate a invocat prevederile articolelor 4 alineatele (1) şi (2), 7, 8, 9, 16, 20, 46 şi 54 alin.(1) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
14. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.
15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de executare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Andrei Şveţ, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în dosarul nr.25a-92/17, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.
17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 24 alineatele (1) şi (2) din Codul de executare, până la modificarea acestuia prin Legea nr.191 din 23 septembrie 2016, în vigoare din 28 aprilie 2017.
18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile contestate încalcă prevederile articolelor 4 alineatele (1) şi (2), 7, 8, 9, 16, 20, 46 şi 54 alin.(1) din Constituţie. Deşi sunt invocate aceste prevederi, Curtea consideră că se impune examinarea excepţiei de neconstituţionalitate în baza articolelor 20 şi 46 din Constituţie, care garantează dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul de proprietate privată şi protecţia acesteia.
19. Potrivit articolului 24 alin.(1) din Codul de executare, până la modificarea acestuia prin Legea nr.191 din 23 septembrie 2016, la cererea creditorului, executorul judecătoresc calculează dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, în funcţie de rata inflaţiei şi în conformitate cu articolul 619 din Codul civil. Sumele menţionate se calculează de la data la care hotărârea judecătorească a devenit definitivă sau, în cazul celorlalte documente executorii, de la data la care creanţa a devenit exigibilă (scadentă) şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în orice document dintre acestea, în perioada de calcul fiind inclusă şi durata suspendării procedurii de executare, în condiţiile prevăzute de cod. Alineatul (2) al aceluiaşi articol stabileşte că încheierea executorului judecătoresc emisă în condiţiile alin.(1) reprezintă un titlu executoriu.
20. Aşadar, Curtea observă că executorul judecătoresc are competenţa de a calcula dobânzile, penalităţile şi alte sume rezultate din întârzierea executării, la cererea creditorului, iar încheierea emisă de către executor este un titlu executoriu.
21. Potrivit dispoziţiilor articolelor 1-3 din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, executorul judecătoresc este un exponent al puterii de stat, care îndeplineşte activităţi de interes public, iar actul întocmit de către acesta este un act procesual de autoritate publică cu forţă probantă.
22. În jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a stabilit că încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare, emisă în condiţiile legii, întruneşte elementele unui act juridic administrativ. Ea a constatat că executorul judecătoresc nu soluţionează un litigiu, ci doar stabileşte sumele care urmează a fi încasate în calitate de cheltuieli de executare (a se vedea, în acest sens, DCC nr.34 din 14 iunie 2016, §22). Făcând o paralelă între cazul în discuţie şi constatarea menţionată supra, Curtea conchide că încheierea de calculare a dobânzilor, a penalităţilor şi a altor sume rezultate din întârzierea executării reprezintă un act juridic administrativ. În baza acestui act, executorul judecătoresc, în calitatea sa de exponent al puterii publice, stabileşte cuantumul prejudiciului provocat prin întârzierea executării. Acest prejudiciu se determină în baza prevederilor articolului 619 din Codul civil şi în funcţie de rata inflaţiei. În consecinţă, nu se poate pretinde că executorul judecătoresc stabileşte criterii noi de calcul sau că acorde drepturi noi.
23. Curtea menţionează că ţine de marja de discreţie a legislatorului de a decide cu privire la procedura de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti. Totuşi, în exercitarea acestei competenţe, legislatorul este obligat să ofere participanţilor la procedura de executare silită remedii efective în vederea apărării drepturilor şi a intereselor lor. În acest caz, Curtea constată că încheierea executorului judecătoresc privind calcularea dobânzilor, a penalităţilor şi a altor sume rezultate din întârzierea executării poate fi contestată în faţa unei instanţe de judecată în termen de 10 zile de la data comunicării (a se vedea, în acest sens, articolul 66 alin.(2) din Codul de executare). De altfel, circumstanţele din litigiul principal confirmă acest fapt. Aşadar, nu se poate vorbi despre existenţa unei ingerinţe în dreptul de acces la un tribunal, garantat de articolul 20 din Constituţie.
24. Aşadar, pornind de la aceste premise, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 24 alineatele (1) şi (2) din Codul de executare, până la modificarea acestuia prin Legea nr.191 din 23 septembrie 2016, ridicată de către dl Andrei Şveţ, reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în dosarul nr.25a-92/17, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTE | Mihai POALELUNGI
|
Nr.109. Chişinău, 25 septembrie 2018. |
