L E G E

pentru modificarea Legii apelor nr. 272/2011

 

nr. 249  din  15.11.2018

 

Monitorul Oficial nr.1-5/2 din 04.01.2019

 

* * *

Prezenta lege transpune art.6 şi anexa IV din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Art.I. – Legea apelor nr.272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În textul legii, cuvîntul „aprovizionare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „alimentare” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. La articolul 1, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) crearea unui cadru normativ pentru monitorizarea, evaluarea, gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în baza participării publicului la evaluarea, planificarea şi luarea deciziilor;”.

3. Articolul 2:

după noţiunea „acvifer” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„aglomerări – zone în care populaţia şi/sau activităţile economice sînt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor uzate din localităţile urbane şi rurale şi direcţionarea acestora spre o staţie de epurare sau spre un punct final de deversare;”

după noţiunea „bazin hidrografic” se introduc două noţiuni noi cu următorul cuprins:

„bazin de apă – corp de apă artificial provizoriu, care se umple prin pompare sau prin scurgere, destinat irigaţiei şi/sau altor scopuri, cu excepţia reproducerii şi creşterii peştelui;

bilanţul apelor – set de calcule privind gestionarea resurselor de apă, realizate la pregătirea schemelor şi proiectelor, care determină raportul dintre resursele de apă disponibile (volumul apelor de suprafaţă şi celor subterane disponibile pentru utilizarea multianuală garantată) şi consumul de apă calculat la nivelul prognozat de dezvoltare a economiei;”

noţiunea „Cadastrul de stat al apelor” va avea următorul cuprins:

„Cadastrul de stat al apelor – sistem informaţional de stat în care sînt colectate, prelucrate şi păstrate datele privind resursele de apă, gestionarea resurselor de apă, construcţiile hidrotehnice, zonele protejate, bilanţul apelor, terenul fondului apelor;”

după noţiunea „comitet al districtului bazinului hidrografic” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„construcţii hidrotehnice – construcţii destinate utilizării resurselor de apă în diferite scopuri, protecţiei acestora, precum şi prevenirii efectelor distructive ale apelor, inclusiv ale celor care conţin poluanţi;”

după noţiunea „corp de apă subterană” se introduc 4 noţiuni noi cu următorul cuprins:

„curs de apă – masă de apă, verigă a reţelei hidrografice, care curge în mod natural prin formele negative liniare de relief. Cursul de apă poate fi permanent, intermitent sau efemer;

curs de apă efemer – curs de apă în care se atestă curgere de apă doar în perioada căderii precipitaţiilor atmosferice şi/sau topirii zăpezilor, precum şi pentru o perioadă scurta după finalizarea fenomenului respectiv;

curs de apă intermitent – curs de apă în care nu se atestă curgere de apă peste 2 luni în decurs de un an;

curs de apă permanent – curs de apă în care se atestă curgere de apă peste 10 luni în decurs de un an;”

după noţiunea „district al bazinului hidrografic” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„heleşteu – corp de apă artificial, format prin îndiguirea unei suprafeţe adiacente unui curs de apă şi destinat reproducerii şi creşterii peştilor;”;

la noţiunea „iaz (heleşteu)”, textul „(heleşteu)” se exclude;

după noţiunea „lac de acumulare” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„managementul la nivelul bazinului hidrografic – sistem de gestionare a resurselor de apă din cadrul unui bazin hidrografic;”

după noţiunea „poluant” se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

„pîrîu – curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitaţii atmosferice şi ape subterane, avînd o lungime mai mică de 10 km şi o suprafaţă a bazinului de recepţie mai mică de 50 km²;”

după noţiunea „risc de inundaţii” se introduc două noţiuni noi cu următorul cuprins:

„reţea hidrografică – totalitatea cursurilor de apă (permanente, intermitente şi efemere) şi a lacurilor (naturale şi antropice) de pe un anumit teritoriu;

rîu – curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitaţii atmosferice şi ape subterane şi care curge prin albia formată de acesta, avînd o lungime mai mare de 10 km şi o suprafaţă a bazinului de recepţie mai mare de 50 km²;”

după noţiunea „valori-limită de emisie” se introduc trei noţiuni noi cu următorul cuprins:

„zonă de protecţie – zonă de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, astfel cum este definită în Legea nr.440/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;

zonă protejată – zonă destinată protecţiei apelor de suprafaţă şi celor subterane sau conservării habitatelor şi a speciilor care depind în mod direct de apă;

zonă sensibilă – corp de apă, identificat drept zonă sensibilă, care include:

a) lacurile naturale cu apă dulce, alte mase de apă dulce şi estuare, care au fost identificate drept eutrofe sau care ar putea deveni în curînd eutrofe dacă nu sînt întreprinse măsuri de protecţie;

b) apele dulci de suprafaţă destinate captării apei potabile şi care ar putea conţine o concentraţie de nitraţi mai mare decît cea prevăzută de cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, stabilite de către Guvern;”.

4. Articolul 4:

la alineatul (5), textul „în condiţiile legii” se substituie cu textul „fără bararea cursurilor de apă şi doar în condiţiile legislaţiei în vigoare”;

articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Lacul de acumulare, iazul şi heleşteul se consideră corpuri de apă indivizibile constituite din următoarele bunuri: terenul pe care este situat corpul de apă, fîşia riverană de protecţie a apelor şi construcţiile hidrotehnice.”

5. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Articolul 10. Comitetul districtului bazinului hidrografic

(1) Pentru fiecare district al bazinului hidrografic, organul central al administraţiei publice în domeniul mediului formează cîte un comitet, în a cărui componenţă intră reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai comitetelor subbazinelor, ai asociaţiilor utilizatorilor de apă, ai societăţii civile şi comunităţii ştiinţifice.

(2) Comitetul districtului bazinului hidrografic are următoarele atribuţii de bază:

a) consultă organul central al administraţiei publice în domeniul mediului la elaborarea, modificarea şi completarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic, inclusiv la determinarea priorităţilor folosinţei apei în cadrul districtului bazinului hidrografic, la elaborarea măsurilor şi determinarea termenelor de implementare a acestora şi a rezultatelor planificate, elaborează propuneri şi recomandă priorităţi de finanţare;

b) participă la monitorizarea implementării Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic;

c) coordonează procesul de creare şi funcţionare a comitetelor subbazinelor, avizează planurile de gestionare a subbazinelor hidrografice şi monitorizează implementarea acestora;

d) consultă organul central al administraţiei publice în domeniul mediului şi autoritatea administrativă de gestionare a apelor la elaborarea planurilor de gestionare a riscului de inundaţii şi a riscului de secetă;

e) facilitează schimbul de informaţii în domeniu între autorităţile publice, utilizatorii de apă şi societatea civilă;

f) participă la cooperarea transfrontalieră privind gestionarea bazinelor hidrografice comune.

(3) Modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic, structura şi atribuţiile acestuia sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.

(4) Pentru exercitarea atribuţiilor, comitetul districtului bazinului hidrografic dispune de un secretariat tehnic permanent, structura şi atribuţiile căruia sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.”

6. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Articolul 14. Cadastrul de stat al apelor

(1) Cadastrul de stat al apelor este ţinut de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor. În Cadastrul de stat al apelor sînt colectate, prelucrate şi păstrate datele privind resursele de apă monitorizate, reţeaua hidrografică, corpurile de apă, construcţiile hidrotehnice, zonele protejate, zonele de protecţie şi fîşiile riverane de protecţie a apelor, precum şi datele privind captările şi deversările de apă, bilanţul apelor, managementul la nivelul bazinului hidrografic, terenul fondului apelor şi alte informaţii relevante.

(2) Structura şi conţinutul Cadastrului de stat al apelor sînt stabilite prin regulament aprobat de către Guvern.”

7. La articolul 19 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:

„d) evaluarea ariilor naturale protejate, a zonelor de protecţie şi a zonelor protejate, precum şi identificarea necesităţii stabilirii unor noi arii naturale protejate sau zone ori modificării celor existente;”.

8. Legea se completează cu articolele 19¹ şi 19² cu următorul cuprins:

„Articolul 19¹. Zonele protejate

(1) Zonele protejate se identifică şi se cartografiază de autoritatea administrativă de gestionare a apelor şi, respectiv, de autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice, în modul stabilit prin regulament aprobat de către Guvern.

(2) La nivelul fiecărui district al bazinului hidrografic, înregistrarea şi evidenţa zonelor protejate se efectuează prin intermediul Registrului zonelor protejate, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor, care include următoarele tipuri de zone protejate:

a) zonele destinate captării apei potabile din ape de suprafaţă şi din cele subterane, care au un debit, în medie, mai mare de 10 m³ pe zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi din corpurile de apă care pot fi utilizate astfel în viitor;

b) zonele destinate protecţiei speciilor acvatice de importanţă economică – corpuri de apă stagnante sau cursuri de apă, habitate ale speciilor indigene, care menţin biodiversitatea şi a căror existenţă este importantă pentru gestionarea resurselor de apă;

c) corpurile de apă destinate recreării, inclusiv cele identificate drept ape de îmbăiere;

d) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv zonele vulnerabile şi zonele sensibile, în special cele din aglomerări fără staţii de epurare a apelor uzate, cele în care se produc deversări ale apelor uzate insuficient sau necorespunzător tratate şi cele în care nu se atestă sisteme pentru tratarea biologică a apelor uzate, identificate în baza unei metodologii aprobate de către Guvern;

e) zonele destinate protecţiei habitatelor sau a speciilor, în care întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv zonele importante pentru reţeaua Emerald şi zonele umede de importanţă internaţională.

(3) Registrul zonelor protejate este instituit şi ţinut de către organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor, în conformitate cu Legea nr.71/2007 cu privire la registre.

(4) Informaţia privind zonele protejate se include în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, la fiecare revizuire a acestuia, şi se completează cu hărţi, cu indicarea amplasamentului fiecărei zone protejate, precum şi a prevederilor legislaţiei naţionale în baza cărora au fost identificate zonele respective.

(5) Modul de colectare, prelucrare, păstrare şi utilizare a datelor Registrului zonelor protejate, precum şi responsabilitatea autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu privind furnizarea informaţiilor şi datelor necesare instituirii şi ţinerii registrului se stabilesc prin regulament aprobat de către Guvern.

(6) Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sînt stabilite în conformitate cu prevederile art.38 alin.(1) şi (6) şi presupun realizarea unor măsuri cu un impact direct sau indirect asupra stării zonelor protejate, precum măsurile de control al captărilor de apă, măsurile de promovare a utilizării apei în mod eficient şi durabil, măsurile de control al poluării difuze.

(7) Măsurile prevăzute la alin.(6) sînt incluse în Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic, elaborat în conformitate cu art.19.

 

Articolul 19². Construcţiile hidrotehnice

(1) În funcţie de destinaţie, construcţiile hidrotehnice se clasifică în:

a) baraje;

b) diguri de protecţie contra inundaţiilor;

c) staţii de pompare a apei;

d) sisteme de irigare: bazine de apă şi conducta de presiune;

e) clădirile centralelor hidroelectrice;

f) sonde arteziene;

g) depozite de reziduuri lichide provenite din industrie şi agricultură.

(2) Înregistrarea şi evidenţa construcţiilor hidrotehnice se efectuează prin intermediul Registrului construcţiilor hidrotehnice, parte componentă a Cadastrului de stat al apelor.

(3) Registrul construcţiilor hidrotehnice este instituit şi ţinut de către organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor, în conformitate cu Legea nr.71/2007 cu privire la registre.

(4) Structura, conţinutul, modul de colectare, prelucrare, păstrate şi utilizare a datelor Registrului construcţiilor hidrotehnice, precum şi responsabilitatea autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu privind furnizarea informaţiilor şi datelor necesare instituirii şi ţinerii registrului respectiv se stabilesc prin regulament aprobat de către Guvern.”

9. La articolul 38 alineatul (1), textul „zonelor de protecţie” se substituie cu textul „zonelor protejate”.

10. La articolul 41 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) consultă organele abilitate în cazul deversării apelor uzate în zonele protejate indicate la art.19¹ alin.(2).”

11. La articolul 50 alineatul (2):

litera f) va avea următorul cuprins:

„f) inventarierea anuală şi evaluarea stării construcţiilor hidrotehnice ale iazurilor şi lacurilor antropice din ţară;”

alineatul se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) alte lucrări necesare.”

 

Art.II. – Guvernul, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.