H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor

în domeniile de control ale Agenţiei Navale

 

nr. 837  din  20.08.2018

 

Monitorul Oficial nr.347-357/922 din 14.09.2018

 

* * *

În vederea executării prevederilor art.16 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Navale (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.837 din 20.08.2018

 

METODOLOGIE

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza

analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Navale

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenţiei Navale (în continuare – Agenţie) este elaborată în scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător pentru domeniile de activitate ale Agenţiei, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi Hotărîrea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

Prezenta Metodologie se aplică cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

2. Planificarea activităţilor de control se efectuează în baza analizei criteriilor de risc, conform Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi prezentei Metodologii.

3. Esenţa metodologică a planificării controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor rezidă în distribuirea acestora conform celor mai importante criterii de risc relevante domeniului de control atribuit şi în acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, raportat la ponderea fiecărui criteriu, în funcţie de relevanţa sa pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană supusă controlului/unitate controlată şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acţiunilor adecvate dintre mai multe acţiuni alternative.

Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare acţiunilor de control referitoare la persoana în cauză.

 

II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC ŞI GRADAREA INTENSITĂŢII RISCULUI

4. Identificarea şi revizuirea criteriilor de risc, precum şi gradarea acestora se efectuează în conformitate cu cerinţele şi regulile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

5. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale persoanei şi/sau obiectului pasibil controlului şi/sau raporturilor anterioare ale persoanei controlate cu Agenţia, existenţa şi intensitatea cărora pot indica probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii oamenilor în urma activităţii agentului economic.

6. Criteriile de risc se grupează în funcţie de subiectul controlului, obiectul controlului, raporturile anterioare cu Agenţia, după cum urmează:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice;

2) mărimea persoanei/unităţii;

3) istoricul conformării cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile organului de control;

4) durata de la data efectuării ultimului control (pentru protecţia consumatorului sau supravegherea pieţei).

7. Criteriile de risc se ponderează, se ajustează şi se gradează în corespundere cu specificul domeniilor de activitate ale Agenţiei:

1) transportul naval şi activităţile conexe transportului naval;

2) protecţia consumatorilor în domeniul transportului naval şi activităţilor conexe, supravegherea pieţei ambarcaţiunilor şi echipamentelor maritime.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

8. Domeniile activităţii economice pentru care se aplică prezenta Metodologie se raportează la Clasificatorul activităţilor din Economia Moldovei în modul stabilit în anexa nr.1 la prezenta Metodologie.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

9. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 gradul maxim de risc.

10. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui nivel în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît de la nivelul minim la nivelul maxim de risc să fie reflectat un registru complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile.

11. La stabilirea gradului de risc al unei persoane/unităţi concrete, în cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu această persoană/unitate, organul de control solicită informaţia necesară de la persoana în cauză, după caz, cu sau fără aplicarea unui formular de autoevaluare.

În cazul în care nu a fost obţinută informaţia necesară sau nu poate fi obţinută fără efectuarea unui control, organul de control aplică punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi al persoanei supuse controlului. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

 

Secţiunea 1

Criteriile de risc aplicate pentru activităţile de transport

naval şi activităţile conexe transportului naval

12. În domeniul transportului naval şi activităţilor conexe transportului naval se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare.

1) Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente, fiecărui tip de activitate îi este caracteristic un număr diferit de factori de risc care pot influenţa substanţial nivelul de risc general al unei persoane/unităţi în parte.

 

 

2) Mărimea persoanei/unităţii – cantitatea de personal angajat

Raţionamentul general: Mărimea indică asupra intensităţii corespunzătoare a factorilor de risc într-o activitate economică. Corespunzător, mărimea este măsurată după cantitatea de nave utilizate în activitatea de transport, numărul de curse în gara maritimă, numărul de nave deservite/reparate, tonele de marfă implicate în operaţiunile portuare şi numărul de persoane pregătite, recrutate, atestate. Un număr mai mare de persoane poate indica asupra unui risc mai înalt.

 

 

 

 

3) Istoricul conformării cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile organului de control în domeniul transportului naval şi activităţilor conexe

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

 

 

 

 

Secţiunea a 2-a

Criteriile de risc privind protecţia consumatorilor în domeniul transportului naval

şi supravegherea pieţei ambarcaţiunilor şi echipamentelor maritime

13. În ceea ce ţine de protecţia consumatorilor în domeniul transportului naval şi supravegherea pieţei ambarcaţiunilor şi echipamentelor maritime se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare.

1) Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice

Raţionamentul general: domeniul de activitate economică este unul dintre cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă în funcţie de caracteristicile lor inerente, fiecărui tip de activitate îi este caracteristic un număr diferit de factori de risc care pot influenţa substanţial nivelul de risc general al unei persoane/unităţi în parte.

 

 

2) Mărimea persoanei/unităţii

Raţionamentul general: Mărimea indică asupra intensităţii corespunzătoare a factorilor de risc într-o activitate economică. Corespunzător, o cantitate mai mare de persoane deservite pot indica asupra unui risc mai înalt care se va răsfrînge asupra mai multor consumatori ce beneficiază de servicii de la un prestator.

 

 

3) Istoricul conformării cu prevederile legislaţiei şi cu prescripţiile organului de control privind protecţia consumatorilor în domeniul transportului naval şi supravegherea pieţei ambarcaţiunilor şi echipamentelor maritime

Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea antreprenorului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

 

 

4) Durata de la data efectuării ultimului control

Raţionamentul general: cu cît mai lungă este perioada în care agentul economic pasibil controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acestuia cu prevederile normative, atribuind riscul minim entităţilor controlate recent şi riscul maxim entităţilor care nu au fost supuse recent controlului de stat.

 

 

 

 

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele supuse controlului

14. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

 

 

sau

 

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);

R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.

15. În urma aplicării formulei stabilite la pct.14, riscul global va primi valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.

Subiecţii controlului sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim.

 

III. ÎNTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE CONTROL

ÎN URMA EVALUĂRII NIVELULUI DE RISC

16. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Cantitatea de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Agenţiei în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care poate fi supus controalelor de către toate subdiviziunile Agenţiei. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.14 şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

17. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Agenţia definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Agenţiei. În cazul în care conducătorul Agenţiei nu a aprobat regulile de întocmire a planului anual de control, poate fi aplicată metoda prevăzută în anexa nr.2 la prezenta Metodologie.

Planul anual listează pe verticală toate persoanele/unităţile care urmează să fie supuse controlului pe parcursul la un an şi indică pe orizontală domeniile de control pentru care vor fi efectuate vizite la o persoană/unitate concretă într-un singur control. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia dintre exemplele prevăzute la anexa nr.3 la prezenta Metodologie, la alegerea Agenţiei.

Pînă la publicarea oficială, planul anual este suprapus şi comparat cu planurile anuale ale altor organe de control, pentru a evita dublări şi a depista posibilitatea controalelor comune la aceeaşi persoană/unitate.

18. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru.

19. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Agenţiei, conducătorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

20. Conducătorul Agenţiei poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi ale Legii nr.131/2012, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

 

IV. CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

21. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor se întemeiază pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Agenţie, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

22. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Agenţia menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

2) istoricul activităţii de control;

3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea persoanei în cauză.

23. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

 

V. PREGĂTIREA VIZITEI DE CONTROL

24. Pînă la luarea deciziei de începere a controlului unei persoane/unităţi şi emitere a delegaţiei de control corespunzătoare, pentru a determina metoda corectă de control, resursele necesare şi durata preconizată, se va examina, în prealabil, profilul persoanei/unităţii, în baza informaţiei disponibile, luînd în calcul cel puţin următorii factori:

1) mărimea şi amplasarea persoanei/unităţii;

2) existenţa sistemelor interne de management al calităţii;

3) perioada în care activează în domeniul supus controlului;

4) frecvenţa controalelor aplicate la acest agent economic (în ultimii ani);

5) existenţa petiţiilor, adresărilor de la alte autorităţi sau altor informaţii cu privire la agentul economic în cauză care reflectă respectarea/nerespectarea cadrului normativ;

6) istoricul încălcărilor şi conformărilor cu prescripţiile agentului, fiind examinat tipul încălcărilor comise anterior, gravitatea acestora, frecvenţa lor şi modul cum s-a conformat recomandărilor şi prescripţiilor organului de control;

7) identificarea, în prealabil, a aspectelor ce urmează a fi verificate în cadrul controlului şi stabilirea dacă informaţia necesară poate fi colectată fără interacţiune cu agentul economic în cauză (din alte surse de informaţii accesibile).

25. După efectuarea evaluării conform pct.24, se emite delegaţia de control şi se expediază pentru notificare persoanei ce urmează a fi controlată.

26. În cazul în care aspectele ce urmează a fi verificate prin control pot fi verificate la distanţă, după emiterea delegaţiei de control va fi aplicată metoda verificării la distanţă, prin solicitare de informaţii sau documente de la persoana supusă controlului.

27. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei preliminare a riscurilor şi estimarea prealabilă a efortului şi modului de intervenţie şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor şi estimarea prealabilă a efortului şi modului de intervenţie, organul de control utilizează criterii de risc stabilite de prezenta Metodologie şi factorii identificaţi la pct.24, care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

 

VI. ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR

DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

28. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

29. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

30. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

 

VII. PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A ORGANULUI DE CONTROL

31. Organul de control realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

32. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

33. În cazul planificării strategice a activităţii de control a organului de control, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

 

 

 

 

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]