H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Metodologiei controlului de stat asupra activităţii
de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor
de competenţă ale Inspectoratului Naţional
pentru Supraveghere Tehnică
[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023]
nr. 781 din 01.08.2018
Monitorul Oficial nr.321-332/853 din 24.08.2018
* * *
În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, conform anexei nr.1.
[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023]
2. Monitorizarea executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Economiei, Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Ministerului Afacerilor Interne, în limitele competenţelor funcţionale.
[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]
3. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2.
4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP
|
| Contrasemnează: | |
| Ministrul economiei şi infrastructurii | Chiril Gaburici
|
| Nr.781. Chişinău, 1 august 2018. | |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.781 din 1 august 2018
Notă: În anexa nr.1 în denumire şi pe tot parcursul textului, cuvintele „Agenţia pentru Supraveghere Tehnică”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică”, la forma gramaticală corespunzătoare;
pe tot parcursul textului, cuvântul „Agenţie”, la orice formă gramaticală, se
substituie cu cuvântul „Inspectorat”, la forma gramaticală corespunzătoare, conform Hot.Guv.
nr.391 din 14.06.2023, în vigoare 26.06.2023
METODOLOGIA
controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor,
aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului
Naţional pentru Supraveghere Tehnică
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţă ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.379/2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor.
2. Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică (în continuare – Inspectorat) aplică prezenta Metodologie în următoarele domenii atribuite în competenţa sa:
1) supravegherea tehnică de stat a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase;
2) construcţii şi urbanism;
3) supravegherea pieţei produselor nealimentare în domeniile sale de competenţă, stabilite în anexa la Legea nr.7/2016 privind supravegherea pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor nealimentare;
4) siguranţa antiincendiară;
5) protecţia civilă;
6) geodezia şi cartografia.
Controlul de stat în domeniile indicate la subpct.1)–6) se realizează cu aplicarea prezentei Metodologii.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
3. La baza controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător stau criteriile de risc relevante pentru domeniile de competenţa ale Inspectoratului, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.
4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau obiectul controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii acţiunilor de control ce se aplică acesteia.
5. Inspectoratul aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:
1) la planificarea anuală a controalelor;
2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
3) la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Inspectorat sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului;
4) la elaborarea listelor de verificare şi stabilirea cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;
5) în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;
6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.
6. În actul administrativ al Inspectoratului cu privire la situaţiile prevăzute la pct.5 se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei şi modul în care acestea au fost luate în considerare.
7. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.5 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, pot fi utilizate aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului şi/sau obiectelor controlului ca la planificarea anuală a controalelor.
Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
Secţiunea 1-a
Criteriile de risc
8. Criteriul de risc însumează un set de însuşiri ale persoanei şi/sau ale obiectului pasibil de control sau de circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea de a cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor mediului înconjurător şi gradul acestor daune.
9. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariţiei prejudiciului şi/sau mărimea acestuia.
10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu pentru domeniile de competenţă ale Inspectoratului sînt următoarele:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a subiectului;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului;
3) subiectul controlat.
11. Criteriul obligatoriu „subiectul controlat”, menţionat la pct.10 subpct.3), în funcţie de însuşirile persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului şi al domeniului de competenţă ale Inspectoratului, este:
1) în domeniul supravegherea tehnică de stat:
- numărul obiectivelor de producţie/instalaţiilor tehnice potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului;
2) în domeniul construcţii şi urbanism:
- mărimea persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului (indicii cantitativi de activitate);
3) în domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare:
- aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului;
4) în domeniul siguranţa antiincendiară:
- pericol de incendiu funcţional al clădirilor;
5) în domeniul protecţia civilă:
- starea protecţiei civile;
6) în domeniul geodezie şi cartografie:
- volumul lucrărilor conform domeniului de activitate şi suprafeţei totale a obiectelor.
[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]
12. Criteriile specifice pe domeniile utilizate de Inspectorat sînt:
1) în domeniul supravegherea tehnică de stat:
- tipul şi clasa de pericol al obiectivelor de producţie şi instalaţiilor tehnice potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului;
2) în domeniul construcţii şi urbanism:
- perioada de activitate a persoanelor supuse controlului în domeniul respectiv;
3) în domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare:
- categoria de consumatori;
- veniturile din vânzări (cifra de afaceri);
- rezultatele monitorizării produselor care ţin de competenţa Agenţiei, reflectate la pct.26 subpct.2) concomitent cu criteriul „istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Agenţiei”;
4) în domeniul siguranţa antiincendiară:
- pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu al clădirilor şi încăperilor de producţie şi de depozitare;
- suprafaţa obiectivului;
5) în domeniul protecţia civilă:
- numărul de persoane antrenate în activitatea persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului;
6) în domeniul geodezie şi cartografie:
- tipurile de lucrări executate de persoana supusă controlului în activitatea geodezică şi cartografică.
[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]
Secţiunea a 2-a
Gradarea intensităţii riscului şi ponderarea criteriilor
13. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.
14. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate al criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctaj maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.
15. În cazul în care persoana supusă controlului şi/sau obiectul controlului corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.
16. În cazurile în care persoana supusă controlului desfăşoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfăşurat.
17. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
18. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită, în funcţie de domeniul de control.
19. La determinarea ponderii pentru fiecare criteriu se va ţine cont şi de:
1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
20. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu va impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.
21. Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiei colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se va asigura scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate.
Secţiunea 3-a
Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul siguranţa
obiectivelor de producţie potenţial periculoase
[Secţiunea 3-a modificată prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]
22. În domeniul supravegherea tehnică de stat la obiectivele potenţial periculoase se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului
Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori ce indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (instalaţiile tehnice potenţial periculoase şi sistemele tehnologice utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare (Clasificatorul activităţilor în economia Moldovei – CAEM Rev.2, aprobat prin Hotărîrea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr.20/2009), în limitele competenţelor atribuite Inspectoratului în conformitate cu legislaţia în vigoare;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat, indică un grad de risc mai înalt.
|
Tabelul 1
| |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | Gradul de risc (R2) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple, care indică neglijenţa persoanei supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la Inspectorat care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
3) numărul obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului
Raţionamentul general: numărul de obiective de producţie potenţial periculoase deţinute de persoana supusă controlului reflectă mărimea riscului potenţial prezentat de aceste obiective în procesul desfăşurării activităţilor şi/sau lucrărilor în domeniul securităţii industriale. Or respectivul criteriu de risc va contribui la argumentarea frecvenţei controlului la acelaşi agent economic, fiind determinat de deţinerea multiplelor obiective de producţie potenţial periculoase. Astfel, cu cît mai multe obiective de producţie potenţial periculoase deţine un agent economic, cu atît mai mare este gradul de risc atribuit acestuia.
|
Tabelul 2
| |
| Numărul obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de agentul economic | Gradul de risc (R3) |
| 1-5 obiective | 1 |
| 6-10 obiective | 2 |
| 11-15 obiective | 3 |
| 16-20 obiective | 4 |
| Peste 20 de obiective | 5 |
4) tipul şi clasa de pericol ale obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de persoană supusă controlului
Raţionamentul general: În funcţie de consecinţele pe care le poate avea avaria sau catastrofa cu caracter tehnogen asupra intereselor vitale ale persoanei şi ale societăţii, obiectivele de producţie potenţial periculoase se împart în clase de pericol, în corespundere cu criteriile indicate în anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.
|
Tabelul 3
| |
| Tipul obiectivelor industriale şi clasa de pericol | Gradul de risc (R4) |
| Obiectivele de producţie potenţial periculoase care constituie un pericol redus – clasa IV | 1 |
| Obiectivele de producţie potenţial periculoase care constituie un pericol mediu – clasa III | 2 |
| Obiectivele de producţie potenţial periculoase care constituie un pericol înalt – clasa II | 3 |
| Obiectivele de producţie potenţial periculoase la care sînt prezente substanţe periculoase în cantităţi, egale sau mai mari decît cantitatea-limită stabilită în anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase | 4 |
| Obiectivele de producţie potenţial periculoase care constituie un pericol foarte înalt – clasa I | 5 |
5) gradul de uzură a utilajului
Raţionamentul general: Obiectivele de producţie potenţial periculoase care nu dispun de utilaj tehnic sau cele ale căror instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice sînt exploatate în termenul stabilit de producător sau de documentele normativ-tehnice prezintă risc minim spre deosebire de cele al căror termen de exploatare este prelungit. Cu cît mai des au fost prelungite termenele de exploatare după expirarea termenului normativ de exploatare a utilajului, cu atît creşte (este mai mare) probabilitatea riscului producerii unor avarii.
|
Tabelul 4
| |
| Gradul de uzură a utilajului | Gradul de risc (R5) |
| Instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice exploatate în termenul stabilit în documentaţia tehnică sau obiectivele de producţie potenţial periculoase care nu dispun de utilaj tehnic | 1 |
| Instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice cu termenul de exploatare prelungit o singură dată | 2 |
| Instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice cu termenul de exploatare prelungit de 2 ori | 3 |
| Instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice cu termenul de exploatare prelungit de 3 ori | 4 |
| Instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice cu termenul de exploatare prelungit mai mult de 3 ori | 5 |
23. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul siguranţa obiectivelor de producţie potenţial periculoase este următoarea:
|
Tabelul 5
| |
| Criteriile | Ponderea |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | 0,2 |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | 0,1 |
| Numărul obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de persoană supusă controlului | 0,3 |
| Tipul şi clasa de pericol a obiectivelor de producţie potenţial periculoase deţinute de persoană supusă controlului | 0,2 |
| Gradul de uzură a utilajului | 0,2 |
| Total | 1,0 |
Secţiunea a 4-a
Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul
construcţii şi urbanism
24. În domeniul construcţii şi urbanism se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului
Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare al acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
|
Tabelul 6
| |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | Gradul de risc (R2) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple, care indică neglijenţa persoanei supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la Inspectorat care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
3) mărimea persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului (indicii cantitativi de activitate)
Raţionamentul general: Cu cît activitatea persoanei supusă controlului este mai diversă, implică gestionarea unor volume de producţie mai mari şi a resurselor în cantitate mai mare, cu atît riscul de neconformare la prevederile legislaţiei în vigoare este mai mare. Indicii cantitativi de activitate sînt raportaţi la genurile de activitate.
Pentru stabilirea mărimii:
1) prestatorilor de servicii de proiectare, verificare şi expertizare vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi: numărul de proiecte elaborate anual/expertizate anual/contracte de antrepriză în lucru;
2) administratorilor/utilizatorilor de construcţii, furnizorilor şi producătorilor de materiale de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici cantitativi: numărul mediu anual scriptic de salariaţi/numărul mediu de lucrători antrenaţi la obiect;
3) executorilor de construcţii vor fi utilizaţi următorii indici: valoarea lucrărilor de construcţii realizate în antrepriză anual/valoarea lucrărilor de construcţie a obiectului supus controlului şi suprafaţa totală a obiectului supus controlului.
|
Tabelul 7
| |||||||
|
Mărimea persoanelor supuse controlului şi/sau a obiectelor controlului (R3) | |||||||
|
Prestatorii de servicii de proiectare, verificare şi expertizare |
Numărul de proiecte |
Administratorii/ | Numărul mediu anual scriptic de salariaţi |
Executorii de construcţii | Valoarea lucrărilor de construcţie realizate în antrepriză anual (mil.lei) |
Suprafaţa |
Gradul de risc |
| Numărul mediu de lucrători antrenaţi la obiect | Valoarea lucrărilor de construcţie a obiectului supus controlului (mil.lei) | ||||||
| Pînă la 5 | Pînă la 3 | Pînă la 1,0 | Pînă la 100 | 1 | |||
| 6-10 | 4-7 | 1,0-4,0 | 101-250 | 2 | |||
| 11-15 | 8-11 | 4,0-7,0 | 251-500 | 3 | |||
| 16-20 | 12-15 | 7,0-10,0 | 501-700 | 4 | |||
| Peste 20 | Peste 15 | Peste 10,0 | Peste 700 | 5 | |||
4) perioada de activitate a persoanelor supuse controlului în domeniul respectiv
Raţionamentul general: Agenţii economici care iniţiază o activitate nouă sau activează pe piaţă un timp mai scurt prezintă riscuri mai mari comparativ cu cei care practică aceleaşi activităţi o perioadă mai îndelungată. Cunoaşterea cadrului normativ, respectarea reglementărilor tehnice şi a standardelor, aplicarea bunelor practici, a sistemelor de control al calităţii, a tehnologilor inovaţionale creează o imagine pozitivă şi sporesc încrederea. Astfel, se consideră că aceşti agenţi economici prezintă riscuri minime.
|
Tabelul 8
| |
| Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea în domeniul respectiv | Gradul de risc (R4) |
| Peste 7 ani | 1 |
| 4-7 ani | 2 |
| 2-4 ani | 3 |
| 1-2 ani | 4 |
| Pînă la 1 an | 5 |
25. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul construcţii şi urbanism este următoarea:
|
Tabelul 9
| |
| Criteriile | Ponderea |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | 0,3 |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | 0,3 |
| Mărimea persoanelor supuse controlului şi/sau al obiectelor controlului | 0,2 |
| Perioada de activitate a persoanelor supuse controlului în domeniul respectiv | 0,2 |
| Total | 1,0 |
Secţiunea a 5-a
Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul supravegherea
pieţei produselor nealimentare
[Secţiunea 5-a modificată prin Hot.Guv. nr.25 din 18.01.2023, în vigoare 15.07.2023]
26. În domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului
Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) a persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului/Rezultatele monitorizării produselor care ţin de competenţa Inspectoratului
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc mai înalt.
Totodată, cu cît rezultatele confirmă gravitatea neconformităţii (nivelului de risc) a unei categorii de produs sau a unui produs, cu atît produsul prezintă un risc mai înalt.
|
Tabelul 10
| |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, cu prescripţiile
Inspectoratului/ Rezultatele monitorizării produselor care ţin de competenţa Inspectoratului | Gradul de risc (R2) |
| - Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu. - Produsele controlate au prezentat un nivel de risc mic şi pentru care reglementările tehnice nu stabilesc cerinţe specifice pentru a asigura siguranţa. Nu au fost aplicate măsuri corective | 1 |
| - Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple, care indică neglijenţa persoanei supuse controlului. - Produsele controlate au prezentat un nivel de risc mediu sau nu corespund sau corespund parţial cerinţelor esenţiale stabilite în reglementarea tehnică | 2 |
| - Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori. - Produsele controlate au prezentat un nivel de risc mare sau nu corespund cerinţelor esenţiale stabilite în reglementarea tehnică | 3 |
| - Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive. - Produsele controlate pot prezenta un risc grav sau prezintă un nivel de risc numai în anumite condiţii sau numai pentru anumite persoane sau nu corespund cerinţelor esenţiale stabilite în reglementarea tehnică | 4 |
| - Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la
Inspectorat care s-au confirmat în urma controlului. - Produsele controlate au prezentat un nivel de risc grav sau nu corespund cerinţelor esenţiale stabilite în reglementarea tehnică | 5 |
3) aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului
Raţionamentul general: Aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului, utilizate drept criteriu de risc, se iau în considerare la stabilirea sferei de impact pentru cazurile de admitere a neconformităţilor în activitatea desfăşurată de persoana supusă controlului.
|
Tabelul 11
| |
| Aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului | Gradul de risc (R3) |
| Acoperă o localitate rurală | 1 |
| Acoperă o comună | 2 |
| Acoperă o regiune în localitate urbană | 3 |
| Acoperă o localitate urbană | 4 |
| Acoperă o regiune statală sau mai mult de două localităţi urbane | 5 |
27. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul supravegherea pieţei produselor nealimentare este următoarea:
|
Tabelul 12
| |
| Criteriile | Ponderea |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | 0,3 |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului/ Rezultatele monitorizării produselor care ţin de competenţa Inspectoratului | 0,4 |
| Aria de activitate şi locaţia unităţii care constituie obiect al controlului | 0,3 |
| Total | 1,0 |
Secţiunea a 6-a
Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul
siguranţa antiincendiară
28. În domeniul siguranţa antiincendiară se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului
Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
|
Tabelul 13
| |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | Gradul de risc (R2) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple care indică neglijenţa persoanei supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la Inspectorat care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
3) pericol de incendiu funcţional a clădirilor
Raţionamentul general: Clădirile şi porţiunile de clădiri, încăperile sau grupa de încăperi legate funcţional între ele, după pericolul de incendiu funcţional, se clasifică în funcţie de modul de utilizare a acestora şi de riscul prezentat persoanelor ce se află în interior (în caz de apariţie а incendiului), ţinînd cont de vîrsta, starea fizică, posibilitatea aflării în stare de somn, tipul şi numărul contingentului funcţional de bază.
Se propune clasificarea clădirilor în funcţie de pericol de incendiu funcţional conform normativului în construcţii NCM E.03.02-2014 „Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor”:
|
Tabelul 14
| ||
| Clasele de pericol de incendiu funcţional | Caracteristica şi tipul clădirii | Gradul de risc (R3) |
| Clasa F1 | Clădiri pentru reşedinţa permanentă şi provizorie (inclusiv 24 din 24 h) а persoanelor (încăperile în aceste clădiri, de regulă, se utilizează 24 din 24 h, contingentul persoanelor în ele poate avea vîrste şi stări fizice diferite, pentru aceste clădiri este caracteristică existenţa dormitoarelor): - instituţii preşcolare, case specializate pentru bătrîni şi invalizi (de tip fără apartamente), spitale, corpuri de dormitoare ale şcolilor-internate şi ale instituţiilor de copii; - hoteluri, cămine, corpuri de dormitoare ale sanatoriilor şi caselor de odihnă de tip general, campingurilor, motelurilor şi pensiunilor; - clădiri de locuit cu multe apartamente; - clădiri de locuit cu un singur apartament, inclusiv clădiri de locuit de tip celular | 1 |
| Clasa F2 | Instituţii de spectacole şi social-culturale (încăperile principale în aceste clădiri se caracterizează prin aflările în masă а vizitatorilor în anumite perioade de timp): - teatre, cinematografe, săli de spectacole, cluburi, circuri, construcţii sportive cu tribune, biblioteci şi alte instituţii cu număr stabil de locuri pentru vizitatori în încăperi de tip închis şi în aer liber; - muzee, expoziţii, săli de dansuri şi alte instituţii de acest tip în încăperi de tip închis şi în aer liber | 2 |
| Clasa 3 | Întreprinderile de deservire а populaţiei (încăperile acestor întreprinderi se caracterizează printr-un număr mai mare de vizitatori, faţă de personalul de deservire): - întreprinderi comerciale; - întreprinderi de alimentaţie publică; - gări; - policlinici şi ambulatorii; - încăperi pentru vizitatorii întreprinderilor de deservire socială şi comunală (oficii poştale, case de economii, agenţii de transport, consultaţii juridice, birouri notariale, spălătorii, ateliere de cusut, de reparat încălţăminte şi haine, curăţătorii chimice, frizerii şi altele de acest tip, inclusiv instituţii de ritual şi cult) cu un număr nestabil de locuri pentru vizitatori | 3 |
| Clasa F4 | Instituţii de învăţămînt, organizaţii ştiinţifice şi de proiectare, instituţii administrative (încăperile în aceste clădiri nu se utilizează permanent 24 h, în ele, de regulă, se află un contingent permanent de persoane de o anumită vîrstă şi stare fizică, cunoscut cu condiţiile locale): - şcoli, instituţii de învăţămînt extraşcolare, instituţii de învăţămînt mediu special, şcoli tehnico-profesionale; - instituţii de învăţămînt superior, instituţii de perfecţionare; - instituţii ale organelor administrative, organizaţii de proiectare în construcţii, organizaţii informaţionale, redacţionale şi editoriale, organizaţii de cercetări ştiinţifice, bănci, birouri, oficii; - remize de pompieri | 4 |
| Clasa F5 | Clădiri, instalaţii şi încăperi de producţie şi depozitare (pentru încăperile de acest tip este caracteristic un contingent permanent de lucrători, inclusiv cu un program de 24 h): - clădiri şi instalaţii de producţie, încăperi de producţie şi de laborator, ateliere; - clădiri şi instalaţii pentru depozitare, parcări auto fără deservire tehnică şi reparaţii, depozite de cărţi, arhive, încăperi pentru depozitare; - clădiri agricole | 5 |
| Notă: Încăperile de producţie şi depozitare, inclusiv laboratoarele şi atelierele din clădirile de clasele F1, F2, F3 şi F4, sînt considerate de clasa F5. | ||
4) pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu al clădirilor şi al încăperilor de producţie şi de depozitare
Raţionamentul general: pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu a clădirilor şi încăperilor de producţie şi de depozitare depinde de natura activităţilor desfăşurate, caracteristicile de ardere a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate şi densitatea sarcinii termice.
Se propune clasificarea clădirilor şi încăperilor de producţie şi de depozitare conform categoriilor pericolului de explozie-incendiu şi de incendiu al clădirilor şi încăperilor şi depozitare stabilite în normativele în construcţii NCM E.03.04-2004 „Determinarea categoriilor de pericol de explozie-incendiu şi de incendiu al încăperilor şi clădirilor” şi NCM E.03.02-2014 „Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor”.
|
Tabelul 15
| ||
| Categoria clădirilor şi încăperilor (NCM E.03.04-2004 / NCM E.03.02-2014) | Caracteristica substanţelor şi materialelor prezente (manipulate) în încăpere | Gradul de risc (R4) |
| Д / E - risc mic de incendiu | Se caracterizează prin prezenţa materialelor şi substanţelor incombustibile în stare rece | 1 |
| Г / D - risc mediu de incendiu | Se caracterizează prin prezenţa focului deschis sub orice formă (gaze, lichide şi substanţe solide combustibile care se ard sau se recuperează în calitate de combustibil).
Materiale şi substanţe incombustibile în stare fierbinte, incandescentă sau de topire, al căror proces de prelucrare decurge cu degajări de căldură radiantă, flăcări sau scîntei; gaze, lichide şi substanţe solide combustibile, care se ard sau se recuperează în calitate de combustibil | 2 |
| В / C - risc mare de incendiu | Prezintă pericol de incendiu şi se divizează, după valoarea sarcinii termice specifice.
Lichide combustibile; substanţe şi materiale solide combustibile (inclusiv pulberi şi fibre); substanţe şi materiale capabile la interacţiunea cu apa, oxigenul din aer sau între ele numai să ardă, cu condiţia că încăperile în care ele sînt prezente sau manipulate nu se încadrează în categoriile A şi B | 3 |
| Б / B - risc foarte mare de incendiu | Prezintă pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.
Fibre sau pulberi combustibile, lichide uşor inflamabile cu temperatura de inflamabilitate peste 28°C, lichide combustibile în aşa cantitate încît se pot forma amestecuri explozive de pulberi şi aer sau de vapori cu aer, la inflamarea cărora suprapresiunea de calcul dezvoltată de explozie în încăpere depăşeşte 5 kPa | 4 |
| A / A - risc foarte mare de incendiu | Prezintă pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.
Gaze combustibile, lichide uşor inflamabile cu temperatura de inflamabilitate de maximum 28°C în aşa cantitate încît se pot forma amestecuri explozive de vapori, gaze şi aer, la inflamarea cărora suprapresiunea de calcul, dezvoltată de explozie în încăpere depăşeşte 5 kPa. Substanţe şi materiale capabile să explodeze şi să ardă la interacţiunea cu apa, oxigenul din aer sau între ele în aşa cantitate încît suprapresiunea de calcul dezvoltată de explozie în încăpere depăşeşte 5 kPa | 5 |
5) suprafaţa obiectivului
Raţionamentul general: gradul de risc se determină în funcţie de suprafaţa totală a obiectivului. Astfel, pe măsura majorării suprafeţei obiectivului creşte probabilitatea propagării incendiului pe toată suprafaţa construcţiei, generînd incendiu de proporţii, precum şi provocînd un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor şi pagube materiale considerabile.
|
Tabelul 16
| |
| Suprafaţa totală a obiectivului (m²) | Gradul de risc (R5) |
| Pînă la 100 m2 inclusiv | 1 |
| De la 101 m2 pînă la 200 m2 inclusiv | 2 |
| De la 201 m2 pînă la 300 m2 inclusiv | 3 |
| De la 301 m2 pînă la 500 m2 inclusiv | 4 |
| Mai mare de 500 m2 | 5 |
29. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul siguranţa antiincendiară este următoarea:
|
Tabelul 17
| |
| Criteriile | Ponderea |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | 0,2 |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | 0,2 |
| Pericolul de incendiu funcţional al clădirilor | 0,3 |
| Pericolul de incendiu şi explozie a clădirilor şi încăperilor de producţie şi depozitare | 0,1 |
| Suprafaţa obiectivului | 0,2 |
| Total | 1,0 |
Secţiunea a 7-a
Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul protecţia civilă
30. În domeniul protecţia civilă se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului
Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
|
Tabelul 18
| |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | Gradul de risc (R2) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple, care indică neglijenţa persoanei supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la Inspectorat care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
3) starea protecţiei civile
Raţionamentul general: Starea protecţiei civile a obiectivelor economiei naţionale reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsurile şi sarcinile organizatorice, tehnicile în domeniul protecţiei civile şi se efectuează pentru a stabili nivelul de pregătire a autorităţilor de a acţiona în cazul declanşării unor situaţii excepţionale, de a realiza măsurile de protecţie a populaţiei planificate, de a îndeplini cerinţele actelor normative, precum şi pentru a verifica starea evidenţei bunurilor materiale necesare pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale.
|
Tabelul 19
| ||
| Tipurile de obiective | Caracteristicile obiectivelor | Gradul de risc (R3) |
| Alte obiective: | Obiectivele care nu sînt incluse în rîndurile expuse mai jos | 1 |
| Obiective economice în baza cărora sînt create serviciile protecţiei civile sau formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile: | Obiectivele economice şi organizaţiile pe baza cărora sînt create serviciile protecţiei civile (locale, raionale) sau formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile (de obiect, locale şi teritoriale) | 2 |
| Mijloace de protecţie colectivă: | Edificiile de protecţie, adăposturile antiradiative, alte încăperi adîncite şi minele care pot fi utilizate pentru adăpostirea populaţiei | 3 |
| Bazine acvatice periculoase: | Starea construcţiilor hidrotehnice la bazinele acvatice periculoase (iazuri, lacuri) şi a protecţiei populaţiei în posibilele zone de inundaţii | 4 |
| Obiective industriale periculoase în domeniul chimic şi obiective nucleare/radiologice: | Obiectivele potenţial periculoase din punct de vedere radiativ sau chimic: obiectivele care transportă, depozitează, folosesc în procesul tehnologic şi utilizează substanţe periculoase radiative sau chimice | 5 |
4) numărul de persoane antrenate în activitatea persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului
Raţionamentul general: Cu cît mai mare este numărul de persoane antrenate la obiect, cu atît mai mare este numărul şi componenţa formaţiunilor protecţiei civile. Numărul total al formaţiunilor protecţiei civile şi al efectivelor acestora se stabileşte în baza Calculului constituirii formaţiunilor protecţiei civile, elaborat de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, luîndu-se în considerare suficienţa minimă şi desfăşurarea lor în caz de situaţii excepţionale. Totodată, se ţine cont de resursele umane, tehnica necesară, resursele materiale şi condiţiile locale.
|
Tabelul 20
| |
| Numărul de persoane antrenate în activitatea persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului | Gradul de risc (R4) |
| Pînă la 50 | 1 |
| 51-100 | 2 |
| 101-300 | 3 |
| 301-500 | 4 |
| 500 şi mai mult | 5 |
31. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul protecţia civilă este următoarea:
|
Tabelul 21
| |
| Criteriile | Ponderea |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | 0,3 |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | 0,2 |
| Starea protecţiei civile | 0,2 |
| Numărul de persoane antrenate în activitatea persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului | 0,3 |
| Total | 1,0 |
Secţiunea a 8-a
Gradarea intensităţii riscului pentru domeniul geodezie şi cartografie
32. În domeniul geodezie şi cartografie se aplică următoarele criterii de risc, avînd următoarea ponderare:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului
Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R1) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1 la prezenta Metodologie;
2) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului
Raţionamentul general: lipsa încălcărilor sau, după caz, a caracteristicilor neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
|
Tabelul 22
| |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | Gradul de risc (R2) |
| Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
| Au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit riscul sau nu au cauzat vătămări; încălcări minore multiple care indică neglijenţa persoanei supuse controlului | 2 |
| Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat petiţii depuse la Inspectorat care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
3) volumul lucrărilor conform domeniului de activitate şi suprafeţei totale a obiectelor
Raţionamentul general: Cu cît mai mare este numărul obiectelor şi suprafaţa totală a acestora, cu atît mai mare devine riscul în cazul executării lucrărilor care nu corespund nivelului tehnic şi calitativ.
|
Tabelul 23
| |||
| Gradul de risc în funcţie de volumul lucrărilor conform domeniului de activitate şi suprafeţei totale a obiectelor (R3) | |||
| Numărul obiectelor | Suprafaţa totală a obiectelor | ||
| pînă la 1 ha | 1-5 ha | mai mult de 5 ha | |
| Pînă la 10 obiecte | 1 | 2 | 3 |
| 10-100 de obiecte | 2 | 3 | 4 |
| Mai mult de 100 de obiecte | 3 | 4 | 5 |
4) tipurile de lucrări executate de întreprindere în activitatea geodezică şi cartografică
Raţionamentul general: Cu cît este mai mare numărul categoriei cu atît este mai mare riscul asociat cu executarea neconformă a lucrărilor respective.
|
Tabelul 24
| |
| Tipurile de lucrări executate de întreprindere | Gradul de risc (R4) |
| Lucrări topografo-geodezice şi cartografice de importanţă statală şi interramurală, finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale, efectuate de persoane juridice – categoria I | 1 |
| Lucrări geodezice şi cartografice de importanţă statală – categoria II | 2 |
| Prospecţiuni topografice inginereşti în construcţii, reconstrucţii şi restaurări – categoria III | 3 |
| Lucrări geodezice şi cartografice cu destinaţie specială (ramurală) – categoria IV | 4 |
| Activitate geodezică şi cartografică care include două şi mai multe tipuri de lucrări – categoria V | 5 |
33. Ponderea atribuită criteriilor stabilite mai sus pentru domeniul geodezie şi cartografie este următoarea:
|
Tabelul 25
| |
| Criteriile | Ponderea |
| Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | 0,2 |
| Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, dar şi cu prescripţiile Inspectoratului | 0,2 |
| Volumul lucrărilor conform domeniului de activitate şi suprafeţei totale a obiectelor | 0,3 |
| Tipurile de lucrări executate de întreprindere în activitatea geodezică şi cartografică | 0,3 |
| Total | 1,0 |
Secţiunea a 9-a
Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele/obiectele supuse controlului
34. După ce au fost determinate criteriile de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
Rg = (w1R1 + w2R2 +….+ wnRn) × 200,
unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;
1, 2, n – criteriile de risc;
w – ponderea fiecărui criteriu de risc (suma ponderilor individuale va fi egală cu o unitate);
R – gradul de risc atribuit fiecărui criteriu.
35. În urma aplicării formulei stabilite la pct.34, riscul global va lua valori între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.
36. Subiecţii controlului sînt clasificaţi în funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasate persoanele care au acumulat punctajul maxim. Acestea sînt asociate cu un risc mai înalt şi urmează a fi supuse controlului în mod prioritar. Inspectoratul elaborează un clasament separat pentru fiecare domeniu de control în scopul repartizării personalului în funcţie de gravitatea comparativă a datelor obţinute în fiecare clasament.
37. În baza clasamentelor, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului preliminar al controalelor, structurat pe capitole pentru fiecare domeniu de control.
38. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se va determina ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situaţiei de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei persoane supuse controlului.
39. Evaluarea riscului pentru persoana supusă controlului şi/sau al obiectelor controlului individual se efectuează după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător sau a controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.
Noul clasamentul calculat se aplică în scopul planificării controalelor pentru perioada ulterioară de planificare, adică pentru anul următor.
40. Pentru persoana şi/sau obiectul care nu a mai fost supus anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Inspectoratul, pînă la efectuarea primului control, poate aplica punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi al persoanei şi/sau obiectului supus controlului.
41. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web a Inspectoratului.
Secţiunea a 10-a
Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc
42. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.
Cantitatea de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Inspectoratului în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care poate fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.34, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
43. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.
În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de conducătorul Inspectoratului. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia dintre exemplele prevăzute la anexa nr.2 la prezenta Metodologie, la alegerea Inspectoratului.
44. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru.
45. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Inspectoratului, conducătorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.
Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.
46. Conducătorul Inspectoratului poartă responsabilitatea pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.
Capitolul III
EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE
ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
47. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător:
1) verificării informaţiei, care, conform legii, este raportată, în mod obligatoriu, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:
a) această informaţie nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege sau de un act normativ;
b) organul abilitat cu funcţii de control sau organul responsabil de recepţionarea informaţiei corespunzătoare nu a primit notificare justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informaţia în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termen rezonabil la înştiinţarea din partea organului responsabil;
2) verificării informaţiei obţinute în cadrul altui control la întreprinzătorul cu care persoana controlată a avut anterior relaţii economice, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:
a) întreprinzătorul refuză să prezinte informaţiile în cauză;
b) nu există altă modalitate de obţinere a informaţiei în cauză;
c) informaţia dată este decisivă şi indispensabilă pentru atingerea scopului controlului iniţiat anterior;
3) solicitării directe din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului de a fi iniţiat controlul.
48. Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă.
49. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.
50. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc indicate la pct.23-33 din prezenta Metodologie.
Capitolul IV
IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PETIŢIILE DEPUSE
LA INSPECTORAT SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI, ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
51. Petiţiile depuse la Inspectorat, precum şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.
52. Controlul iniţiat în temeiul petiţiei sau al informaţiilor privind încălcarea legislaţiei se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a evaluării prin intermediul condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.23-33 din prezenta Metodologie.
53. Petiţiile şi informaţiile privind încălcarea legislaţiei pot determina acţiuni mai intruzive, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor/unor posibile încălcări grave sau foarte grave, asupra unor situaţii de avarie sau incidente ce prezintă un pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanelor.
54. Pentru petiţiile şi informaţiile cu privire la posibile încălcări minore care conduc la incidente/accidente minore sau la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.
55. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea petiţiilor parvenite pe adresa Inspectoratului cu privire la încălcarea legislaţiei, precum şi ponderea atribuită criteriilor sînt stabilite în tabelul nr.26.
|
Tabelul 26
| |||
| Nr. crt. | Criteriul de risc | Aspecte de evaluare | Ponderea |
| 1. | Conţinutul petiţiei | Conţinut întemeiat, descrieri corect argumentate, completate cu dovezi concrete | 5 |
| Informaţiile prezentate în petiţie nu se încadrează în domeniile de competenţă ale Inspectoratului | 3 | ||
| Conţinut aparent neîntemeiat, descrieri abstracte, lipsite de argumentări şi dovezi | 1 | ||
| 2. | Timpul ce a trecut de la identificarea problemei | Încălcarea descrisă în petiţie are loc în flagrant sau într-o perioadă de timp scurtă de la momentul sesizării | 5 |
| Perioada de timp ce s-a scurs de la momentul producerii încălcării este destul de mare fiind depăşite şi termenele de prescripţie | 1 | ||
| 3. | Credibilitatea autorului petiţiei | Conform datelor deţinute, autorul petiţiei examinate a sesizat anterior Inspectoratul şi alte încălcări, care, fiind verificate, s-au adeverit sau aceasta este prima petiţie a respectivului autor | 4 |
| Conform datelor deţinute, autorul petiţiei examinate a sesizat anterior Inspectoratul şi alte încălcări, care, fiind verificate, majoritatea dintre ele nu s-au adeverit | 1 | ||
| 4. | Producerea unor incidente/accidente tehnice | Petiţii despre producerea unui incident/accident cu detalii exacte şi precise | 5 |
| Petiţii despre posibilitatea producerii pe viitor a unui incident/accident | 4 | ||
| 5. | Categoriile sociale ale populaţiei | Petiţii cu referire la încălcări ce afectează grupuri de persoane vulnerabile (copii, bătrîni, bolnavi, persoane cu dizabilităţi) | 5 |
| Petiţii cu referire la încălcări ce afectează alte grupuri de persoane | 3 | ||
| 6. | Impactul asupra societăţii, proprietăţii publice sau privată | Petiţii despre unele încălcări a căror înlăturare, nefiind înlăturate imediat, ar fi imposibilă în viitor, astfel avînd impact negativ asupra societăţii, proprietăţii publice sau private | 5 |
| Petiţii despre unele încălcări a căror înlăturare ar fi posibilă în viitor, neavînd un impact negativ asupra societăţii, proprietăţii publice sau private | 1 | ||
| TOTAL | |||
56. La calcularea riscului se selectează doar cîte un aspect de evaluare de la fiecare criteriu de risc. Prin calculul sumei punctelor evaluării criteriilor stabilite la pct.55 se obţine punctajul total al evaluării petiţiei.
57. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea plîngerilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.55, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele acţiuni specificate în tabelul 27:
|
Tabelul 27
| ||
| Nr. crt. | Punctajul total obţinut conform evaluării criteriilor stabilite la pct.56 | Acţiunile care pot fi întreprinse |
| 1. | 11 – 16 | Refuzarea efectuării unui control, cu înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor |
| Transmiterea informaţiilor către autoritatea competentă, în cazul în care petiţia nu se încadrează în domeniile de competenţă ale Inspectoratului | ||
| 2. | 17 – 23 | Înregistrarea petiţiei în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acestuia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiţie în timpul următorului control planificat |
| Notificarea persoanei supuse controlului vizat, prin care se solicită soluţionarea pe cale amiabilă a problemelor abordate în petiţie, cu informarea Inspectoratului şi a petiţionarului despre posibilitatea soluţionării şi termenele necesare | ||
| 3. | 24 – 29 | Dispunerea efectuării imediate a unui control inopinat, care poate include desfăşurarea unui control la faţa locului |
58. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informaţii cu privire la încălcările legislaţiei, care i-au devenit cunoscute prin intermediul mass-mediei, de pe reţele de socializare sau din alte surse. Aceste informaţii se evaluează în temeiul şi în conformitate cu condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.22-33 din prezenta Metodologie.
Capitolul V
ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE
REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE
59. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare desfăşurării controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.
60. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.
61. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.
62. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:
1) nerespectarea acesteia:
a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
b) care creează pericol iminent şi imediat pentru viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;
2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.
Capitolul VI
PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII
DE CONTROL A INSPECTORATULUI
63. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice spre care urmează să concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea o dimensiune locală sau una regională.
64. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanţă agenţilor economici supuşi controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru adecvat între controalele efectuate şi furnizarea de consultanţă pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
65. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor corespunzătoare specificate în capitolul II din prezenta Metodologie.
Capitolul VII
CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE NECESARE
APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC
66. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor de către Inspectorat trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, date colectate de Inspectorat, de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Inspectoratul va evita aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.
67. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului agenţilor economici supuşi controlului conform riscului prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care să reflecte cel puţin:
1) lista tuturor persoanelor/obiectelor pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;
2) istoria activităţii de control pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau al obiectelor controlului;
3) profilul fiecărei persoane supuse controlului şi/sau al obiectului controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea persoanei în cauză.
68. Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc potrivit prezentei Metodologii, dar nu mai rar decît o dată pe an.
|
Anexa nr.1 la Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţa ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică
LISTA domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate, conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (CAEM Rev.2)
| ||||||||||
| Secţi- unea | Divizi- unea | Grupa | Clasa | Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice | Gradul de risc (R1) | |||||
| Sigu- ranţa obiec- telor indus- triale pericu- loase | Cons- trucţie şi urba- nism | Suprave- gherea pieţei privind materi- alele de cons- truc- ţie şi utila- jele/ obiec- tele indus- triale pericu- loase | Sigu- ranţa anti- incen- diară | Pro- tecţia civilă | Geo- dezie şi carto- grafie | |||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
| 06.1 | Extracţia petrolului brut | |||||||||
| 06.10 | Extracţia petrolului brut | 4 | -- | -- | 5 | -- | -- | |||
| 06.2 | Extracţia gazelor naturale | |||||||||
| 06.20 | Extracţia gazelor naturale | 4 | -- | -- | 5 | -- | -- | |||
| 08.1 | Extracţia pietrei, nisipului şi argilei | |||||||||
| 08.11 | Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii; extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei | 4 | -- | 4 | -- | -- | -- | |||
| 08.12 | Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului | 3 | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 09.9 | Activităţi de servicii anexe pentru extracţia altor minerale | |||||||||
| 09.90 | Activităţi de servicii anexe pentru extracţia altor minerale (servicii de afînare a rocilor (dinamitarea)) | 5 | -- | -- | -- | -- | 2 | |||
| 10.4 | Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale | |||||||||
| 10.41 | Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor | 4 | -- | -- | 5 | -- | -- | |||
| 10.6 | Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi a produselor din amidon | |||||||||
| 10.61 | Fabricarea produselor de morărit | 4 | -- | -- | 5 | -- | -- | |||
| 10.8 | Fabricarea altor produse alimentare | |||||||||
| 10.81 | Fabricarea zahărului | 4 | -- | -- | 5 | -- | -- | |||
| 11.0 | Fabricarea băuturilor | |||||||||
| 11.01 | Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice | 4 | -- | -- | 5 | -- | -- | |||
| 16.2 | Fabricarea produselor din lemn, plută, paie şi din alte materiale vegetale împletite | |||||||||
| 16.22 | Fabricarea parchetului asamblat în panouri | -- | -- | 3 | 5 | -- | -- | |||
| 16.23 | Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tîmplărie, pentru construcţii | -- | -- | 3 | 5 | -- | -- | |||
| 17.1 | Fabricarea celulozei, hîrtiei şi cartonului | |||||||||
| 17.11 | Fabricarea celulozei | -- | -- | 2 | 5 | -- | -- | |||
| 17.2 | Fabricarea articolelor din hîrtie şi carton | |||||||||
| 17.24 | Fabricarea tapetului | -- | -- | 2 | 5 | -- | -- | |||
| 19.2 | Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului | |||||||||
| 19.20 | Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului | 4 | -- | 4 | 5 | -- | -- | |||
| 20.1 | Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme primare | |||||||||
| 20.11 | Fabricarea gazelor industriale | 4 | -- | -- | 3 | -- | -- | |||
| 20.14 | Fabricarea altor produse chimice organice de bază | 4 | -- | 4 | 3 | 4 | -- | |||
| 20.3 | Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor | |||||||||
| 20.30 | Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor | 4 | -- | 4 | 5 | -- | -- | |||
| 20.5 | Fabricarea altor produse chimice | |||||||||
| 20.53 | Fabricarea uleiurilor esenţiale | 4 | -- | 4 | 5 | -- | -- | |||
| 22.2 | Fabricarea articolelor din material plastic | |||||||||
| 22.21 | Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi a profilelor din material plastic | -- | -- | 3 | 3 | -- | -- | |||
| 22.23 | Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii | -- | -- | 3 | 3 | -- | -- | |||
| 23.3 | Fabricarea materialelor de construcţii din argilă | |||||||||
| 23.31 | Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică | -- | -- | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 23.32 | Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii, din argilă arsă | -- | -- | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 23.5 | Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului | |||||||||
| 23.51 | Fabricarea cimentului | -- | -- | 5 | 2 | -- | -- | |||
| 23.52 | Fabricarea varului şi ipsosului | -- | -- | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 23.6 | Fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos | |||||||||
| 23.61 | Fabricarea produselor din beton pentru construcţii | -- | 4 | 4 | 1 | -- | -- | |||
| 23.62 | Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii | -- | -- | 4 | 1 | -- | -- | |||
| 23.63 | Fabricarea betonului | -- | 4 | 4 | 1 | -- | -- | |||
| 23.64 | Fabricarea mortarului | -- | 4 | 4 | 1 | -- | -- | |||
| 23.65 | Fabricarea produselor din azbociment | -- | -- | 4 | 1 | -- | -- | |||
| 23.69 | Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos | -- | -- | 3 | 1 | -- | -- | |||
| 23.7 | Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei | |||||||||
| 23.70 | Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei | -- | 2 | 2 | 1 | -- | -- | |||
| 23.9 | Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a. | |||||||||
| 23.99 | Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a. | 4 | -- | -- | -- | -- | -- | |||
| 25.1 | Fabricarea de construcţii metalice | |||||||||
| 25.11 | Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice | -- | 5 | 5 | 3 | -- | -- | |||
| 25.12 | Fabricarea de uşi şi ferestre din metal | -- | 2 | 2 | 3 | -- | -- | |||
| 25.2 | Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzirea centrală | |||||||||
| 25.21 | Producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzirea centrală | 3 | -- | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 25.29 | Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice | 3 | 4 | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 25.3 | Producţia generatoarelor de aburi (cu excepţia cazanelor pentru încălzirea centrală) | |||||||||
| 25.30 | Producţia generatoarelor de aburi (cu excepţia cazanelor pentru încălzirea centrală) | 4 | -- | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 25.6 | Tratarea şi acoperirea metalelor; operaţiuni de mecanică generală | |||||||||
| 25.61 | Tratarea şi acoperirea metalelor | 2 | -- | -- | -- | -- | -- | |||
| 25.9 | Fabricarea altor produse prelucrate din metal | |||||||||
| 25.91 | Fabricarea de recipiente, containere şi alte produse similare din oţel | 4 | 4 | 4 | 2 | -- | -- | |||
| 27.1 | Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şi transformatoarelor electrice şi a aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii | |||||||||
| 27.11 | Fabricarea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor electrice | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 27.12 | Fabricarea aparatelor de distribuţie şi control al electricităţii | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 27.3 | Fabricarea de fire şi cabluri; fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru acestea | |||||||||
| 27.33 | Fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru fire şi cabluri electrice şi electronice | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 27.4 | Fabricarea de echipamente electrice de iluminat | |||||||||
| 27.40 | Fabricarea de echipamente electrice de iluminat | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 28.1 | Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală | |||||||||
| 28.13 | Fabricarea de alte pompe şi compresoare | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 28.2 | Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală | |||||||||
| 28.22 | Fabricarea echipamentelor de ridicat şi manipulat | 3 | -- | 3 | 1 | -- | -- | |||
| 28.25 | Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 28.9 | Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică | |||||||||
| 28.93 | Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi a tutunului | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 31.0 | Fabricarea de mobilă | |||||||||
| 31.09 | Fabricarea de mobilă n.c.a. | 2 | -- | -- | -- | -- | -- | |||
| 35.2 | Producţia gazelor; distribuţia combustibililor gazoşi prin conducte | |||||||||
| 35.22 | Distribuţia combustibililor gazoşi prin conducte | 4 | -- | -- | 1 | -- | -- | |||
| 35.3 | Furnizarea de abur şi aer condiţionat | |||||||||
| 35.30 | Furnizarea de abur şi aer condiţionat | 4 | -- | -- | 1 | -- | -- | |||
| 36.0 | Captarea, tratarea şi distribuţia apei | |||||||||
| 36.00 | Captarea, tratarea şi distribuţia apei | 4 | -- | -- | -- | 2 | -- | |||
| 37.0 | Colectarea şi epurarea apelor uzate | |||||||||
| 37.00 | Colectarea şi epurarea apelor uzate | 4 | -- | -- | -- | 2 | -- | |||
| 41.1 | Dezvoltarea (promovarea) imobiliară | |||||||||
| 41.10 | Dezvoltare (promovare) imobiliară | -- | 4 | -- | 3 | -- | -- | |||
| 41.2 | Lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale | |||||||||
| 41.20 | Lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (Case pentru o singură familie, clădiri pentru mai multe familii, inclusiv clădiri înalte (bloc turn), clădiri pentru producţie industrială (fabrici, ateliere, uzine etc.), spitale, şcoli, clădiri de birouri, hoteluri, magazine, centre comerciale, restaurante, clădiri pentru aeroporturi, săli de sport şi similare, garaje, inclusiv garaje subterane, depozite, edificii religioase, de asemenea asamblarea şi ridicarea de construcţii din prefabricate pe şantier, precum şi modificarea şi renovarea structurilor rezidenţiale existente) | -- | 5 | -- | 4 | -- | 3 | |||
| 42.1 | Lucrări de construcţie a drumurilor şi a căilor ferate | |||||||||
| 42.11 | Lucrări de construcţie a drumurilor şi autostrăzilor | -- | 5 | -- | 1 | -- | 2 | |||
| 42.12 | Lucrări de construcţie a căilor ferate de suprafaţă şi subterane | -- | 5 | -- | -- | -- | 2 | |||
| 42.13 | Construcţia de poduri şi tuneluri | -- | 5 | -- | 2 | -- | 2 | |||
| 42.2 | Lucrări de construcţie a proiectelor utilitare | |||||||||
| 42.21 | Lucrări de construcţie a proiectelor utilitare pentru fluide | -- | 4 | -- | -- | -- | -- | |||
| 42.22 | Lucrări de construcţie a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii | -- | 4 | -- | 1 | -- | -- | |||
| 42.9 | Lucrări de construcţie a altor proiecte inginereşti | |||||||||
| 42.91 | Construcţii hidrotehnice | -- | 5 | -- | -- | 3 | -- | |||
| 42.99 | Lucrări de construcţie a altor proiecte inginereşti n.c.a. | -- | 5 | -- | -- | -- | 1 | |||
| 43.1 | Lucrări de demolare şi de pregătire a terenului | |||||||||
| 43.11 | Lucrări de demolare a construcţiilor | -- | 5 | -- | 3 | -- | -- | |||
| 43.12 | Lucrări de pregătire a terenului de construcţii | -- | 3 | -- | 1 | -- | -- | |||
| 43.13 | Lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii | -- | 5 | -- | -- | -- | -- | |||
| 43.2 | Lucrări de instalaţii electrice şi tehnico-sanitare şi alte lucrări de instalaţii pentru construcţii | |||||||||
| 43.21 | Lucrări de instalaţii electrice
Această clasă include lucrările de instalaţii electrice în toate tipurile de clădiri şi lucrările de geniu civil: antene satelit | -- | 4 | -- | 2 | -- | 2 | |||
| 43.22 | Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare, de alimentare cu gaze, de încălzire şi de aer condiţionat | 4 | 4 | -- | 5 | -- | -- | |||
| 43.29 | Alte lucrări de instalaţii pentru construcţii | -- | 4 | -- | 4 | -- | -- | |||
| 43.3 | Lucrări de finisare | |||||||||
| 43.31 | Lucrări de tencuire | -- | 3 | -- | 1 | -- | -- | |||
| 43.32 | Lucrări de tîmplărie şi dulgherie | -- | 4 | -- | 5 | -- | -- | |||
| 43.33 | Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor | -- | 4 | -- | 4 | -- | -- | |||
| 43.34 | Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri | -- | 3 | -- | 4 | -- | -- | |||
| 43.39 | Alte lucrări de finisare | -- | 3 | -- | 2 | -- | -- | |||
| 43.9 | Alte lucrări speciale de construcţii | |||||||||
| 43.91 | Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii | -- | 5 | -- | 5 | -- | -- | |||
| 43.99 | Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a. | -- | 5 | -- | 2 | -- | -- | |||
| 46.1 | Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata | |||||||||
| 46.13 | Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii | -- | -- | 2 | 4 | -- | -- | |||
| 46.6 | Comerţ cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri | |||||||||
| 46.69 | Comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente | -- | -- | 3 | -- | -- | -- | |||
| 46.7 | Comerţ cu ridicata specializat al altor produse | |||||||||
| 46.73 | Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare | -- | -- | 3 | 5 | -- | -- | |||
| 47.1 | Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate | |||||||||
| 47.19 | Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse nealimentare | -- | -- | 2 | 4 | -- | -- | |||
| 47.3 | Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate | |||||||||
| 47.30 | Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate | 4 | -- | -- | -- | -- | -- | |||
| 49.5 | Transporturi prin conducte | |||||||||
| 49.50 | Transporturi prin conducte | 4 | -- | -- | 1 | -- | -- | |||
| 52.1 | Depozitări | |||||||||
| 52.10 | Depozitări (activitatea de exploatare a spaţiilor de depozitare pentru toate tipurile de mărfuri) | 4 | 3 | -- | 5 | -- | -- | |||
| 52.2 | Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi | |||||||||
| 52.24 | Manipulări | |||||||||
| 68.2 | Închirierea şi exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate | |||||||||
| 68.20 | Închirierea şi exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate
Această clasă include: - închirierea şi exploatarea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate:
- dezvoltarea proiectelor de construcţii pentru utilizarea personală; - exploatarea amplasamentelor pentru locuinţe mobile (case mobile) | -- | 1 | -- | 5 | -- | 2 | |||
| 71.1 | Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea Această grupă cuprinde furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de proiectare, servicii de inspectare a construcţiilor, servicii de topometrie, cartografiere şi similare | |||||||||
| 71.11 | Activităţi de arhitectură | -- | 4 | -- | 1 | -- | 2 | |||
| 71.12 | Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea: activităţi de supraveghere geodezică: - cartografie | -- | 4 | -- | 1 | -- | 4 | |||
| 71.2 | Activităţi de testare şi analize tehnice | |||||||||
| 71.20 | Activităţi de testare şi analize tehnice | -- | 2 | 2 | 2 | -- | 1 | |||
| 74.2 | Activităţi fotografice | |||||||||
| 74.20 | Activităţi fotografice Această clasă include: - producţii fotografice comerciale şi pentru consumatori: - fotografii aeriene | -- | -- | -- | -- | -- | 3 | |||
| 84.2 | Activităţi de servicii pentru societate | |||||||||
| 84.24 | Activităţi de ordine publică şi de protecţie civilă | -- | 3 | -- | 3 | 3 | -- | |||
| 84.25 | Activităţi de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora | -- | 3 | -- | 3 | -- | -- | |||
|
Anexa nr.2 la Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competenţa ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică
Exemplul nr.1 Forma şi structura planului anual de control
| ||||||
| Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domeniile de control interne | ||
| Domeniul A (ex. construcţii) | Domeniul B (ex. securitatea antiincendiară) | Domeniul C (ex. protecţia consumatorului) | ||||
| 1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - |
| 2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X |
| 3. | S.R.L. „W” | „N” | I | X | - | - |
| 4. | S.R.L. „X” | „B” | II | - | - | X |
| 5. | … | |||||
|
Exemplul nr.2
Forma şi structura planului anual de control
I. În domeniul construcţii
| ||||||
| Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domenii pe care se realizează controlul concomitent | ||
| Domeniul A (ex. obiecte industriale periculoase) | Domeniul B (ex. securitatea antiincendiară) | Domeniul C (ex. protecţia consumatorului) | ||||
| 1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - |
| 2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X |
| 3. | S.R.L. „W” | „N” | I | X | - | - |
| 4. | S.R.L. „X” | „B” | II | - | - | X |
| 5. | … | |||||
| II. În domeniul obiecte industriale periculoase
| ||||||
| Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domenii în care se realizează controlul concomitent | ||
| Domeniul A (ex. construcţii) | Domeniul B (ex. securitatea antiincendiară) | Domeniul C (ex. protecţia consumatorului) | ||||
| 1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - |
| 2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X |
| 3. | S.R.L. „A” | „A” | I | X | - | - |
| 4. | S.R.L. „B” | „B” | II | - | - | X |
| 5. | … | |||||
|
III. În domeniul securitatea antiincendiară
| ||||||
| Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domeniile în care se realizează controlul concomitent | ||
| Domeniul A (ex. construcţii) | Domeniul B (ex. obiecte industriale periculoase) | Domeniul C (ex. protecţia consumatorului) | ||||
| 1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - |
| 2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X |
| 3. | S.R.L. „C” | „A” | I | - | - | - |
| 4. | S.R.L. „D” | „B” | II | - | - | - |
| 5. | … | |||||
|
... etc.
Notă: 1. La exemplul nr.2, Planul va conţine atîtea tabele cîte domenii de control sînt incluse în competenţa Inspectoratului. Coloana 3 reprezintă lista obiectelor pentru control per domeniu. 2. Eventual, tabelele sus-exemplificate vor conţine o coloană pentru reflectarea controalelor comune cu alte organe de control. | ||||||
[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.781 din 1 august 2018
LISTA
hotărîrilor Guvernului care se abrogă
1. Hotărîrea Guvernului nr.363/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a activităţilor de control de stat în domeniul securităţii industriale în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.412).
2. Hotărîrea Guvernului nr.364/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul urbanismului şi construcţiilor în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.413).
3. Hotărîrea Guvernului nr.367/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniul geodeziei, cartografiei şi geoinformaticii în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.416).
4. Hotărîrea Guvernului nr.371/2014 cu privire la aprobarea metodologiilor de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc în domeniul apărării împotriva incendiilor, precum şi în domeniul protecţiei civile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.420).
5. Hotărîrea Guvernului nr.671/2015 privind modificarea anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.371 din 27 mai 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.267-273, art.764).
6. Pct.15 şi 16 din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.1088/2017 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Supraveghere Tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.440, art.1212).
