miercuri, 11 iulie 2018
701/11.07.2018 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind

protecţia antiteroristă a infrastructurii critice

 

nr. 701  din  11.07.2018

 

Monitorul Oficial nr.277-284/773 din 27.07.2018

 

* * *

În temeiul art.7, 8 şi 19 din Legea nr.120 din 21 septembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.364-370, art.614), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice (se anexează).

2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi locale, precum şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, vor întreprinde, în limitele competenţei funcţionale, măsurile necesare pentru executarea prezentei hotărîri.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

 

PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
 
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan
Ministrul apărării Eugeniu Sturza
Ministrul economiei şi infrastructurii Chiril Gaburici
Ministrul afacerilor externe şi integrării europene Tudor Ulianovschi
Ministrul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale Svetlana Cebotari
Ministrul finanţelor Octavian Armaşu
Ministrul justiţiei Victoria Iftodi
Ministrul educaţiei, culturii şi cercetării Monica Babuc
Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Liviu Volconovici
 
Nr.701. Chişinău, 11 iulie 2018.

 

 

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.701 din 11 iulie 2018

 

REGULAMENT

privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice (în continuare – Regulament) reglementează procedura de identificare, desemnare şi protecţie antiteroristă a infrastructurii critice.

2. Implementarea prezentului Regulament are drept scop asigurarea procesului de planificare, organizare şi realizare a măsurilor de protecţie antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice, prin utilizarea raţională a resurselor umane, financiare şi materiale, în funcţie de nivelul de vulnerabilitate al acestora.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică sectoarelor şi subsectoarelor prevăzute în anexă la prezentul Regulament.

4. În sensul prezentului Regulament se utilizează următorii termeni şi expresii principale:

Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice (în continuare – Nomenclator) lista obiectivelor infrastructurii critice, elaborată în conformitate cu criteriile subsectoriale şi tipologia specifică. Nomenclatorul este gestionat de Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;

operator – ministerele, alte autorităţi sau instituţii publice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în gestiunea lor obiective incluse în Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice;

obiectiv al infrastructurii critice – obiectiv de importanţă vitală din domeniul administraţiei publice, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor electronice şi poştale, de infrastructură, energetică, din sfera social-economică, sănătăţii, cultural-educativă, industrială, ecologică, din sistemul informaţional al ţării în ansamblu, din infrastructura complexului militar şi de apărare al organelor de forţă, de perturbarea sau distrugerea căruia poate provoca un impact negativ pentru siguranţa, securitatea, bunăstarea socială şi economică a statului, pierderi de servicii esenţiale, pericol pentru viaţa, sănătatea oamenilor şi efecte negative asupra mediului;

praguri critice – valori-limită stabilite în funcţie de gravitatea impactului, a perturbării sau distrugerii unei infrastructuri şi care determină identificarea obiectivului de infrastructură critică;

servicii esenţiale – servicii, facilităţi ori activităţi care sînt necesare pentru a asigura un standard minim de trai şi bunăstare a societăţii şi a căror degradare sau întrerupere a furnizării lor ar afecta semnificativ siguranţa sau securitatea populaţiei şi funcţionarea instituţiilor statului.

 

Capitolul II

ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ANTITERORISTE A

INFRASTRUCTURII CRITICE

 

Secţiunea 1

Coordonarea naţională

5. Coordonarea la nivel naţional a activităţii de asigurare a protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice, în special a măsurilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia obiectivelor infrastructurii critice, se realizează de către Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

6. Cooperarea în domeniul protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice se va realiza prin intermediul Centrului Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (în continuare – Centru), care va constitui punctul naţional de contact pentru operatori.

 

Secţiunea a 2-a

Responsabilităţi în domeniul protecţiei antiteroriste

a infrastructurii critice

7. În calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, Centrul are următoarele atribuţii:

1) elaborează programe naţionale privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice şi coordonează procesul de implementare a acestora;

2) elaborează şi propune spre aprobare proiectul Planului de implementare a programelor naţionale privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice;

3) întreprinde măsuri de prevenire şi combatere a ameninţărilor de natură extremist-teroristă la adresa infrastructurii critice;

4) actualizează şi gestionează Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice (în continuare – Nomenclator);

5) implementează, actualizează şi coordonează realizarea Planului de implementare a programelor naţionale privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice;

6) deţine şi gestionează baza de date a infrastructurii critice;

7) remite din oficiu operatorilor extrase din Nomenclator, cu indicarea categoriei de vulnerabilitate a obiectivelor din gestiune;

8) asigură suportul necesar la completarea paşaportului antiterorist şi la luarea deciziilor pentru soluţionarea problemelor apărute în procesul de identificare, desemnare şi protecţie antiteroristă a infrastructurii critice;

9) elaborează şi propune spre avizare proiecte de acte normative pentru modificarea şi completarea cadrului normativ naţional în domeniul protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice;

10) elaborează ghiduri/manuale de proceduri şi bune practici în domeniu;

11) organizează instruiri specializate pentru operatori în domeniul asigurării protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice;

12) verifică modul de îndeplinire de către operatori a obligaţiilor stabilite în prezentul Regulament;

13) realizează evaluarea şi identificarea vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor privind infrastructura critică;

14) verifică starea de protecţie antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice şi înaintează propuneri privind sporirea nivelului securităţii acestora;

15) planifică şi desfăşoară teste antiteroriste la obiectivele infrastructurii critice;

16) organizează măsuri practice de verificare a nivelului de asigurare a protecţiei fizice a infrastructurii critice (exerciţii, antrenamente etc.);

17) emite, în limitele competenţelor legale, prescripţii obligatorii pentru operatori cu privire la măsurile necesare a fi întreprinse în vederea asigurării securităţii antiteroriste la obiectivele aflate în gestiune;

18) îndeplineşte alte atribuţii în domeniu în conformitate cu legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

8. Operatorii îndeplinesc următoarele atribuţii:

1) întreprind măsurile necesare în scopul executării prevederilor prezentului Regulament;

2) asigură procesul de realizare eficientă a ansamblului de măsuri de protecţie antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice din gestiunea lor;

3) desemnează o persoana responsabilă pentru asigurarea protecţiei antiteroriste la fiecare obiectiv;

4) asigură dotarea obiectivelor infrastructurii critice din gestiunea sa şi a celor incluse în Nomenclator, cu paşaport antiterorist şi plan de pază;

5) raportează anual şi la orice solicitare a Centrului despre măsurile de asigurare a protecţiei antiteroriste întreprinse (organizatorice, de procedură, practice, inginereşti, de instruire etc.) la obiectivele infrastructurii critice din gestiune;

6) planifică în bugetul propriu resurse pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice în domeniul protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice;

7) participă, la solicitarea Centrului sau din propria iniţiativă, la activităţi de instruire, planificare, consultative privind protecţia obiectivelor infrastructurii critice din gestiunea sa, desfăşurate la nivel naţional şi internaţional.

9. Operatorii efectuează periodic, dar nu mai rar decît o dată pe an, evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi a necesităţii de a îmbunătăţi protecţia antiteroristă a obiectivelor din gestiune.

10. Persoana responsabilă de asigurarea protecţiei antiteroriste la obiectiv are obligaţia de a informa Centrul şi autorităţile publice responsabile despre orice modificare survenită în asigurarea protecţiei antiteroriste a obiectivului.

 

Capitolul III

IDENTIFICAREA, DESEMNAREA ŞI PROTECŢIA

OBIECTIVELOR INFRASTRUCTURII CRITICE

 

Secţiunea 1

Identificarea obiectivelor infrastructurii critice

11. Identificarea obiectivelor de infrastructură critică se efectuează de operatori respectînd următoarele etape:

1) etapa 1 – evaluarea preliminară prin stabilirea întrunirii condiţiilor prevăzute în definiţia de obiectiv al infrastructurii critice, prevăzută la pct.4, în colaborare cu sectoarele de activitate menţionate în anexă la prezentul Regulament;

2) etapa 2 – aplicarea criteriilor subsectoriale şi a pragurilor critice aferente subsectorului infrastructurii critice din gestiune.

12. Operatorul în comun cu Centrul stabilesc pragurile critice aferente subsectorului infrastructurii critice, avînd la bază următoarele criterii:

1) numărul de victime, evaluat în funcţie de eventuale decese sau vătămări în cazul perturbării sau al distrugerii obiectivului de infrastructură critică;

 

Impact Sever Ridicat Mediu Scăzut
Populaţie afectată >10,000 1000 – 10,000 100 – 1000 <100

 

2) impact economic, evaluat în funcţie de importanţa pierderilor economice şi de servicii esenţiale, de producerea unor efecte negative asupra mediului, în cazul perturbării sau al distrugerii obiectivului de infrastructură critică;

 

Impact Sever Ridicat Mediu Scăzut
Economic >100 mil.lei10 mil.lei – 100 mil.lei 1 mil.lei – 10 mil.lei <1 mil.lei
Asupra mediuluinivel regional10 km2 – 100 km2 1 km2 – 10 km2<1 km2

 

3) efecte asupra populaţiei evaluate în funcţie de impactul asupra perturbării vieţii cotidiene, inclusiv pierderea de servicii esenţiale în cazul perturbării sau al distrugerii obiectivului de infrastructură critică.

 

Impact Sever Ridicat Mediu Scăzut
Tehnologic/Perturbarea activităţii sectorului şi restabilirea serviciilor 6 luni – >un an o săptămână – 6 luni o zi – o săptămână <de o zi

 

Secţiunea a 2-a

Desemnarea obiectivelor infrastructurii critice

13. În urma procesului de identificare a potenţialelor obiective, operatorii înaintează Centrului un demers pentru desemnarea acestora în calitate de obiective ale infrastructurii critice. Procedura de identificare a potenţialelor obiective şi de înaintare a demersurilor Centrului poartă un caracter obligatoriu pentru toţi operatorii.

14. Un potenţial obiectiv care nu întruneşte condiţiile prevăzute la pct.12 din prezentul Regulament nu poate fi considerat obiectiv al infrastructurii critice şi procedura în privinţa acestuia este încetată.

15. Centrul analizează demersurile operatorului şi se expune cu privire la oportunitatea şi legalitatea desemnării obiectivelor identificate în calitate de infrastructură critică şi includerea lor în Nomenclator.

16. Obiectivul este desemnat drept infrastructură critică şi inclus în Nomenclator în urma stabilirii nivelului de vulnerabilitate al acestuia şi riscului de săvîrşire asupra lui a actului terorist sau altor infracţiuni cu caracter terorist.

17. Nivelul de vulnerabilitate al obiectivului se va stabili de către Centru în baza unei metodologii aprobate prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

18. Se stabilesc trei categorii de vulnerabilitate pentru obiectivele infrastructurii critice:

1) nivel maxim – obiective expuse unui grad ridicat al riscului de săvîrşire asupra acestora a actelor teroriste sau a altor infracţiuni cu caracter terorist, ale căror consecinţe vor determina apariţia, la nivel naţional, a situaţiilor excepţionale, stărilor de urgenţă, manifestate prin provocarea prejudiciilor atît pe plan intern, cît şi pe plan extern;

2) nivel mediu – obiective expuse unui grad mediu al riscului de săvîrşire asupra acestora a actelor teroriste sau altor infracţiuni cu caracter terorist, manifestate prin provocarea prejudiciilor la nivel regional (raional);

3) nivel minim – obiective în adresa cărora există posibilitatea de săvîrşire a actelor teroriste sau altor infracţiuni cu caracter terorist, ale căror consecinţe vor determina apariţia situaţiilor excepţionale cu caracter local.

19. Centrul va remite, în termen de 10 zile lucrătoare, operatorului un răspuns despre acceptarea de desemnare a obiectivului drept infrastructură critică şi de includere a acestuia în Nomenclator sau despre refuzul motivat.

20. Operatorii informează conducerea obiectivului din gestiune despre desemnarea acestuia în calitate de obiectiv al infrastructurii critice, în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei de includere în Nomenclator.

 

Secţiunea a 3-a

Protecţia antiteroristă a infrastructurii critice

21. Pentru asigurarea realizării eficiente a ansamblului de măsuri de protecţie antiteroristă, fiecare obiectiv inclus în Nomenclator va fi dotat cu paşaport antiterorist, în termen de 30 de zile de la includerea acestuia. Modelul paşaportului antiterorist este aprobat prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

22. Actualizarea paşaportului antiterorist se va face odată la 3 ani sau în cazul în care:

1) se schimbă destinaţia de bază a obiectivului infrastructurii critice;

2) se schimbă adresa juridică a obiectivului infrastructurii critice;

3) se modifică construcţia obiectivului infrastructurii critice.

23. În termen de 90 de zile de la desemnarea obiectivului drept parte componentă a infrastructurii critice, operatorul remite pentru coordonare şi aprobare Centrului planul de pază a obiectivului.

24. Planul de pază a obiectivului este întocmit şi prezentat operatorului de către persoana responsabilă de asigurarea protecţiei antiteroriste la obiectiv.

25. Modelul-tip al planului de pază va fi aprobat prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

26. Planul de pază este evaluat, testat, revizuit şi actualizat periodic de către administraţia obiectivului, la un interval de cel mult 2 ani.

 

 

Anexă

la Regulament privind protecţia

antiteroristă a infrastructurii critice

 

LISTA

sectoarelor, subsectoarelor infrastructurii critice

şi autorităţilor publice responsabile

 

Nr. crt.SectorulSubsectorulAutorităţi publice responsabile
1234
1. Energetica) Activităţile de depozitare a petrolului şi gazelor, inclusiv a conductelor;

b) Transportul de energie electrică, gaze şi petrol;

c) Activităţile de distribuţie a electricităţii, a energiei termice, gazului, petrolului

Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile;

2. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiia) Infrastructura reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice;

b) Sisteme de prelucrare, procesare şi stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice;

c) Infrastructura de securitate informatică;

d) Serviciul poştal universal

Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile

3. Alimentare cu apăa) Furnizare de apă potabilă;

b) Controlul calităţii apei;

c) Îndiguirea şi controlul calităţii apei

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

Autorităţile administraţiei publice locale

4. AlimentaţiaAsigurarea securităţii şi siguranţei alimentelorMinisterul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

5. Sănătatea) Asistenţa medicală;

b) Medicamente,vaccinuri, produse farmaceutice;

c) Biolaboratoare şi bioagenţi;

d) Sînge şi preparate sanguine

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile;

Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale

6. Financiara) Servicii de plăţi/structuri aferente;

b) Sisteme financiare guvernamentale

Ministerul Finanţelor;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile

7. Securitate naţionalăa) Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţă naţională;

b) Managementul integrat al frontierelor

Ministerul Apărării;

Ministerul Afacerilor Interne;

Serviciul de Informaţii şi Securitate;

Ministerul Justiţiei;

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat;

Serviciul Vamal

8. Administraţiea) Serviciile şi administraţia;

b) Administrarea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în statele străine

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

9. Transporturia) Transportul auto;

b) Transportul feroviar;

c) Transportul aerian;

d) Transportul naval

Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile

10. Industria chimică, biologică, nuclearăProducţia, procesarea, depozitarea şi utilizarea substanţelor explozibile, chimice, biologice şi materialelor nucleare şi radioactiveMinisterul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile

11. Locurile de aglomerare în masă a populaţieiLocul de mare aglomerare a populaţiei, unde, în anumite circumstanţei, pot să se află, concomitent, de la 50 persoane şi mai multMinisterul Educaţiei, Culturii şi Cercetării;

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

Persoane juridice, indiferent de forma de proprietate responsabile