H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind stabilirea

condiţiilor de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări

 

nr. 67  din  18.01.2018

 

Monitorul Oficial nr.27-32/77 din 26.01.2018

 

* * *

În temeiul art.29 şi 30 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396), cu modificările şi completările ulterioare, în scopul protecţiei teritoriului Republicii Moldova împotriva pătrunderii şi izbucnirii bolilor notificabile, declarabile şi supuse carantinei, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind stabilirea condiţiilor de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări (se anexează).

2. Norma sanitar-veterinară nominalizată intră în vigoare după expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.67 din 18 ianuarie 2018

 

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind stabilirea condiţiilor de sănătate animală

pentru importurile anumitor păsări

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea condiţiilor de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări (în continuare – Normă sanitar-veterinară) stabileşte condiţiile de sănătate animală pentru importul anumitor păsări în Republica Moldova.

Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.139/2013 al Comisiei din 7 ianuarie 2013 de stabilire a condiţiilor de sănătate animală pentru importurile anumitor păsări în Uniune şi a condiţiilor de carantină, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 47/1 din 20 februarie 2013.

2. Prezenta Normă sanitară-veterinară se aplică animalelor din speciile aviare, cu excepţia:

1) găinilor, bibilicilor, curcilor, raţelor, gîştelor, prepeliţelor, porumbeilor, fazanilor, potîrnichilor şi ratitelor (Ratitae) crescute sau ţinute în captivitate pentru înmulţire, producţie de carne sau ouă pentru consum sau pentru realimentarea rezervelor de vînat;

2) păsărilor importate pentru programele de conservare, asigurarea biodiversităţii, refacerea mediului încojurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

3) animalelor de companie din speciile aviare mişcate în scop necomercial, care sînt însoţite, pe parcursul mişcării acestora, de proprietar sau de o persoană fizică responsabilă de acestea, desemnată de către proprietar, ce nu sînt destinate pentru a fi vîndute sau transferate altui proprietar;

4) păsărilor destinate grădinilor zoologice, circurilor, parcurilor de distracţie sau experimentelor;

5) porumbeilor de concurs introduşi pe teritoriul republicii dintr-o ţară vecină, unde aceştia trăiesc în mod obişnuit, şi eliberaţi ulterior imediat, în speranţa că vor zbura înapoi spre ţara respectivă.

3. În prezenta Normă sanitar-veterinară noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:

autoritate competentă – autoritatea sanitar-veterinară competentă din ţara exportatoare;

păsări – animale din specia aviară, altele decît cele prevăzute la punctul 2;

unitate de reproducţie autorizată – unitate folosită în mod exclusiv pentru reproducţia păsărilor, inspectată şi autorizată de autoritatea competentă din ţara exportatoare;

păsări crescute în captivitate – păsări care nu au fost capturate în sălbăticie, ci au fost crescute în captivitate din părinţi împerecheaţi sau din însămînţare artificială efectuată în captivitate;

inel montat pe picior fără sudură – inel sau bandă sub formă de cerc continuu, fără discontinuităţi sau sudură, care nu a suferit nicio manipulare frauduloasă, a cărui mărime nu permite îndepărtarea lui de la piciorul păsării mature, fixat în decursul primelor zile de viaţă ale păsării, fiind fabricat special în acest scop;

unitate de carantină autorizată – clădire, alta decît centrele de carantină unde se desfăşoară carantina păsărilor importate, care a fost verificată şi autorizată conform articolului 18 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

centru de carantină autorizat – clădire în care se efectuează carantina păsărilor importate, verificată şi autorizată conform articolului 18 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, care are un număr de unităţi separate fizic şi operaţional între ele, fiecare unitate conţinînd doar păsări din cadrul aceluiaşi transport, cu aceeaşi stare de sănătate şi constituind, prin urmare, o singură unitate epidemiologică;

păsări-santinelă – păsări care urmează a fi folosite ca ajutor în diagnosticarea bolilor din timpul carantinei;

manual de diagnostic – metode de prelevare a probelor şi criteriilor pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator privind confirmarea şi diagnosticul diferenţial al gripei aviare.

 

Capitolul II

IMPORTUL, TRANSPORTAREA ŞI CARANTINA PĂSĂRILOR

4. Se permite importul de păsări care provin de la unităţile de reproducţie autorizate de către autoritatea competentă din ţara exportatoare dacă:

1) unităţile de reproducţie respectă condiţiile definite în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitar-veterinară şi au un număr de autorizare;

2) agenţii economici importatori au primit avizul de liberă trecere din partea medicului veterinar oficial de la postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal conform articolului 33 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

5. Păsările importate care provin de la unităţile de reproducţie autorizate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) să fie păsări crescute în captivitate;

2) să fi fost supuse testului de laborator pentru detectarea virusului gripei aviare şi pentru virusul bolii Newcastle, între 7 şi 14 zile înainte de expediere, iar rezultatele să fi fost negative;

3) să nu fi fost vaccinate împotriva gripei aviare;

4) să fie însoţite de un certificat sanitar-veterinar eliberat de autoritatea competentă a ţării exportatoare;

5) să fie identificate cu un număr de identificare individual cu ajutorul unui inel montat pe picior fără sudură, cu semn distinctiv sau cu un microcip. Numărul de identificare individual sau microcipurile prevăzute trebuie să conţină cel puţin codul ISO al ţării exportatoare care efectuează identificarea şi numărul de serie unic. Numărul de identificare individual trebuie să fie înregistrat în certificatul sanitar-veterinar;

6) să fie transportate în containere identificate individual cu un număr de identificare la exterior, care trebuie să corespundă numărului de identificare din certificatul sanitar-veterinar.

6. Unităţile şi centrele de carantină trebuie să îndeplinească condiţiile minime definite în anexa nr.2.

7. Păsările importate trebuie transportate în cuşti sau în lăzi în conformitate cu cerinţele prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.793 din 22 octombrie 2012.

8. Vehiculele folosite pentru transportarea păsărilor trebuie să fie sigilate de către autorităţile competente cu sigilii inviolabile.

9. Importatorii sau reprezentanţii acestora trebuie să aibă o confirmare scrisă de persoana responsabilă de unitatea sau de centrul de carantină, care certifică faptul că păsările vor fi acceptate în carantină.

Confirmarea trebuie să indice clar numele, adresa şi numărul de autorizare ale unităţii sau ale centrului de carantină şi să ajungă la postul de control vamal înainte de sosirea transportului la acel punct sau să fie prezentată de către importator ori de către reprezentantul acestuia înainte ca păsările să fi trecut prin punctul de control de la frontieră.

10. În timpul supravegherii transportării păsărilor de la trecerea postului de control din punctul de trecere a frontierei pînă la unitatea sau centrul de carantină autorizat se impun următoarele schimburi de informaţii:

1) medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal înştiinţează autoritatea competentă responsabilă de unitatea sau de centrul de carantină autorizat privind locul de destinaţie al transportului, locul de plecare şi locul de destinaţie al păsărilor;

2) persoana responsabilă de unitatea sau de centrul de carantină autorizat înştiinţează medicul veterinar oficial responsabil de unitatea sau de centrul de carantină autorizat din locul de destinaţie cu privire la sosirea transportului şi destinaţia acestuia în termen de o zi lucrătoare de la data de sosire a transportului la unitatea sau centrul de carantină;

3) în termen de trei zile de la sosirea transportului la unitatea sau centrul de carantină, medicul veterinar oficial responsabil de unitatea sau de centrul de carantină autorizat din locul de destinaţie al transportului înştiinţează medicul veterinar oficial responsabil de controlul sanitar-veterinar de la frontieră, care a anunţat livrarea transportului, că transportul a ajuns la destinaţie;

4) în cazul în care postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal primeşte confirmarea că păsările declarate ca fiind destinate unităţii sau centrului de carantină autorizat nu au ajuns în trei zile lucrătoare de la data estimată a sosirii transportului la unitatea sau centrul de carantină, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile necesare faţă de persoana responsabilă de transport, pentru a identifica locul aflării lotului de păsări şi din ce cauză nu au ajuns la unitatea sau centrul de carantină în termenele stabilite.

11. Păsările de import vor fi ţinute în carantină timp de 30 de zile într-o unitate sau într-un centru de carantină autorizat.

Medicul veterinar oficial verifică condiţiile de carantină, cel puţin la începutul şi la sfîrşitul carantinei fiecărui lot, efectuînd inclusiv o examinare a înregistrărilor de decese şi o examinare clinică a păsărilor din unitatea de carantină autorizată sau din fiecare unitate a centrului de carantină autorizat.

 

Capitolul III

EXAMINAREA, PRELEVAREA PROBELOR ŞI TESTELE

EFECTUATE ÎN PERIOADA DE CARANTINĂ

12. Examinarea, prelevarea probelor şi procedurile de testare pentru gripa aviară şi boala Newcastle, stabilite în anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară, se efectuează după sosirea păsărilor în carantină.

În cazul utilizării păsărilor-santinelă, se folosesc cel puţin 10 păsări din unitatea de carantină autorizată sau din fiecare unitate a centrului de carantină autorizat.

13. Păsările-santinelă folosite pentru examinare, prelevare de probe şi testări trebuie:

1) să aibă vîrsta de cel puţin trei săptămîni şi să fie folosite doar o singură dată în acest scop;

2) să aibă un inel montat la picior, în scopul identificării, sau alt mecanism de identificare nedemontabil;

3) să fie nevaccinate şi să fi fost găsite seronegative pentru gripa aviară şi pentru boala Newcastle cu 14 zile înainte de data debutului carantinei;

4) să fie plasate în unitatea de carantină sau într-o unitate a centrului de carantină autorizat înainte de a ajunge în spaţiul comun şi, pe cît posibil, să fie situate mai aproape de celelalte păsări, astfel încît să existe contact între excrementele de la păsările din carantină şi păsările-santinelă.

14. Dacă, în timpul carantinei, într-o unitate de carantină se suspectează că una sau mai multe păsări şi/sau păsări-santinelă sînt infectate cu gripa aviară sau cu boala Newcastle, se iau următoarele măsuri:

1) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor pune unitatea de carantină autorizată sub supraveghere sanitar-veterinară oficială;

2) se prelevează probe pentru examinare virusologică, în conformitate cu punctul 2 din anexa nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară, de la păsările aflate în carantină şi de la păsările-santinelă şi se analizează corespunzător;

3) este interzisă introducerea sau scoaterea păsărilor din unitatea de carantină autorizată pînă în momentul în care se infirmă suspiciunea de boală.

15. Dacă în unitatea de carantină autorizată suspiciunea de gripă aviară sau de boală Newcastle este confirmată, se iau următoarele măsuri:

1) toate păsările şi păsările-santinelă din unitatea de carantină autorizată sînt ucise şi distruse;

2) unitatea de carantină autorizată este curăţată şi dezinfectată;

3) nicio pasăre nu se introduce în unitatea de carantină autorizată decît după 21 de zile de la curăţarea şi dezinfectarea finală.

16. Dacă, în timpul carantinei, într-un centru de carantină autorizat se suspectează că una sau mai multe păsări şi/sau păsări-santinelă din cadrul unei unităţi a centrului de carantină sînt infectate cu gripa aviară sau cu boala Newcastle, se iau măsurile prevăzute la punctul 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară.

17. Dacă într-o unitate a centrului de carantină autorizat este confirmată suspiciunea de infecţie cu gripă aviară sau cu boala Newcastle, se iau următoarele măsuri:

1) toate păsările şi păsările-santinelă din unitatea afectată a centrului de carantină autorizat sînt ucise şi distruse;

2) unitatea în cauză este curăţată şi dezinfectată;

3) se prelevează următoarele probe:

a) în cazul în care se folosesc păsări-santinelă, trebuie prelevate probe pentru examinare serologică, în conformitate cu anexa 3, de la păsările-santinelă din celelalte unităţi de carantină, nu mai devreme de 21 de zile după curăţenia şi dezinfectarea finală a unităţii respective;

b) în cazul în care nu se folosesc păsări-santinelă, trebuie prelevate probe pentru examinare virusologică, în conformitate cu punctul 2 din anexa nr.3, de la păsările-santinelă din celelalte unităţi de carantină în timp de 7-15 zile după curăţenia şi dezinfecţia finală;

4) este interzisă scoaterea păsărilor din centrul de carantină autorizat pînă la confirmarea faptului că rezultatele examinării probelor descrise la subpunctul 3 sînt negative.

18. În cazul în care în timpul carantinei se descoperă că una sau mai multe păsări şi/sau păsări-santinelă sînt infectate cu gripa aviară cu patogenitate redusă (în continuare – LPAI) sau cu boala Newcastle, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor poate acorda, pe baza unei evaluări a riscurilor, derogări de la măsurile prevăzute la punctul 15 subpunctul 1) şi punctul 17 subpunctul 1), atît timp cît aceste derogări nu pun în pericol combaterea bolii:

1) dacă un medic veterinar oficial verifică o unitate sau un centru de carantină autorizat unde s-a acordat o derogare şi depistează că una sau mai multe păsări şi/sau păsări-santinelă sînt infectate cu LPAI sau cu boala Newcastle, se aplică măsurile definite la subpunctele 2)-4);

2) în cazul detectării LPAI, în locul probelor-standard prevăzute în manualul de diagnostic, sînt prelevate următoarele probe, la 21 de zile după data ultimei detectări LPAI în cadrul unităţii de carantină autorizate sau din fiecare unitate a centrului de carantină autorizat la interval de 21 de zile, pentru a obţine două rezultate de laborator negative consecutiv:

a) probe ale oricăror păsări-santinelă sau ale altor păsări prezente în timpul prelevării;

b) tampoane traheale/orofaringiene şi cloacale de la cel puţin 60 de păsări sau de la toate păsările, în cazul în care sînt mai puţin de 60 de păsări în unitatea de carantină autorizată sau în unitatea în cauză din centrul de carantină autorizat; sau trebuie colectate probe de fecale proaspete dacă păsările sînt mici, exotice şi nu sînt obişnuite cu atingerea sau mînuirea acestora ar fi periculoasă pentru om; prelevarea şi testarea în laborator a probelor de acest gen trebuie să continue pînă la obţinerea a două rezultate de laborator negative consecutiv, la un interval de cel puţin 21 de zile.

Totuşi, pe baza rezultatelor unei evaluări de risc, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor poate acorda derogări în privinţa numărului de probe prevăzute la prezentul alineat;

3) în cazul rezultatului pozitiv pentru boala Newcastle, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor poate acorda o derogare doar dacă în decursul a 30 de zile după moartea sau vindecarea clinică a ultimului caz de boală s-au obţinut rezultate negative în urma prelevării probelor în conformitate cu punctele 1 şi 2 din anexa 3, fără a se ţine cont de perioada de timp specificată;

4) păsările nu sînt scoase din carantină pînă la sfîrşitul perioadei de testare prevăzute la subpunctul 2).

19. Unitatea de carantină autorizată sau unitatea centrului de carantină autorizat se curăţă şi se dezinfectează după golire.

Toate substanţele sau deşeurile care ar fi putut fi contaminate, precum şi toate deşeurile acumulate în timpul perioadei de testare în laborator sînt înlăturate şi distruse, astfel încît să se împiedice răspîndirea agentului patogen şi să se garanteze distrugerea virusului gripei aviare sau al bolii Newcastle prezent.

20. Repopularea unităţii sau a centrului de carantină autorizat se face după o perioadă de 21 de zile de la data încheierii curăţeniei şi a dezinfecţiei finale, conform punctului 19 din prezenta Normă sanitar-veterinară.

21. Dacă, în timpul carantinei, în cadrul unei unităţi sau al unui centru de carantină autorizat se suspectează sau se confirmă că psitaciformele (papagalii) sînt infectate cu Chlamydophyla psittaci, toate păsările din cadrul transportului respectiv se tratează printr-o metodă aprobată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, iar carantina se prelungeşte timp de cel puţin 2 luni după data ultimului caz înregistrat.

22. Păsările din unitatea sau centrul de carantină autorizat se eliberează din carantină pe baza unei indicaţii scrise de un medic veterinar oficial.

23. Toate costurile de carantină datorate aplicării prezentei Norme sanitar-veterinare sînt suportate de către importator.

 

 

Anexa nr.1

la Norma sanitar-veterinară

privind stabilirea condiţiilor de sănătate

animală pentru importurile anumitor păsări

 

CONDIŢII MINIME

pentru unităţile de reproducţie autorizate ale ţărilor exportatoare

 

1. Pentru a obţine autorizarea, conform punctului 4 din prezenta Normă sanitar-veterinară, o unitate de reproducţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) trebuie să fie clar delimitată şi separată de mediul său înconjurător sau animalele trebuie să fie închise şi situate astfel încît să nu prezinte pericol pentru sănătatea animalelor din exploataţii a căror stare de sănătate ar putea fi pusă în pericol;

2) trebuie să deţină mijloace pentru prinderea, închiderea şi izolarea animalelor şi să dispună de unităţi de carantină autorizate, precum şi de proceduri autorizate pentru animalele ce provin din alte unităţi neautorizate;

3) persoana responsabilă pentru unitatea de reproducţie trebuie să posede experienţa necesară în creşterea şi reproducţia păsărilor;

4) să fie indemnă de gripă aviară, boala Newcastle şi Chlamydophyla psittaci; pentru ca unitatea să fie declarată indemnă de aceste boli, autoritatea competentă evaluează registrele sanitar-veterinare din perioada de cel puţin 3 ani de pînă la data solicitării autorizării, precum şi rezultatele testelor clinice şi de laborator efectuate pe animalele unităţii. Cu toate acestea, noile unităţi de reproducţie sînt aprobate numai pe baza rezultatelor testelor clinice şi de laborator efectuate pe animalele din astfel de unităţi;

5) trebuie să ţină o evidenţă la zi care să indice:

a) numărul şi identitatea (vîrsta, sexul, specia şi numărul individual de identificare, în cazul în care este aplicabil) animalelor din fiecare specie prezentă în unitatea de reproducţie;

b) numărul şi identitatea (vîrsta, sexul, specia şi numărul individual de identificare, în cazul în care este aplicabil) animalelor care vin în unitatea de reproducţie sau o părăsesc, împreună cu informaţiile cu privire la locul de origine sau destinaţie, transportul de la sau către unitatea de reproducţie şi starea de sănătate a animalelor;

c) rezultatele testelor de laborator sau alte proceduri de diagnosticare;

d) cazurile de boală şi, acolo unde este cazul, tratamentul administrat;

e) rezultatele examinărilor post-mortem ale animalelor care au murit în cadrul unităţii de reproducţie, inclusiv ale animalelor născute moarte;

f) observaţiile efectuate în orice perioadă de izolare sau carantină.

6) trebuie să deţină fie un acord cu un laborator acreditat pentru a efectua examinările post-mortem, fie locuri în care se pot face astfel de examinări de către o persoană competentă, sub autoritatea medicului veterinar oficial;

7) trebuie să aibă fie acorduri corespunzătoare, fie amenajări la faţa locului în vederea distrugerii cadavrelor animalelor;

8) trebuie să asigure accesul unui medic veterinar împuternicit de autoritatea competentă din ţara exportatoare, care:

a) se asigură că supravegherea corespunzătoare a bolii şi măsurile de control privind starea bolii în ţara în cauză sînt aprobate de către autoritatea competentă şi sînt aplicate în cadrul unităţii de reproducţie. Astfel de măsuri includ existenţa planului anual de supraveghere, inclusiv controlul zoonozelor la animale, rezultatele testărilor clinice, de laborator şi post-mortem ale animalelor suspectate a fi infectate cu boli transmisibile şi informaţia privind vaccinarea corespunzătoare împotriva bolilor infecţioase ale animalelor susceptibile, în conformitate cu manualul de diagnostic al gripei aviare şi Manualul de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animalele terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE);

b) se asigură că orice moarte suspectă sau prezenţa oricărui simptom ce sugerează că animalele ar fi contactat gripa aviară, boala Newcastle sau Chlamydophyla psittaci este notificată fără întîrziere autorităţii competente;

c) se asigură că animalele ce intră în unitatea de reproducţie au fost izolate timp suficient şi conform cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare şi instrucţiunilor, dacă este cazul, date de autoritatea competentă;

d) este responsabilă pentru îndeplinirea zilnică a cerinţelor privind sănătatea animală prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară şi a cerinţelor privind bunăstarea animalelor în timpul transportării.

2. Unitatea de reproducţie rămîne şi se menţine autorizată numai în cazul în care îndeplineşte următoarele condiţii:

1) incintele se află sub controlul unui medic veterinar oficial al autorităţii competente, care se asigură îndeplinirea condiţiilor definite în prezenta Normă sanitar-veterinară, vizitează incintele de reproducţie cel puţin o dată pe an şi verifică activitatea medicului veterinar de la unitatea autorizată, punerea în aplicare a planului anual de monitorizare a bolilor şi verifică dacă rezultatele testelor clinice, post-mortem şi de laborator sînt negative pentru gripa aviară, boala Newcastle sau Chlamydophyla psittaci;

2) ţine evidenţele numite la punctul 1 subpunctul 5 din prezenta anexă începînd cu data autorizării pentru o perioadă de cel puţin 10 ani.

3. Păsările provenite din alte surse decît unităţile de reproducţie autorizate pot fi introduse într-o unitate de reproducţie numai cu acceptul autorităţii competente, cu condiţia că astfel de animale să fie supuse carantinei pe o perioadă de 30 de zile, în conformitate cu instrucţiunile date de autoritatea competentă.

4. Dacă autoritatea competentă descoperă că o unitate de reproducţie nu mai îndeplineşte condiţiile definite în punctele 1 şi 2 din prezenta anexă sau dacă a intervenit o schimbare astfel încît unitatea să nu mai servească doar pentru reproducţia păsărilor, aceasta suspendă sau retrage autorizarea unităţii respective.

5. În cazul în care autoritatea competentă primeşte înştiinţare privind suspiciunea de gripă aviară, boala Newcastle sau Chlamydophyla psittaci, aceasta suspendă autorizarea unităţii de reproducţie pînă la înlăturarea în mod oficial a suspiciunii.

Autoritatea competentă se asigură că se iau măsurile necesare pentru confirmarea sau eliminarea suspiciunii şi evitarea răspîndirii bolii.

6. În cazul confirmării bolii suspectate, autoritatea competentă poate reacorda autorizarea unităţii de reproducţie numai în urma:

1) eradicării bolii şi a sursei de infecţie din unitatea de reproducţie;

2) curăţării şi dezinfecţiei corespunzătoare a unităţii de reproducţie;

3) îndeplinirii condiţiilor prevăzute la punctul 1 din prezenta anexă.

 

 

Anexa nr.2

la Norma sanitar-veterinară

privind stabilirea condiţiilor de sănătate

animală pentru importurile anumitor păsări

 

CONDIŢII MINIME

pentru unităţile şi centrele de carantină destinate importului păsărilor

din unităţile de reproducţie autorizate

 

Unităţile sau centrele de carantină autorizate pentru importul păsărilor din unităţile de reproducţie autorizate trebuie să întrunească următoarele condiţii:

1. Trebuie să fie situate într-o clădire separată sau în clădiri separate de alte ferme de păsări de curte şi de alte păsări printr-o distanţă specificată de un medic veterinar oficial, în baza evaluării de risc care ia în considerare epidemiologia gripei aviare şi a bolii Newcastle. Uşile de intrare/ieşire trebuie să aibă încuietoare şi semne ce indică: „CARANTINĂ – acces interzis persoanelor neautorizate”.

2. Fiecare unitate a centrului de carantină trebuie să ocupe un spaţiu separat.

3. Unităţile sau centrele de carantină trebuie să nu permită accesul altor păsări, muşte şi viermi şi să poată fi etanşeizate pentru a permite fumigaţia.

4. Unităţile sau centrele de carantină trebuie să fie echipate cu unităţi de spălare a mîinilor.

5. Uşile de intrare şi de ieşire din unitatea de carantină şi din fiecare unitate a centrului de carantină trebuie să fie duble.

6. Barierele de igienă trebuie să fie instalate la toate intrările/ieşirile din unitatea de carantină şi din unităţile centrului de carantină autorizat.

7. Toată aparatura trebuie să fie construită astfel încît să poată fi curăţată şi dezinfectată.

8. Depozitul de hrană trebuie să fie protejat împotriva păsărilor şi rozătoarelor, precum şi împotriva insectelor.

9. Unităţile sau centrele de carantină trebuie să deţină un container pentru gunoaie, protejat împotriva păsărilor şi rozătoarelor.

10. Trebuie să existe un frigider şi/sau congelator pentru păstrarea cadavrelor.

11. Trebuie să deţină un sistem de control eficient, astfel încît să asigure supravegherea animalelor şi să fie sub controlul şi responsabilitatea unui medic veterinar oficial.

12. Să fie curăţate şi dezinfectate în conformitate cu programul aprobat de medicul veterinar oficial din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi reutilizate numai după o perioadă de pauză, stabilită în funcţie de substanţele dezinfectante folosite, pentru a garanta eficienţa dezinfecţiei.

13. Pentru fiecare lot de păsări în carantină, unitatea de carantină sau unitatea unui centru de carantină trebuie curăţată şi dezinfectată, urmînd să fie păstrată fără păsări timp de cel puţin 7 zile înainte de introducerea păsărilor importate.

14. Lotul de păsări trebuie să vină de la o singură unitate de reproducţie autorizată din ţara de provenienţă şi să fie introdus într-un interval mai mic de 48 de ore. Perioada de carantină trebuie să înceapă în momentul introducerii ultimei păsări.

15. Unitatea de carantină autorizată sau unitatea unui centru de carantină autorizat trebuie să fie golită de păsări, curăţată şi dezinfectată la sfîrşitul fiecărei perioade de carantină.

16. Se iau măsuri de precauţie pentru prevenirea contaminării reciproce între transporturile ce vin şi pleacă.

17. Nicio persoană neautorizată nu poate intra în unitatea sau centrul de carantină autorizat. Persoanele care intră în unitatea sau centrul de carantină autorizat trebuie să poarte haine de protecţie, inclusiv încălţăminte de protecţie.

18. Să nu existe niciun contact între membrii personalului ce ar putea cauza contaminarea dintre unităţile de carantină autorizate sau unităţile centrelor de carantină.

19. Să fie dotat cu echipamentul adecvat pentru curăţare şi dezinfectare.

20. În cazul în care se foloseşte identificarea cu ajutorul microcipului, în cadrul unităţii sau al centrului de carantină autorizat trebuie să existe un cititor de microcipuri.

21. Curăţarea şi dezinfectarea cuştilor sau a lăzilor folosite pentru transportare trebuie efectuată în cadrul unităţii sau al centrului de carantină autorizat. În cazul refolosirii, acestea trebuie să fie confecţionate dintr-un material care să permită curăţarea şi dezinfectarea efectivă. Cuştile şi lăzile trebuie distruse, astfel încît să se evite răspîndirea agenţilor ce cauzează boala.

22. Gunoiul şi deşeurile să fie colectate în mod regulat, stocate în containerul de gunoaie şi ulterior tratate astfel încît să se evite răspîndirea agenţilor ce cauzează boala.

23. Cadavrele păsărilor trebuie examinate în cadrul unui laborator acreditat.

24. Analizele şi tratamentele necesare pentru păsări trebuie efectuate prin cooperare şi sub controlul unui medic veterinar oficial.

25. Medicul veterinar oficial trebuie informat cu privire la bolile şi moartea păsărilor şi/sau a păsărilor-santinelă în perioada carantinei.

26. Persoana responsabilă pentru unitatea sau centrul de carantină trebuie să ţină evidenţa:

1) datei, numărului şi speciilor de păsări ce intră şi ies cu ocazia fiecărui transport;

2) copiilor certificatelor sanitar-veterinare;

3) numerelor de identificare individuală a păsărilor importate, iar în cazul identificării cu ajutorul microcipului, se vor înregistra detaliile tipului de microcip şi cititorului folosit;

4) numărului şi plasării păsărilor-santinelă în cadrul unităţii sau al centrului de carantină, dacă sînt folosite păsări-santinelă în unitatea sau centrul de carantină;

5) oricărei observaţii importante: cazuri de boală sau numărul de decese zilnice;

6) datelor şi rezultatelor testelor;

7) tipurilor de tratamente şi datelor la care acestea au fost efectuate;

8) persoanelor ce intră şi ies din unitatea sau centrul de carantină.

27. Evidenţele menţionate la punctul 26 din prezenta anexă sînt păstrate timp de cel puţin 10 ani.

28. De asemenea, se impune respectarea condiţiilor menţionate la punctele 2 şi 3 din anexa la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de organizare a controalelor sanitar-veterinare la importul animalelor din Hotărîrea Guvernului nr.1099 din 29 septembrie 2008 „Cu privire la normele sanitar-veterinare privind controalele sanitar-veterinare la importul animalelor”.

29. În scopul prevenirii introducerii de boli infectocontagioase, proprietarul exploataţiei de păsări trebuie să întocmească şi să implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri, care să cuprindă şi măsuri suplimentare specifice exploataţiei.

30. Procedura de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru unităţile sau centrele de carantină se efectuează conform articolului 18² din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007, în cazul în care unitatea sau centrul de carantină nu mai îndeplineşte condiţiile definite la punctele 1-29 din prezenta anexă.

Autorizaţia se reacordă unei unităţi sau unui centru de carantină numai atunci cînd sunt îndeplinite din nou condiţiile menţionate la punctele 1-29 din prezenta anexă.

 

 

Anexa nr.3

la Norma sanitar-veterinară

privind stabilirea condiţiilor de sănătate

animală pentru importurile anumitor păsări

 

EXAMINĂRILE, PRELEVĂRILE

de probe şi procedurile de testare pentru gripa aviară şi boala Newcastle

 

1. În perioada de carantină, păsările-santinelă sau păsările importate, dacă nu se folosesc păsările-santinelă, sînt supuse următoarelor proceduri:

1) dacă se folosesc păsări-santinelă:

a) probele pentru examinarea serologică trebuie luate de la toate păsările-santinelă în nu mai puţin de 21 de zile după intrarea acestora în carantină şi cu cel puţin 5 zile înainte de sfîrşitul carantinei;

b) în cazul în care păsările-santinelă prezintă rezultate serologice pozitive sau neconcludente pentru probele menţionate la subpunctul a), păsările importate trebuie supuse unei examinări virusologice; trebuie prelevate tampoane cloacale (sau fecale) şi traheale, de la cel puţin 60 de păsări sau de la toate păsările, dacă lotul este mai mic de 60 de păsări;

2) în cazul în care nu se folosesc păsări-santinelă, păsările importate trebuie examinate virusologic (testarea serologică nefiind adecvată). În timpul primelor 7-15 zile de la introducerea în carantină, trebuie prelevate tampoane cloacale (sau fecale) şi traheale, de la cel puţin 60 de păsări sau de la toate păsările, dacă lotul este mai mic de 60 de păsări.

2. În afara testelor definite la punctul 1 se prelevă următoarele probe pentru examinarea virusologică:

1) tampoane cloacale (sau fecale) şi traheale, dacă este posibil, de la păsările clinic bolnave sau păsările-santinelă bolnave;

2) conţinutul intestinelor, al creierului, al traheilor, al plămînilor, al ficatului, al splinei şi al altor organe afectate, cît mai repede după moartea oricărei păsări, fie de la păsările-santinelă moarte sau păsările moarte la sosire, precum şi cele moarte în timpul carantinei sau cel puţin 10% din păsările moarte, în cazul mortalităţii crescute la păsările mici din loturi mari.

3. Toate testele virusologice şi serologice ale probelor din timpul carantinei trebuie efectuate în cadrul laboratoarelor de referinţă prin folosirea procedurilor de diagnostic în conformitate cu Manualul de diagnostic al gripei aviare şi cu Manualul de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Internaţionale pentru Sănătate Animală (OIE), în cazul bolii Newcastle. Atunci cînd examenul virusologic se efectuează pe mai multe probe colectate, acestea trebuie să provină de la maximum 5 păsări de la care s-au recoltat probe individuale. Materiile fecale trebuie prelevate separat de alte probe de organe şi ţesuturi.

4. Virusul izolat trebuie trimis la laboratorul naţional de referinţă.