H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Metodologiei privind baza de calcul şi aprobare
a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană
nr. 476 din 20.04.2016
Monitorul Oficial nr.114-122/543 din 29.04.2016
* * *
Notă: În tot textul hotărîrii, sintagma Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”, la orice caz gramatical, se substituie cu sintagma „Ministerul Economiei şi Infrastructurii”, la cazul gramatical corespunzător, conform Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018
În temeiul art.30 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările şi completările ulterioare, art.4 alin.(3) lit.b) din Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 9 iulie 1997 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.98-99, art.292), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană (se anexează).
2. Reieşind din necesităţile de dezvoltare a pieţei transporturilor şi intereselor strategice ale statului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii poate aproba, cu avizul pozitiv al Autorităţii Aeronautice Civile, un program de facilităţi şi scutiri la achitarea taxelor pentru serviciile aeroportuare, la propunerea entităţii de administrare a aeroportului, fiind respectate principiile echităţii şi transparenţei.
3. Programul de facilităţi şi scutiri va avea următoarele obiective:
a) extinderea numărului de curse şi destinaţii, oferind o politică echitabilă, transparentă, nediscriminatorie atît companiilor ce operează, cît şi celor care intenţionează să opereze pe/de pe aeroport(uri) din Republica Moldova;
b) acordarea asistenţei necesare operatorilor aerieni ce lansează operaţiuni noi;
c) stimularea transportatorilor aerieni care efectuează sau intenţionează să efectueze zboruri internaţionale de pasageri pe/de pe aeroport(uri) din Republica Moldova şi îndeplinesc toate cerinţele şi criteriile nominalizate în acest program;
d) stimularea dezvoltării aeroporturilor în calitate de aeroporturi de tranzit.
4. Facilităţile şi scutirile prevăzute de program pot fi cumulative, însă nu pot depăşi 50% din suma totală indicată în facturile înaintate operatorilor aerieni în conformitate cu taxele stabilite.
5. Acordarea facilităţilor şi scutirilor pot fi suspendate de către entitatea de administrare a aeroportului, fără notificare prealabilă, în cazul în care operatorul aerian nu achită prompt conturile înaintate şi datoria curentă a acestuia faţă de entitatea de administrare a aeroportului depăşeşte plata medie lunară. Excepţie reprezintă cazul de achitare a datoriilor în conformitate cu acordul de reeşalonare a datoriei încheiate între părţi.
6. Prezenta hotărîre nu are caracter retroactiv, nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, prezenta hotărîre nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare.
7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP
|
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, ministrul economiei | Octavian Calmîc |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor | Iurie Chirinciuc
|
| Nr.476. Chişinău, 20 aprilie 2016. | |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.476 din 20 aprilie 2016
METODOLOGIE
privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile
aeroportuare şi de navigaţie aeriană
TITLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană (în continuare – Metodologie) stabileşte un cadru de reglementare a elementelor esenţiale şi condiţiile de aplicare a taxelor de aeroport şi navigaţie aeriană, inclusiv de calculare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană (baza de cost), procedura de aprobare a mărimii acestora, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a ramurii aviaţiei civile în condiţiile siguranţei zborurilor, securităţii aeronautice şi calităţii serviciilor prestate.
2. Prezenta Metodologie este menită să asigure aplicarea normelor stabilite în art.15 al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, Acordul multilateral privind taxele de rută aeriană, şi art.4 alin.(3) lit.b), art.13 şi art.15 alin.(2)-(4) din Legea aviaţiei civile nr.1237-XIII din 9 iulie 1997.
3. Prezenta Metodologie este elaborată în conformitate cu cerinţele documentelor Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) Doc 9082 „Politica OACI în domeniul taxelor aeroportuare şi pentru serviciile de navigaţie aeriană”, Doc 9161 „Manualul privind economia serviciilor de navigaţie aeriană”, Doc 9562 „Manualul privind economia aeroporturilor” şi Documentului Organizaţiei Europene pentru Securitatea Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL) „Principiile de stabilire a bazei de cost a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută şi calcularea ratei unitare a taxei”.
4. În baza Acordului privind Spaţiul Aerian Comun, semnat de către Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Metodologia transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.2009/12/CE din 11 martie 2009 privind tarifele de aeroport, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L70 din 14 martie 2009, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.391/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigaţie aeriană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 128/31 din 9 mai 2013 şi Regulamentul (UE) nr.1191/2010 din 16 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1794/2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigaţie aeriană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L333 din 17 decembrie 2010.
5. Scopurile urmărite la emiterea prezentei Metodologii includ, dar nu se limitează la următoarele:
1) minimizarea riscului aplicării de către entităţile de administrare a aeroporturilor şi furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană a practicilor anticoncurenţiale sau a eventualelor abuzuri din partea agenţilor aeronautici care se pot folosi de poziţia dominantă pe piaţa serviciilor aeroportuare şi de navigaţie aeriană;
2) neadmiterea discriminării şi asigurarea transparenţei la aplicarea taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană;
3) asigurarea investiţiilor pentru creşterea (sporirea) capacităţilor de trafic reieşind din necesităţile actuale şi viitoare, suficiente pentru a corespunde cerinţelor internaţionale privind siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică;
4) asigurarea protejării utilizatorilor serviciilor aeroportuare şi de navigaţie aeriană şi a beneficiarilor (consumatorilor finali).
6. Prevederile Metodologiei se aplică oricărui aeroport certificat de pe teritoriul Republicii Moldova deschis uzului public şi furnizorilor serviciilor de navigaţie aeriană.
7. În sensul prezentei Metodologii se definesc următoarele noţiuni:
activităţi de lucru aerian – activităţi efectuate de operatorii aerieni, pe bază comercială, pentru nevoile industriei, agriculturii, silviculturii, sănătăţii publice şi protecţiei mediului, de căutare şi salvare, cercetare ştiinţifică, fotografiere, monitorizare, publicitate, precum şi în alte scopuri, în baza autorizaţiei de operator aerian, eliberată de către Autoritatea Aeronautică Civilă;
aeronavă de stat – aeronavă folosită pentru servicii militare, vamale şi de poliţie;
alte venituri – venituri obţinute de la autorităţile publice sau venituri derivate din activităţi comerciale şi/sau, în cazul ratelor unitare pentru navigaţia aeriană terminală, venituri generate în urma unor contracte sau acorduri încheiate între prestatorii de servicii aeriene şi operatorii aeroportuari, care sînt în beneficiul prestatorilor de servicii de navigaţie aeriană în ceea ce priveşte nivelul ratelor unitare;
beneficiar (consumator final) – pasagerul sau expeditorul/destinatarul de marfă sau administraţia poştală în folosul cărora sînt prestate serviciile de transport aerian comercial;
entitate de administrare a aeroportului – entitate certificată de către Autoritatea Aeronautică Civilă care, pe lîngă alte activităţi sau, după caz, are ca obiectiv, administrarea şi gestionarea infrastructurilor unui aeroport sau ale unei reţele de aeroporturi, precum şi coordonarea şi controlul activităţilor operatorilor aerieni prezenţi în aeroporturile sau în reţeaua de aeroporturi în cauză;
furnizor de servicii de navigaţie aeriană – agent aeronautic desemnat pentru prestarea serviciilor de trafic aerian, şi/sau de informare aeronautică, şi/sau de telecomunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere, şi/sau asistenţă meteorologică a navigaţiei aeriene, după caz;
masă maximă certificată a aeronavei la decolare (MTOM) – greutatea aeronavei indicată în Certificatul de navigabilitate al aeronavei sau în alt document corespunzător;
numărul cursei – indicativul zborului executat într-o direcţie de la punctul iniţial la destinaţia finală a traseului, exprimat numeric, precedat de un cod de 2 litere al operatorului aerian care efectuează zborul;
operare comercială – orice operare a unei aeronave, contra cost sau în schimbul altor valori, la dispoziţia publicului sau, cînd nu este la dispoziţia publicului, care face obiectul unui contract între un operator aerian şi un client (beneficiar), acesta din urmă neexercitînd nici un control asupra operatorului aerian;
pasager – persoană transportată cu aeronava, pe bază de contract de transport comercial, prin care transportatorul aerian se obligă să ducă pe calea aerului la destinaţie pasagerul, iar acesta să plătească preţul transportului;
pasager de transfer – pasagerul care soseşte la aeroport şi pleacă de pe aeroport (cu numere de curse diferite) într-un interval de maximum 24 de ore;
pasager în tranzit – pasagerul care pleacă din aeroport cu aceeaşi cursă cu care a sosit;
regiune de informare a zborurilor (FIR) – spaţiu aerian de dimensiuni definite, în cadrul căruia sînt furnizate servicii de informare a zborurilor şi servicii de alarmare;
reţea de aeroporturi – grup de aeroporturi, desemnat în mod corespunzător în acest sens, care este operat de aceeaşi entitate de administrare a aeroporturilor;
servicii aeroportuare – servicii puse la dispoziţia operatorului aerian legate de aterizarea, decolarea, iluminarea, gararea, securizarea aeronavelor, precum şi servicii aferente deservirii pasagerilor, bagajelor, mărfurilor şi poştei;
servicii de handling la sol – activităţi de deservire la sol, definite de cadrul normativ aplicabil, desfăşurate în bază de certificat (autorizaţie) emis de Autoritatea Aeronautică Civilă;
servicii de navigaţie aeriană – termen generic ce include serviciile de trafic aerian, serviciul de telecomunicaţii aeronautice, navigaţie şi supraveghere, serviciile pentru asigurarea asistenţei meteorologice a navigaţiei aeriene, serviciile de informare aeronautică, prestate de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană. Aceste servicii sînt asigurate în timpul tuturor fazelor de operare: apropiere, aerodrom şi rută (servicii de navigaţie aeriană de rută şi/sau terminală);
serviciu de trafic aerian – termen generic, reprezentînd în situaţii corespunzătoare serviciul de informare cu privire la zbor, serviciul de alertare, serviciul de consultanţă în domeniul traficului aerian, serviciul de control al traficului aerian (servicii de control zonal, de abordare (apropiere) şi aerodrom);
taxe pentru serviciile aeroportuare – prelevare obţinută în beneficiul entităţii de administrare a aeroportului şi plătită de către utilizatorii aeroportului pentru utilizarea facilităţilor şi a serviciilor care le sînt puse la dispoziţie în exclusivitate de entitatea de administrare a aeroportului şi care au legătură cu aterizarea, decolarea, iluminarea şi gararea aeronavelor şi cu deservirea pasagerilor şi a mărfurilor;
taxe pentru serviciile de navigaţie aeriană – prelevare obţinută în beneficiul furnizorului de servicii de navigaţie aeriană şi plătită de către utilizatorii de servicii de navigaţie aeriană pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută şi/sau terminală prestate;
transportator aerian – operatorul aerian certificat, care efectuează transport aerian comercial;
utilizator al aeroportului – orice persoană fizică sau juridică, care operează sau propune operarea uneia sau mai multor aeronave, inclusiv responsabilă pentru transportul pe calea aerului a pasagerilor, corespondenţei şi/sau mărfurilor către sau de la aeroportul în cauză;
utilizator de servicii de navigaţie aeriană – operatorul aerian care exploatează aeronava în momentul efectuării zborului sau, atunci cînd identitatea acestuia nu este cunoscută, proprietarul aeronavei, în afara cazului în care acesta dovedeşte că, în momentul respectiv, aeronava era exploatată de o altă persoană;
valoare netă contabilă – costul de intrare sau costul corectat al unui activ imobilizat (pe termen lung) diminuat cu amortizarea şi pierderile din depreciere acumulate;
venituri provenite din activitatea aeronautică – venituri de la taxele pentru serviciile aeroportuare şi pentru serviciile de navigaţie aeriană;
zbor de asistenţă medicală de urgenţă – zbor efectuat în scopul acordării asistenţei medicale de urgenţă la etapa de prespitalizare şi spitalizare, precum şi a altor misiuni în aceste scopuri;
zbor de căutare şi salvare – zbor în cadrul operaţiunilor de căutare şi salvare care are ca scop căutarea şi salvarea persoanelor aflate sub pericolul vieţii sau sănătăţii sale;
zbor de control (testare) – zbor care are drept scop verificarea echipamentului de bord al aeronavei sau a echipamentelor folosite sau care se intenţionează a fi folosite ca mijloace la sol pentru navigaţia aeriană;
zbor intern – zbor efectuat între două puncte aflate pe teritoriul Republicii Moldova fără aterizare intermediară pe teritoriul altui stat;
zbor internaţional – zbor efectuat între un punct situat pe teritoriul Republicii Moldova şi un punct aflat pe teritoriul altui stat sau între două puncte pe teritoriul Republicii Moldova în cazul în care există o escală stabilită pe teritoriul altui stat;
zboruri regulate –zboruri care sînt executate în scopul transportului, contra plata, de pasageri, poştă şi/sau marfă, sînt publicate în sistemele computerizate de rezervări, deschise publicului şi sînt regulate sau frecvente, astfel încît constituie zboruri sistematice recognoscibile.
8. În scopul realizării funcţiilor sale de bază, Ministerul Economiei şi Infrastructurii are următoarele atribuţii principale:
1) aprobă, la propunerea Autorităţii Aeronautice Civile, în conformitate cu prezenta Metodologie, mărimile taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, cu excepţia cazurilor prevăzute de alte acte legislative;
2) colaborează cu Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi, conform delimitării de funcţii şi atribuţii date prin lege;
3) exercită funcţiile de protecţie a consumatorilor în domeniul aviaţiei civile.
9. Autoritatea Aeronautică Civilă asigură implementarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană şi supraveghează respectarea de către persoanele fizice şi juridice a prevederilor prezentei Metodologii.
10. Autoritatea Aeronautică Civilă în calitate de autoritate publică de supraveghere şi control în domeniu exercită următoarele funcţii:
1) verifică corectitudinea formării şi recomandă pentru aprobare Ministerului Economiei şi Infrastructurii mărimile taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană;
2) examinează baza de cost şi nivelul de rentabilitate, precum şi monitorizează dinamica indicatorilor economici şi financiari de bază ai activităţii agenţilor aeronautici care prestează servicii aeroportuare şi de navigaţie aeriană;
3) colectează de la agenţii aeronautici date statistice şi alte date necesare pentru analiză în scopul prezentei Metodologii, evaluează şi prezintă aceste date Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi organismelor internaţionale în domeniu;
4) stabileşte cerinţele de formă şi de conţinut faţă de datele statistice şi alte date necesare pentru realizarea funcţiilor sale conform prezentei Metodologii şi altor acte normative;
5) exercită controlul asupra ritmicităţii şi calităţii prestării serviciilor aeroportuare şi de navigaţie aeriană, conform normelor economice şi tehnologice stabilite;
6) emite prescripţii inspectoriale obligatorii privind aspectele financiare şi economice ce derivă din aplicarea taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană;
7) oferă Ministerului Economiei şi Infrastructurii asistenţa necesară pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin conform prezentei Metodologii.
11. Entităţile de administrare a aeroporturilor, furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană vor aplica pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană doar taxe reglementate şi aprobate conform prezentei Metodologii. Perceperea oricăror altor taxe este interzisă.
12. Utilizatorii aeroporturilor şi serviciilor de navigaţie aeriană au obligaţia de a achita entităţii de administrare a aeroportului şi furnizorului serviciilor de navigaţie aeriană taxele stabilite în conformitate cu prezenta Metodologie.
13. Entitatea de administrare a aeroportului sau reprezentantul său are dreptul să reţină decolarea oricărei aeronave pînă în momentul cînd operatorul aeronavei achită sau prezintă o garanţie adecvată de plată, acceptabilă pentru entitatea de administrare a aeroportului, a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi a altor datorii restante pentru serviciile prestate.
14. Furnizorul serviciilor de navigaţie aeriană sau reprezentantul său este în drept să refuze acordarea serviciilor sale oricărei aeronave pînă cînd operatorul aeronavei nu va achita taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană şi datoriile la serviciile prestate.
TITLUL II
TAXELE PENTRU SERVICIILE AEROPORTUARE
Capitolul I
COSTURILE SUPORTATE PENTRU PRESTAREA
SERVICIILOR AEROPORTUARE (BAZA DE COST)
15. La determinarea bazei de cost a taxelor pentru serviciile aeroportuare, se aplică următoarele principii:
1) costul care urmează a fi alocat se consideră costul integral aferent prestării serviciilor aeroportuare, precum şi a serviciilor auxiliare, care oferă suportul necesar activităţilor de bază, inclusiv sumele corespunzătoare pentru costul de capital şi amortizarea activelor, precum şi costurile de întreţinere, exploatare, gestionare şi administrare;
2) operatorii de aeronave şi alţi utilizatori de aeroport, inclusiv consumatorii finali, nu sînt taxaţi pentru facilităţile şi serviciile care nu le folosesc;
3) se include doar costul facilităţilor şi serviciilor utilizate în comun în cadrul traficului aerian internaţional, cu excluderea nemijlocită a costului facilităţilor sau a sediilor închiriate sau utilizate pe principii generale şi taxate separat;
4) aeroporturile trebuie să menţină datele aferente costului suportat în detalii suficiente pentru a facilita consultarea, transparenţa şi supravegherea economică;
5) se ia în considerare alocarea costurilor în ceea ce priveşte spaţiul sau facilităţile utilizate de către autorităţile publice, dacă acestea sînt oferite cu titlu gratuit;
6) raportul de costuri care urmează să fie alocat diverselor categorii de utilizatori, inclusiv aeronavelor de stat, se determină pe o bază echitabilă, astfel încît nici o categorie de utilizatori să nu fie împovărată cu costuri care nu sînt atribuite acestora;
7) aeroporturile generează suficiente venituri pentru a depăşi toate costurile operaţionale directe şi indirecte (inclusiv cele generale şi administrative), şi astfel asigură o rentabilitate rezonabilă a activelor, încît să contribuie la o finanţare eficientă pe pieţele de capital, în scopul de a investi în aeroporturi noi sau extinderea infrastructurii celor existente;
8) costurile direct atribuite funcţiilor de supraveghere (de siguranţă, de securitate şi de supraveghere economică) a menţinerii condiţiilor de certificare pentru serviciile aeroportuare sînt incluse în baza de cost pentru taxele pentru serviciile aeroportuare;
9) se asigură transparenţa bazei de calcul a taxelor în funcţie de costuri şi în privinţa repartizării costurilor între diferite servicii;
10) nu sînt permise subvenţiile încrucişate între serviciile aeroportuare. Subvenţiile încrucişate sînt permise numai dacă sînt justificate din motive obiective şi sub rezerva identificării clare.
16. Costurile suportate pentru prestarea serviciilor aeroportuare includ:
1) cheltuieli privind personalul, şi anume:
a) sumele retribuţiilor pentru munca efectiv prestată, calculate conform formei de retribuire în acord şi/sau în regie (pe unitate de timp), premiilor şi sporurilor la salarii, ajutoarelor materiale, compensaţiilor şi adaosurilor la salarii (în funcţie de regimul şi condiţiile de muncă), indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă anuale şi suplimentare plătite, altor plăţi calculate tuturor categoriilor de personal care activează în cadrul entităţii, sumele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate din sumele retribuţiilor aferente tuturor categoriilor de personal al entităţii;
b) suma cheltuielilor aferente constituirii provizionului pentru plata indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă anuale etc.
2) alte cheltuieli operaţionale, care includ cheltuielile suportate prin achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor utilizate pentru prestarea serviciilor aeroportuare, inclusiv costurile de utilizare a sistemului de înregistrare a pasagerilor şi cheltuielile legate de acordarea asistenţei persoanelor cu dizabilităţi de care entitatea de administrare a aeroporturilor este responsabilă, raportate în conturi separate, auditate anual;
3) cheltuieli privind amortizarea şi deprecierea imobilizărilor – se referă la totalitatea activelor imobilizate pentru exploatare în scopul prestării de servicii aeroportuare. Calcularea amortizării activelor fixe se efectuează în conformitate cu durata de funcţionare utilă preconizată a activelor, utilizîndu-se metoda liniară;
4) costul de capital, care este egal cu produsul dintre:
a) suma între valoarea netă contabilă medie a activelor imobilizate utilizate de entitatea de administrare a aeroportului, care sînt în exploatare sau în curs de execuţie, precum şi eventualele ajustări la activele totale, şi a valorii medii a activelor circulante nete (cu excepţia conturilor purtătoare de dobîndă), care sînt necesare pentru prestarea de servicii aeroportuare; şi
b) media ponderată a ratei dobînzii pentru datorii şi a rentabilităţii capitalului propriu;
5) pierderi excepţionale – pierderi netipice şi neordinare legate de prestarea serviciilor aeroportuare care au fost suportate în decursul aceluiaşi an;
6) toate celelalte cheltuieli aferente, inclusiv taxe şi drepturi vamale plătite şi nerecuperabile.
Capitolul II
LISTA TAXELOR PENTRU SERVICIILE AEROPORTUARE
17. Taxele pentru serviciile aeroportuare sînt următoarele:
1) taxa pentru serviciile de aterizare;
2) taxa servicii pentru pasageri;
3) taxa pentru asigurarea securităţii aeronautice:
a) pentru aeronave care transportă pasageri;
b) pentru aeronave care transportă cargo, poştă;
c) pentru aeronave care nu au încărcătură comercială;
4) taxa pentru staţionarea supralimită a aeronavei.
18. Pot fi introduse următoarele taxe:
1) taxa pentru finanţarea anticipată a proiectelor investiţionale;
2) taxa pe zgomotul ambiental aeroportuar;
3) taxa pe poluarea aerului care afectează calitatea aerului local.
Capitolul III
TAXA PENTRU SERVICIILE DE ATERIZARE
19. Taxa pentru serviciile de aterizare pe aeroporturile civile ale Republicii Moldova se percepe pentru o aterizare şi decolare consecutivă a aeronavei şi dă dreptul la:
1) utilizarea suprafeţelor şi facilităţilor de aterizare a aerodromului;
2) utilizarea facilităţilor, instalaţiilor aeroportului, instalaţiilor de balizaj luminos şi dispozitivelor de iluminare ale aeroportului, cu excepţia celor taxate separat;
3) utilizarea poziţiilor de staţionare a aeronavelor pe o durată de pînă la 3 ore după aterizare pentru aeronavele ce execută curse de pasageri şi 6 ore pentru aeronavele cargo.
20. Unitatea de măsură este EURO/tonă MTOM.
21. Baza de taxare pentru calcularea plăţii constituie masa maximă certificată a aeronavei la decolare conform Certificatului de navigabilitate al aeronavei sau alt document echivalent, prezentat de către operatorul aerian sau proprietarul aeronavei.
22. Distanţa parcursă nu este un factor în stabilirea taxei pentru serviciile de aterizare.
23. Sînt scutiţi de plata taxei pentru serviciile de aterizare:
1) pentru aeronavele de stat ale Republicii Moldova;
2) pentru aeronavele civile care efectuează zboruri de asistenţă medicală de urgenţă, căutare-salvare sau transportă personal şi materiale în cadrul acestor operaţiuni;
3) pentru aeronavele care efectuează operaţiuni umanitare şi ajutor umanitar în cazul calamităţilor naturale sau stare excepţională;
4) pentru aeronavele aflate în primejdie, care sînt nevoite să aterizeze datorită unor cauze tehnice, condiţii meteorologice nefavorabile, situaţii de forţă majoră;
5) pentru aeronavele care efectuează zboruri de control (testare) exclusiv în scopul verificării sau testării echipamentelor folosite sau care se preconizează a fi folosite ca mijloace la sol pentru navigaţia aeriană;
6) pentru aeronavele operate de companiile aeriene naţionale, care efectuează zboruri de control (testare) şi de antrenament, pe principii necomerciale;
7) pentru aeronavele antrenate în zboruri demonstrative în cadrul acţiunilor social culturale;
8) pentru aeronavele care efectuează zboruri pentru transportarea delegaţiilor oficiale naţionale şi străine la solicitarea Guvernului.
24. Condiţiile suplimentare de aplicare a taxei pentru serviciile de aterizare sînt următoarele:
1) la zborurile interne, precum şi zborurile efectuate cu elicoptere taxa se reduce cu 50%;
2) la escalele necomerciale pentru alimentare cu combustibil a aeronavelor taxa se reduce cu 50%;
3) în cazul în care se execută numai decolarea sau numai aterizarea se percepe 50% din taxa stabilită;
4) pentru fiecare decolare şi fiecare aterizare produsă, începînd cu ultima duminică a lunii martie pînă în ultima duminică a lunii octombrie (sezonul de vară) de la orele 2000 pînă la 0600 şi în perioada începînd cu ultima duminică a lunii octombrie pînă în ultima duminică a lunii martie (sezonul de iarnă) de la orele 1800 pînă la 0700 ora locală, taxa se majorează cu 20%;
5) pentru aeronavele cu greutatea de pînă la 2 tone se aplică taxa de aterizare în mărime de 2 euro pentru o tonă MTOM.
Capitolul IV
TAXA PENTRU STAŢIONAREA SUPRALIMITĂ A AERONAVEI
25. Taxa pentru staţionarea supralimită a aeronavei se achită de către operatorul aerian sau proprietarul aeronavei către entitatea de administrare a aeroportului şi include paza aeronavelor, utilizarea locurilor de staţionare şi facilităţilor aeroportului pe perioada de staţionare.
26. Unitatea de măsură este euro/ tonă/oră.
27. Baza de taxare pentru calcularea plăţii constituie masa maximă certificată a aeronavei la decolare, conform Certificatului de navigabilitate al aeronavei sau altui document echivalent al aeronavei, prezentat de către operatorul aerian sau proprietarul aeronavei, precum şi durata de staţionare a aeronavei.
28. Taxa se percepe pentru fiecare oră de staţionare a aeronavei, cu excepţia primelor 3 ore după aterizare pentru aeronavele de pasageri şi 6 ore pentru aeronavele cargo. Obligaţiunile de plată apar imediat după expirarea limitei de timp indicate.
29. Operatorul aerian care deţine pe aeroport staţie de întreţinere de bază sau execută în preponderenţă zboruri comerciale de pe acest aeroport şi care necesită staţionare pe timp de noapte din cauza orarului specific al zborului, beneficiază de servicii de staţionare pe aeroport în condiţii avantajoase stabilite în contract cu entitatea de administrare a aeroportului. Aceste condiţii contractuale trebuie să fie nediscriminatorii şi transparente.
30. Taxa pentru staţionarea supralimită a aeronavei nu se achită pentru:
1) aeronavele civile care efectuează zboruri de asistenţă medicală de urgenţă, căutare-salvare sau transportă personal şi materiale în cadrul acestor operaţiuni;
2) aeronavele care efectuează operaţiuni umanitare şi ajutor umanitar în cazul calamităţilor naturale sau stare excepţională;
3) aeronavele aflate în primejdie, care sînt nevoite să aterizeze datorită unor cauze tehnice, condiţii meteorologice nefavorabile, situaţii de forţă majoră;
4) aeronavele de stat ale Republicii Moldova;
5) aeronavele care efectuează zboruri pentru transportarea delegaţiilor oficiale naţionale şi străine la solicitarea Guvernului Republicii Moldova;
6) aeronavele antrenate în zboruri demonstrative în cadrul acţiunilor social culturale.
Capitolul V
TAXA PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII AERONAUTICE
31. Taxa pentru asigurarea securităţii aeronautice se achită de către operatorul aerian sau proprietarul aeronavei şi include măsurile de securitate aeronautică acordate de entitatea de administrare a aeroportului.
32. Unitatea de măsură este:
1) pentru aeronavele care transportă pasageri – euro/pasager la plecare;
2) pentru aeronavele care transportă cargo, poştă – euro/tonă cargo sau poştă;
3) pentru aeronavele care nu au încărcătură comercială – euro/tonă MTOM.
33. Baza de taxare pentru calculare se stabileşte pentru:
1) aeronavele care decolează şi care transportă pasageri, reieşind din numărul de pasageri îmbarcaţi;
2) aeronavele cargo, reieşind din cantitatea de cargo sau poştă îmbarcată şi transportată;
3) aeronavele care decolează şi care nu transportă pasageri, cargo sau poştă, reieşind din masa maximă certificată a aeronavei la decolare conform Certificatului de navigabilitate al aeronavei sau altui document echivalent al aeronavei, prezentat de către operatorul aerian sau proprietarul aeronavei.
34. Taxa aferentă costurilor de securitate pentru furnizori, operatorii de aeronave şi/sau consumatorii finali trebuie să fie direct legată de costurile de furnizare a serviciilor de securitate în cauză şi trebuie să fie concepută pentru a nu recupera mai mult decît costurile totale de securitate suportate.
35. Nu se aplică discriminări între utilizatori la aplicarea taxei pentru nivelul de securitate oferit. Costurile suplimentare suportate pentru niveluri adiţionale de securitate prevăzute în mod regulat la cererea anumitor utilizatori sînt suportate de aceşti utilizatori.
36. Sînt scutite de plata taxelor pentru asigurarea securităţii aeronautice:
1) aeronavele civile care efectuează zboruri de asistenţă medicală de urgenţă, căutare-salvare sau transportă personal şi materiale în cadrul acestor operaţiuni;
2) aeronavele care efectuează operaţiuni umanitare şi ajutor umanitar în cazul calamităţilor naturale sau stare excepţională;
3) aeronavele aflate în primejdie, care sînt nevoite să aterizeze din cauze tehnice, condiţii meteorologice nefavorabile, situaţii de forţă majoră;
4) aeronavele care efectuează zboruri de control (testare) exclusiv în scopul verificării sau testării echipamentelor folosite sau care se preconizează a fi folosite ca mijloace la sol pentru navigaţia aeriană;
5) aeronavele, operate de companiile aeriene naţionale, care efectuează zboruri de control (testare) şi de antrenament, pe principii necomerciale;
6) aeronavele de stat ale Republicii Moldova;
7) aeronavele care efectuează zboruri pentru transportarea delegaţiilor oficiale naţionale şi străine la solicitarea Guvernului Republicii Moldova;
8) pasagerii în tranzit şi transfer;
9) copiii în vîrstă de pînă la doi ani.
Capitolul VI
TAXA PENTRU SERVICIILE PENTRU PASAGERI
37. Taxa pentru serviciile pentru pasageri se percepe de la operatorii aerieni pentru fiecare pasager şi dă dreptul la utilizarea suprafeţelor şi facilităţilor aerogării (inclusiv a sistemului de înregistrare a pasagerilor), cu excepţia serviciilor de handling. Taxa pentru serviciile pentru pasageri dă dreptul şi la asistenţă acordată persoanelor cu dizabilităţi, de care entitatea de administrare a aeroportului este responsabilă.
38. Unitatea de măsură este euro/pasager.
39. Pentru pasagerii în transfer şi în tranzit plata se percepe numai o dată la plecare din aeroport.
40. Sînt scutiţi de achitarea taxei serviciilor pentru pasageri:
1) copiii în vîrstă de pînă la doi ani;
2) persoanele care se îmbarcă în aeronavele scutite de plata taxei de aterizare;
3) personalul de inspecţie şi control al Autorităţii Aeronautice Civile;
4) echipajele care participă la exploatarea aeronavelor, precum şi echipajele care călătoresc în calitate de pasager, nefiind în misiunea de zbor, la plecarea/sosirea de pe/pe aeroport, pentru a prelua o misiune de zbor în continuare sau în revenire după exercitarea unei misiuni de zbor.
Capitolul VII
TAXA PENTRU FINANŢAREA ANTICIPATĂ A PROIECTELOR INVESTIŢIONALE
41. Prin derogare de la principiile generale privind stabilirea taxelor în baza costurilor suportate şi protecţia utilizatorilor de taxarea pentru facilităţile şi serviciile care nu le folosesc, în special din cauza că ele nu există sau nu sînt disponibile în prezent, se admite finanţarea anticipată a proiectelor investiţionale de modernizare a infrastructurii aeroportuare, în cazul în care această soluţie este cel mai potrivit mijloc de finanţare a investiţiilor majore pe termen lung.
42. Pentru finanţarea anticipată a proiectelor investiţionale poate fi introdusă o taxă specială care se stabileşte pentru fiecare proiect investiţional concret şi pentru o perioadă şi condiţii predeterminate.
43. Decizia privind aprobarea proiectelor investiţionale care necesită finanţare anticipată prin taxe speciale şi condiţiile de aplicare a taxei în cauză se adoptă de către Guvern.
44. La examinarea propunerilor privind stabilirea taxei pentru finanţarea anticipată a proiectelor investiţionale se evaluează următoarele condiţii:
1) dacă sînt luate în considerare alte venituri;
2) dacă este asigurată supravegherea economică efectivă şi transparentă asupra perceperii taxelor de la utilizatori şi acordării serviciilor corespunzătoare;
3) dacă este asigurată contabilitatea completă şi transparentă care permite urmărirea faptului alocării mijloacelor băneşti, percepute ca taxe de la utilizatori, în scopurile determinate;
4) dacă sînt organizate consultările prealabile şi transparente cu utilizatorii, şi pe cît este posibil sînt încheiate acorduri în acest sens.
În consecinţa deciziei de stabilire a taxei de finanţare anticipată a proiectelor investiţionale utilizatorii vor beneficia de taxe mai mici şi de majorare mai lentă a mărimii acestora decît dacă vor fi introduse brusc (deodată) după crearea unor facilităţi sau a infrastructurii noi.
Capitolul VIII
TAXA PE ZGOMOTUL AMBIENTAL AEROPORTUAR
45. Dacă interesul public şi general impune aplicarea de către entitatea de administrare a aeroportului a măsurilor de atenuare sau prevenire a nivelului sporit de zgomot ambiental costurile suportate în acest sens se recuperează de la utilizatorii aeroportului respectiv.
46. Mărimea tarifului pe zgomotul ambiental aeroportuar se aprobă cu condiţia că entitatea de administrare a aeroportului a organizat consultări cu privire la orice elemente de cheltuieli care urmează să fie recuperate de la utilizatori, cu aplicarea următoarelor principii:
1) taxa va recupera doar costurile măsurilor aplicate pentru atenuarea sau prevenirea nivelului sporit de zgomot;
2) taxa va fi asociată cu taxa de aterizare, eventual prin intermediul aplicării unei suprataxe sau reduceri;
3) pentru zgomotul produs de aeronave se va ţine cont de cerinţele referitor la certificarea de zgomot din anexa 16 „Protecţia mediului” la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională;
4) taxa va fi nediscriminatorie pentru utilizatorii aeroportului şi nu va fi stabilită la un nivel astfel încît să fie prohibitiv de mare pentru operarea anumitor aeronave.
47. Unitatea de măsură este euro/dB.
Capitolul IX
TAXA PENTRU POLUAREA AERULUI CARE AFECTEAZĂ
CALITATEA AERULUI LOCAL
48. În cazul în care apar probleme privind calitatea aerului pe teritoriul aeroportului sau în împrejmuirea acestuia se aplică taxa pentru poluarea aerului.
49. Costurile suportate de către entitatea de administrare a aeroportului pentru punerea în aplicare a măsurilor de prevenire sau atenuare a daunelor respective se recuperează de la utilizatorii aeroportului.
50. La aprobarea mărimii taxei legate de poluarea aerului se aplică următoarele principii:
1) taxa trebuie să recupereze numai costurile măsurilor aplicate pentru atenuarea sau prevenirea daunelor cauzate de aeronave;
2) baza de cost pentru taxă se va stabili într-o manieră transparentă, iar cota directă atribuită aeronavelor se va evalua corespunzător;
3) înainte de aplicarea taxei vor avea loc consultări cu părţile interesate;
4) taxa va fi concepută pentru soluţionarea problemei calităţii aerului la nivel local cu costuri eficiente;
5) taxa va fi stabilită pentru a recupera costurile aferente de la utilizatorii aeroporturilor într-o manieră corectă şi echitabilă, fiind nediscriminatoriu între utilizatori şi nu va fi stabilită la un nivel astfel încît să fie prohibitiv de mare pentru operarea anumitor aeronave;
6) taxa va fi asociată cu taxa de aterizare, eventual prin intermediul aplicării unei suprataxe, sau ca taxă separată, cu condiţia identificării corecte a costurilor;
7) la aplicarea taxei se vor utiliza date ce reflectă operaţiunile efective ale aeronavelor;
8) entitatea de administrare a aeroportului va menţine înregistrări aferente taxei colectate şi ale utilizării mijloacelor băneşti legate de poluarea aerului conform destinaţiei, şi va asigura publicarea datelor pentru utilizatorii interesaţi.
51. Informaţia aferentă taxei pentru poluarea aerului se raportează către OACI.
52. Unitatea de măsură este euro/kg Nox.
Capitolul X
DIFERENŢIEREA SERVICIILOR ŞI PLATA TAXELOR
PENTRU SERVICIILE AEROPORTUARE
53. Entitatea de administrare a aeroportului poate pune la dispoziţie serviciile aeroportuare, terminale sau părţi din terminale care să difere din perspectiva calităţii şi a destinaţiei, în scopul de a putea pune la dispoziţie servicii personalizate, sau un terminal, sau o parte dintr-un terminal cu o destinaţie specifică. Nivelul taxelor pentru serviciile aeroportuare trebuie diferenţiate în funcţie de calitatea şi de sfera acestor servicii, de corespunderea infrastructurii, precum şi de costurile acestora sau în baza oricărei alte justificări obiective şi transparente.
54. În cazul în care la serviciile personalizate şi/sau la un terminal sau la o parte dintr-un terminal cu destinaţie specifică doresc să aibă acces mai mulţi utilizatori ai aeroportului decît este posibil, datele fiind constrîngerile de capacitate, accesul se stabileşte în baza unor criterii relevante, obiective, transparente şi nediscriminatorii. Criteriile respective vor fi propuse de către entitatea de administrare a aeroportului, coordonate cu Autoritatea Aeronautică Civilă şi aprobate de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
55. Transportatorul aerian şi entitatea de administrare a aeroportului pot conveni ca, pentru pasagerii cu dizabilităţi pe care transportatorul respectiv îi transportă spre şi dinspre aeroport, entitatea de administrare a aeroportului să furnizeze asistenţă la un standard mai înalt sau să furnizeze servicii suplimentare faţă de cele aflate în responsabilitatea sa. În scopul finanţării acestora, entitatea de administrare a aeroportului poate percepe transportatorului aerian o taxă suplimentară faţă de cea menţionată la punctul 39, care este transparentă, raportată la preţ şi stabilită după consultarea transportatorului aerian respectiv.
56. Scutirile de plata taxelor pentru serviciile aeroportuare prevăzute în punctul 23 subpunctul 7) şi punctul 30 subpunctul 6) se efectuează în baza ordinului emis de ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor.
57. Plata taxelor pentru serviciile aeroportuare se percepe în monedă naţională sau euro, în funcţie de contractele încheiate între utilizator şi entitatea de administrare a aeroportului, precum şi conform serviciilor acordate. Suma înaintată spre plată în euro se calculează în urma rotunjirii aritmetice şi se exprimă fără zecimale. Plata taxelor pentru serviciile aeroportuare se percepe în euro sau echivalentul acestora în monedă naţională la cursul stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data tranzacţiei.
TITLUL III
TAXELE PENTRU SERVICIILE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ
Capitolul I
COSTURILE SUPORTATE PENTRU PRESTAREA SERVICIILOR
DE NAVIGAŢIE AERIANĂ (BAZA DE COST)
58. La determinarea bazei de cost a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană se vor respecta următoarele principii:
1) costul care urmează să fie distribuit între utilizatorii serviciilor de navigaţie aeriană este costul stabilit al furnizării serviciilor de navigaţie aeriană, inclusiv sumele corespunzătoare pentru costurile de capital şi amortizarea activelor, precum şi costurile de întreţinere, operare, gestionare şi administrare;
2) costurile care urmează să fie luate în considerare sînt cele evaluate în raport cu facilităţile şi serviciile furnizate, inclusiv serviciile prin satelit, prevăzute şi puse în aplicare în cadrul Planului regional OACI de navigaţie aeriană şi, după caz, suplimentate în vederea realizării recomandărilor relevante efectuate de către Conferinţa regională de navigaţie aeriană OACI. Orice alte facilităţi şi servicii, cu excepţia serviciilor furnizate la cererea operatorilor aerieni, vor fi excluse, exact ca şi costul facilităţilor sau serviciilor furnizate pe bază de contract sau însuşi de către operatorii aerieni, precum şi orice cheltuieli excesive de construcţie, exploatare sau de întreţinere;
3) costurile pentru serviciile de navigaţie aeriană furnizate în timpul etapelor operaţiunilor cu aeronave în toate fazele de operare (controlul de apropiere, controlul de aerodrom) vor fi identificate separat;
4) costurile de întreţinere ale serviciilor, cum ar fi serviciile de meteorologie aeronautică, serviciile de informare aeronautică şi alte servicii auxiliare, de asemenea, vor fi identificate separat;
5) costurile pentru anumite măsuri de securitate cu caracter preventiv pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană, care sînt legate în mod specific de domeniul aviaţiei civile şi efectuate pe o bază de rutină, pot fi incluse în baza de cost a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană, în măsura în care acestea nu au fost deja luate în considerare în contextul măsurilor legate de securitate. Costurile asociate cu securitatea aeroportului nu trebuie să fie combinate cu costurile aferente securităţii cu privire la facilităţile sau serviciile de navigaţie aeriană;
6) serviciile de navigaţie aeriană urmează să genereze suficiente venituri pentru a depăşi toate costurile operaţionale directe şi indirecte şi, astfel, să se asigure o rentabilitate rezonabilă a activelor, încît să contribuie la o finanţare eficientă pentru a investi în noi servicii de navigaţie aeriană sau a îmbunătăţi infrastructura serviciilor de navigaţie aeriană;
7) costurile direct atribuite funcţiilor de supraveghere (de siguranţă, de securitate şi de supraveghere economică) a menţinerii condiţiilor de certificare pentru serviciile de navigaţie aeriană se includ în baza de cost a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană;
8) se va asigura transparenţa bazei de calcul a taxelor în funcţie de costuri şi în privinţa repartizării costurilor între diferite servicii;
9) nu sînt permise subvenţiile încrucişate între serviciile de navigaţie aeriană de rută şi cele terminale. Costurile care corespund atît serviciilor de navigaţie aeriană terminală, cît şi celor de navigaţie aeriană de rută se repartizează în mod proporţional între serviciile de rută şi serviciile de terminal în baza unei metodologii transparente. Subvenţiile încrucişate sînt permise numai între diferitele servicii de navigaţie aeriană care fac parte din una dintre cele două categorii menţionate, numai dacă sînt justificate din motive obiective şi sub rezerva identificării clare.
59. Prevederile prezentului titlu se aplică taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană doar în partea în care nu contravine prevederilor Documentului Organizaţiei Europene pentru Securitatea Navigaţiei Aeriene (EUROCONTROL) „Principiile de stabilire a bazei de cost a taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută şi calcularea ratei unitare a taxei” sau altor acorduri internaţionale la care Republica Moldova este parte.
60. Costurile suportate pentru prestarea serviciilor de navigaţie aeriană în privinţa instalaţiilor şi serviciilor puse la dispoziţie includ:
1) cheltuielile generale administrative, formarea, studiile, testările, precum şi cercetarea şi dezvoltarea aferente prestării de servicii de navigaţie aeriană;
2) costurile atribuite funcţiilor de supraveghere a menţinerii condiţiilor de certificare;
3) costurile aferente ce decurg din acorduri internaţionale.
61. Costurile privind serviciile, instalaţiile şi activităţile eligibile pentru prestarea serviciilor de navigaţie aeriană sînt reflectate în:
1) cheltuieli privind personalul, care cuprind:
a) sumele retribuţiilor pentru munca efectiv prestată, calculate conform formei de retribuire în acord şi/sau în regie (pe unitate de timp), premiilor şi sporurilor la salarii, ajutoarelor materiale, compensaţiilor şi adaosurilor la salarii (în funcţie de regimul şi condiţiile de muncă), indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă anuale şi suplimentare plătite, altor plăţi calculate tuturor categoriilor de personal care activează în cadrul entităţii, sumele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate din sumele retribuţiilor aferente tuturor categoriilor de personal al entităţii;
b) suma cheltuielilor aferente constituirii provizionului pentru plata indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă anuale etc.;
2) alte cheltuieli operaţionale, care cuprind cheltuielile suportate prin achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor utilizate pentru prestarea serviciilor de navigaţie aeriană, în special servicii cum ar fi: comunicaţiile, personal extern, precum consultanţi, materiale, energie, utilităţi, închirierea suprafeţelor, echipamentelor şi instalaţiilor, cheltuieli de întreţinere, pentru asigurare şi cheltuieli de călătorie;
3) cheltuieli privind amortizarea şi deprecierea imobilizărilor – se referă la totalitatea activelor imobilizate pentru exploatare în scopul prestării de servicii de navigaţie aeriană. Calcularea amortizării activelor fixe se efectuează în conformitate cu durata de funcţionare utilă preconizată a activelor, utilizîndu-se metoda liniară;
4) costul de capital care este egal cu produsul dintre:
a) suma între valoarea netă contabilă medie a activelor imobilizate utilizate de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, care sînt în exploatare sau în curs de execuţie, precum şi eventuale ajustări pentru activele totale, şi valoarea medie a activelor circulante nete (cu excepţia conturilor purtătoare de dobîndă), care sînt necesare pentru prestarea de servicii de navigaţie aeriană, şi
b) media ponderată a ratei dobînzii pentru datorii şi a rentabilităţii capitalurilor proprii;
5) pierderi excepţionale – pierderi netipice şi neordinare, legate de prestarea serviciilor de navigaţie aeriană care au fost suportate în decursul aceluiaşi an;
6) toate celelalte cheltuieli aferente, inclusiv taxe şi drepturi vamale plătite şi nerecuperabile.
Capitolul II
TAXA PENTRU SERVICIILE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ DE RUTĂ
62. Taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută (RANC) se percepe de la operatorii aerieni sau proprietarii aeronavelor pentru fiecare zbor efectuat în Regiunea de informare a zborurilor (FIR) Chişinău şi asigură:
1) controlul de radiolocaţie de rută;
2) dirijarea şi controlul circulaţiei aeriene pe rută la altitudinea de pînă la 14100 m (nivelul de zbor (FL) 660);
3) asigurarea informaţională a zborurilor;
4) utilizarea radiobalizei exterioare;
5) asistenţa meteorologică;
6) acordarea serviciilor de căutare-salvare în cazul accidentelor aeronautice.
63. Taxa RANC în FIR Chişinău se percepe reieşind din masa maximă certificată a aeronavei la decolare, exprimată în tone metrice (cu o zecimală), aşa cum este înscrisă în Certificatul de navigabilitate al aeronavei sau în alt document echivalent şi se calculează după formula:
R = t1 * N1,
unde:
R – mărimea taxei pentru un zbor în FIR Chişinău
t1 – rata unitară a taxei
N1 – numărul de unităţi de servicii corespunzător zborului.
Numărul unităţilor de servicii (N1) pentru un zbor se obţine prin aplicarea următoarei formule:
N1 = d1* p,
unde:
d1 – factorul de distanţă în spaţiul aerian al FIR Chişinău
p – factorul de masă al aeronavei în cauză.
Factorul de distanţă (d1) se obţine prin împărţirea la o sută (100) a numărului, măsurînd în kilometri distanţa ortodromică dintre: aerodromul de decolare sau punctul de intrare în spaţiul aerian al FIR Chişinău şi aerodromul care este prima destinaţie în spaţiul FIR Chişinău sau punctul de ieşire din acest spaţiu.
Distanţa ortodromică se reduce cu douăzeci (20) de kilometri la fiecare decolare şi la fiecare aterizare pe aerodromurile Republicii Moldova.
Factorul de masă (p) – exprimată în cifră cu două zecimale – va fi rădăcina pătrată a cîtului obţinut prin împărţirea la cincizeci (50) a masei maxime certificate a aeronavei la decolare, exprimată în tone metrice, aşa cum este înscrisă în Certificatul de navigabilitate al aeronavei sau în alt document oficial echivalent al aeronavei, după cum urmează:
În cazul în care un operator a informat furnizorul de servicii de navigaţie aeriană că operează cu două sau mai multe aeronave care sînt versiuni diferite ale aceluiaşi tip de aeronavă, la calcularea masei pentru fiecare aeronavă de un anumit tip va fi utilizată media maselor maxime certificate la decolare pentru toate aeronavele de acel tip. Calcularea mediei maselor pe tip de aeronavă şi pe operator se efectuează cel puţin o dată pe an.
Cînd masa maximă certificată a aeronavei la decolare nu este cunoscută organismelor responsabile de colectarea taxelor, se ia în calcul masa celei mai grele aeronave cunoscute de acelaşi tip.
64. Taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută se stabileşte în monedă naţională.
65. Rata unitară se publică anual în Publicaţia de Informaţie Aeronautică (AIP) Moldova.
66. Se scutesc de taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană de rută:
1) zborurile efectuate cu aeronave a căror masă maximă certificată la decolare nu depăşeşte două tone metrice;
2) zborurile efectuate exclusiv în scopul transportării, în misiune oficială, a şefilor de stat, a şefilor de Guvern, a monarhilor domnitori şi a familiilor lor, a miniştrilor (zboruri pentru transportarea delegaţiilor oficiale);
3) zborurile de căutare şi salvare autorizate de un organ competent de căutare-salvare;
4) zborurile de asistenţă medicală de urgenţă;
5) zborurile cu aeronavele Armatei Naţionale a Republicii Moldova efectuate în scopuri militare în limita spaţiului aerian al Republicii Moldova;
6) zborurile de antrenament efectuate în spaţiul aerian al Republicii Moldova exclusiv în scopul obţinerii unui certificat sau a unei evaluări în cazul personalului navigant, avînd statut corespunzător în planul de zbor, cu aeronavele operate de companii aeriene naţionale;
7) zborurile de control (testare) efectuate cu aeronave operate de companii aeriene naţionale;
8) zborurile efectuate exclusiv în scopul verificării sau testării echipamentelor folosite sau care se preconizează pentru a fi folosite ca mijloace la sol pentru navigaţia aeriană;
9) zborurile fără escală terminate pe aerodromul de pe care aeronava a decolat şi în timpul cărora nu s-a efectuat nici o aterizare intermediară (zboruri circulare), din motive tehnice sau condiţii meteorologice nefavorabile, sau a unor situaţii de forţă majoră.
67. Sînt scutite în baza deciziei Ministerului Economiei şi Infrastructurii:
1) zborurile efectuate după regulile de zbor la vedere (VFR) şi zborurile mixte VFR/ zborurile efectuate după regulile de zbor instrumentale (IFR) în zonele de taxare în care acestea sînt efectuate exclusiv în VFR;
2) zborurile umanitare şi de ajutorare urgentă, în baza demersului organului competent;
3) zborurile efectuate de aeronavele de stat, în baza demersului autorităţilor respective.
Capitolul III
TAXA PENTRU SERVICIILE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ TERMINALĂ
68. Costul serviciilor de navigaţie aeriană terminală se referă la următoarele servicii:
1) serviciile de control al aerodromurilor, serviciile de informaţii privind zborul de pe aerodromuri, inclusiv serviciile consultative privind traficul aerian şi serviciile de alertă;
2) serviciile de trafic aerian legate de apropierea şi plecarea aeronavelor în limitele unei anumite distanţe faţă de aeroport, în baza necesităţilor operaţionale;
3) repartiţia adecvată a tuturor celorlalte componente ale serviciilor de navigaţie aeriană, reflectînd proporţia dintre serviciile de rută şi cele terminale.
69. Taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală (TANC) în FIR Chişinău se achită de către operatorul aerian sau proprietarul aeronavei pentru fiecare decolare efectuată de pe aerodromurile civile ale Republicii Moldova.
70. Taxa pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală (TANC) asigură dreptul la următoarele servicii:
1) dirijarea circulaţiei aeriene pînă la 1500 m altitudine (FL 100) în timpul decolării şi aterizării aeronavelor în rază de 20 de km de la aerodrom;
2) asistenţa meteorologică;
3) dirijarea traficului aerian în zona aerodromului;
4) dirijarea circulaţiei pe peron şi pe suprafaţa de manevră;
5) utilizarea radiobalizei interioare.
71. Taxa se aplică fiecărei aeronave care decolează. Unitatea considerată este decolarea. Apropierea şi plecarea, precum şi ratările repetate de aterizare (inclusiv ratarea cu rulare) şi întreruperea apropierii sînt apreciate ca o singură utilizare. Mărimea taxei se calculează după următoarea formulă:
R2= t2 * N2,
unde:
t2 – rata unitară a taxei şi N2 – numărul de unităţi de servicii corespunzător zborului şi echivalează cu masa maximă certificată a aeronavei la decolare, exprimată în tone metrice (cu o zecimală), aşa cum este înscrisă în Certificatul de navigabilitate al aeronavei sau în alt document oficial echivalent al aeronavei, fiind utilizată pentru calcularea factorului de masă P în modul stabilit la punctul 62.
72. Unitatea de măsură a taxei pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală (de aerodrom) este euro/tonă MTOM.
73. Sînt scutiţi de plata taxei pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală pentru următoarele zboruri:
1) zborurile terminate pe aeroportul de plecare fără o aterizare intermediară din motive tehnice sau datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a unor situaţii de forţă majoră;
2) zborurile efectuate cu aeronave a căror masă maximă certificată de decolare nu depăşeşte 2 tone metrice;
3) zborurile de căutare şi salvare autorizate de un organ competent de căutare-salvare;
4) zborurile de asistenţă medicală de urgenţă;
5) zborurile de testare (control) şi de antrenament, efectuate cu aeronave operate de companii aeriene naţionale, avînd statut corespunzător în planul de zbor;
6) zborurile efectuate exclusiv în scopul verificării sau testării echipamentelor folosite sau care se preconizează pentru a fi folosite ca mijloace la sol pentru navigaţia aeriană;
7) zborurile cu aeronavele Armatei Naţionale efectuate în scopuri militare în limita spaţiului aerian al Republicii Moldova;
8) zborurile pentru transportarea delegaţiilor oficiale.
74. Ministerul Economiei şi Infrastructurii acordă scutiri la achitarea taxei pentru serviciile de navigaţie aeriană terminală în cazul zborurilor demonstrative în cadrul acţiunilor social culturale.
TITLUL IV
MODUL DE APROBARE A TAXELOR PENTRU SERVICIILE
AEROPORTUARE ŞI DE NAVIGAŢIE AERIANĂ
75. Mărimea taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană trebuie să asigure recuperarea completă a cheltuielilor legate de furnizarea acestor servicii.
76. Aprecierea nivelului optim al taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană se efectuează prin determinarea strictului necesar al cheltuielilor legate nemijlocit de prestarea acestor servicii cu o rentabilitate care va asigura executarea Planului investiţional anual aprobat în modul stabilit.
77. Aprobarea mărimii taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană se efectuează anual. După expirarea acestui termen nivelul taxelor se reconfirmă pe o nouă perioadă sau se modifică.
78. Aprobarea iniţială, reconfirmarea sau modificarea mărimii taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană se efectuează conform procedurii stabilite de prezentul Titlu.
79. Entitatea de administrare a aeroportului sau furnizorul serviciilor de navigaţie aeriană înaintează către Autoritatea Aeronautică Civilă cererea privind aprobarea/reconfirmarea/modificarea taxelor pentru serviciile aeroportuare sau de navigaţie aeriană însoţită de argumentele respective, Planul investiţional anual aprobat în modul stabilit, cu menţionarea surselor de finanţare, şi dacă este cazul un raport privind realizarea Planului investiţional pentru perioada de gestiune precedentă, în care se vor reflecta investiţiile conform Planului şi cele efective, valoarea acestora şi obiectivele atinse.
80. Autoritatea Aeronautică Civilă, în termen de 30 de zile examinează documentele prezentate de entitatea de administrare a aeroportului sau furnizorul serviciilor de navigaţie aeriană şi efectuează analiza rezultatelor activităţii economico-financiare ale acestora, precum şi avizele utilizatorilor de aeroporturi sau de servicii de navigaţie aeriană primite în cadrul procedurii de consultanţă efectuate în conformitate cu prevederile punctelor 81-88.
Rezultatele analizei efectuate de către Autoritatea Aeronautică Civilă cu concluziile respective se prezintă Ministerului Economiei şi Infrastructurii.
81. Cel puţin o dată pe an (dacă nu există un acord multianual) se vor desfăşura consultări în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului de taxare pentru serviciile respective, nivelul acestora şi, dacă este cazul, calitatea serviciilor furnizate. Consultările se vor desfăşura între:
1) entitatea de administrare a aeroportului şi utilizatorii aeroportului, sau reprezentanţii utilizatorilor;
2) furnizorul de servicii de navigaţie aeriană şi utilizatorii de servicii de navigaţie aeriană, sau reprezentanţii utilizatorilor.
82. Entităţile de administrare a aeroporturilor, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană vor pune de fiecare dată la dispoziţia tuturor utilizatorilor aeroportului, utilizatorilor serviciilor de navigaţie aeriană, cu ocazia organizării consultărilor menţionate informaţii cu privire la componentele care servesc drept bază pentru stabilirea sistemului sau a nivelului taxelor aplicate.
83. Entitatea de administrare a aeroportului sau furnizorul de servicii de navigaţie aeriană prezintă utilizatorilor aeroportului sau utilizatorilor de servicii de navigaţie aeriană orice propuneri de modificare a sistemului de taxe pentru serviciile respective sau a nivelului acestora, împreună cu motivele care stau la baza propunerilor în cauză, nu mai tîrziu de patru luni pînă la data presupusei intrări în vigoare a modificărilor, cu excepţia cazului în care intervin împrejurări excepţionale, care trebuie justificate faţă de utilizatorii aeroportului sau utilizatorii serviciilor de navigaţiei aeriană.
84. Entitatea de administrare a aeroportului, furnizorul de servicii de navigaţie aeriană organizează consultări cu utilizatorii aeroportului sau utilizatorii de servicii de navigaţie aeriană pe tema modificărilor propuse şi ţin cont de opiniile acestora înainte de a adopta o decizie.
85. În decurs de 30 de zile de la primirea propunerilor privind noile taxe pentru serviciile aeroportuare şi/sau de navigaţie aeriană şi a informaţiilor prezentate, utilizatorii de aeroporturi şi/sau de servicii de navigaţie aeriană, urmează să prezinte în scris avizul respectiv. În acest termen entităţile de administrare a aeroporturilor, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, utilizatorii serviciilor aeroportuare şi/sau de navigaţie aeriană pot iniţia întîlniri pentru discuţii asupra problemelor abordate. Neprezentarea avizului în termenul stabilit va fi considerată ca acceptare a propunerilor înaintate.
86. Entitatea de administrare a aeroportului sau furnizorul de servicii de navigaţie aeriană publică pe site-ul sau oficial decizia sau recomandarea pe care a adoptat-o cel tîrziu cu două luni pînă la data presupusei intrări în vigoare a modificărilor respective. Entitatea de administrare a aeroportului, furnizorul de servicii de navigaţie aeriană îşi justifică decizia faţă de opiniile utilizatorilor aeroportului sau a utilizatorilor de servicii de navigaţie aeriană în cazul în care nu se ajunge la nici un acord între entitatea de administrare a aeroportului sau furnizorul de servicii de navigaţie aeriană şi utilizatorii aeroportului sau utilizatorii de servicii de navigaţie aeriană cu privire la modificările propuse.
87. În cazul unui dezacord în ceea ce priveşte o decizie ce ţine de taxele pentru serviciile aeroportuare şi/sau de navigaţie aeriană adoptate de entitatea de administrare a aeroportului sau furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, fiecare parte poate solicita intervenţia Autorităţii Aeronautice Civile, care examinează motivele modificărilor propuse în sistemul de taxe pentru serviciile respective sau a nivelului acestora.
88. Utilizatorii aeroporturilor şi/sau a serviciilor de navigaţie aeriană, în orice moment, la cerere, vor fi informaţi de către entitatea de administrare a aeroportului şi/sau furnizorul serviciilor de navigaţie aeriană cu privire la modul şi la elementele pe baza cărora sînt calculate taxele.
89. Entităţile de administrare a aeroportului şi furnizorii de servicii de navigaţie aeriană sînt obligaţi să prezinte Autorităţii Aeronautice Civile în vederea exercitării atribuţiilor acesteia:
1) documente autentice, informaţii şi explicaţii în scris şi verbale, precum şi orice alte date necesare referitoare la activitatea sa, în modul şi termenele stabilite;
2) după expirarea perioadei de gestiune:
a) entităţile de administrare a aeroportului, către data de 1 mai a anului următor, şi în caz de necesitate, la cerere, cheltuielile efective pe perioada de gestiune, precum şi calculul de formare a costului pentru prestarea serviciilor aeroportuare pe perioada următoare;
b) furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană, către data de 1 octombrie a anului următor, şi în caz de necesitate, la cerere, calculul de formare a costului pentru prestarea serviciilor de navigaţie aeriană pe perioada următoare.
90. Datele ce constituie secret comercial, furnizate potrivit prevederilor prezentei Metodologii, nu pot fi divulgate. Necesitatea respectării secretului comercial nu poate servi drept temei pentru neprezentarea informaţiei solicitate.
91. La propunerea Autorităţii Aeronautice Civile, Ministerul Economiei şi Infrastructurii aprobă mărimea taxelor pentru serviciile aeroportuare şi pentru serviciile de navigaţie aeriană, conform metodologiei de calcul a acestora, cu excepţia cazurilor dacă alte acte normative nu prevăd altfel.
92. Taxele pentru serviciile aeroportuare şi pentru serviciile de navigaţie aeriană se percep din data stabilită în Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor privind aprobarea mărimii acestor taxe, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, fără efect retroactiv.
93. Plata taxelor pentru serviciile de navigaţie aeriană se percepe în monedă naţională la rata medie de schimb calculată de către Agenţia „Reuters” cu o lună înainte de luna în care se exercită zborul.
94. Cheltuielile aferente acordării de scutiri utilizatorilor de servicii aeroportuare şi serviciilor de navigaţie aeriană urmează a fi suportate de către entitatea de administrare a aeroportului şi, respectiv, de către furnizorul serviciilor de navigaţie aeriană din contul profitului anual obţinut, în mărime ce nu va depăşi 10% din profitul anului precedent înregistrat de entitate sau furnizor.
