H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de creştere a competitivităţii

industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021

 

nr. 254  din  14.05.2015

 

Monitorul Oficial nr.124-130/291 din 22.05.2015

 

* * *

Abrogat: 09.12.2018

Hotărîrea Guvernului nr.904 din 24.09.2018

 

Notă: În tot textul hotărîrii, sintagmele „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor” şi „Ministerul Economiei”, la orice caz gramatical, se substituie cu sintagma „Ministerul Economiei şi Infrastructurii”, la cazul gramatical corespunzător, conform Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018

 

În scopul creării condiţiilor pentru dezvoltarea industriei tehnologiei informaţiei şi sporirea competitivităţii acesteia pe plan internaţional, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale responsabile de implementarea Strategiei nominalizate:

vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Strategiei;

vor informa anual, pînă la data de 10 februarie, Ministerul Economiei şi Infrastructurii despre executarea Strategiei.

3. Ministerul Economiei şi Infrastructurii va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 31 martie, raportul privind implementarea Strategiei menţionate.

4. Coordonarea şi controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

 

 

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.254 din 14 mai 2015

 

STRATEGIE

de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021

 

I. INTRODUCERE

1. În ultimii ani, Guvernul a recunoscut tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (în continuare – TIC) drept un domeniu prioritar pentru viitorul ţării, care poate deveni catalizatorul dezvoltării economice şi sociale. În anul 2012 Moldova a adoptat Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”, care pune la baza dezvoltării creşterea economică calitativă şi, implicit, reducerea sărăciei, contribuind la edificarea unui stat prosper, cu un nivel înalt de viaţă pentru toţi cetăţenii. Implementarea eficientă a celor şapte priorităţi stabilite în strategia menţionată poate fi realizată cu succes doar prin utilizarea tehnologiei informaţiei inteligente.

2. Sectorul TIC este unul complex (definiţia şi structura sectorului TIC sînt prezentate în anexa nr.1), compus din patru industrii, din care industria tehnologiei informaţiei (în continuare – TI) este vîrful lanţului valoric, iar celelalte trei (comunicaţiile, producerea şi vînzarea echipamentelor) reprezintă industrii de suport pentru TI. Deoarece industria TI creează cea mai înaltă valoare adăugată şi are cea mai mare perspectivă de creştere (inclusiv a exporturilor), precum şi contribuie cel mai mult la transformarea şi eficientizarea economiei şi a societăţii, Strategia de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021 ( în continuare – prezenta Strategie) se axează pe creşterea competitivităţii industriei TI.

3. Moldova are nevoie de o industrie TI bazată pe cunoştinţe şi inovaţii, care să anticipeze tendinţele globale şi care să coopereze cu oamenii de ştiinţă din ţară şi din străinătate, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea produselor şi a serviciilor ce satisfac necesităţile consumatorilor la nivel internaţional.

4. Industria TI are potenţialul de a deveni una dintre cele mai dinamice şi mai productive sectoare economice din Moldova. Mai mult decît atît, poate deveni un promotor al creşterii eficienţei şi al inovaţiei în sectoarele economice tradiţionale ale Moldovei şi în întreaga societate.

Valorificarea potenţialului transformaţional al industriei TI necesită o atenţie sporită din partea Guvernului, care poate stimula investiţiile în sector prin utilizarea inteligentă a instrumentelor TIC, îmbunătăţirea climatului investiţional, precum şi prin promovarea investiţiilor inteligente în TI.

5. Prezenta Strategie constituie o abordare sistemică şi are drept scop stimularea dezvoltării industriei TI în ţară, pentru a asigura Republicii Moldova o poziţie avansată pe piaţa TI regională şi globală.

Prezenta Strategie determină locul industriei TI în lanţul valoric al sectorului TIC, descrie situaţia curentă şi provocările acesteia, care pot fi depăşite prin elaborarea şi implementarea politicilor publice, formulează viziunea şi obiectivul general, stabileşte obiectivele specifice şi iniţiativele strategice pentru fiecare prioritate, indicatorii de evaluare şi monitorizare a creşterii industriei TI, precum şi rezultatele preconizate.

6. În conformitate cu domeniile de intervenţie stabilite în prezenta Strategie, se evidenţiază 3 priorităţi, care conţin cîteva iniţiative specifice:

1) excelenţă în educaţie şi cercetare în domeniul TI;

2) mediu de afaceri, facilităţi economice şi inovaţie în domeniul TI;

3) pieţe şi parteneriate internaţionale.

7. La elaborarea prezentei Strategii au fost luate în considerare rezultatele celor mai recente studii (Competitiveness Assessment of the Moldovan IT Market, 2011, elaborat de International Data Corporation (IDC)), rapoarte (Global IT report 2012¹; rapoartele Biroului Naţional de Statistică (BNS), Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), „Sectorul TIC în Moldova. Cartea Albă a Politicilor 2012”, elaborată de Asociaţia Companiilor Private din Domeniul TIC), precum şi recomandările şi bunele practici expuse în Manualul „IT Sector Promotion in Developing and Emerging Countries”², editat de Societatea Germană pentru Cooperare Internaţională (GIZ).

 

II. SITUAŢIA CURENTĂ ŞI PROBLEMELE ÎN INDUSTRIA TI

8. În ultimii ani, sectorul TIC a înregistrat o dezvoltare rapidă, devenind unul de importanţă economică pentru Moldova, cu un volum de 7,7 mld lei în 2013 şi o cotă de circa 8% în produsul intern brut (PIB)³. Mai mult decît atît, sectorul TIC a continuat să crească cu o medie de 5% anual chiar şi în perioada de criză.

Infrastructura de telecomunicaţii, care este pilonul de bază pentru dezvoltarea TIC, s-a dezvoltat şi s-a extins activ, cu reţele de acces de ultimă generaţie şi conectivitate accesibilă. Reţelele de fibră optică acoperă 90 la sută din localităţile ţării, telefonia mobilă – 99% din teritoriul ţării, atingînd un nivel de penetrare de 123%. Preţurile se află în scădere şi corespund celor din ţările europene, Moldova fiind clasată pe locul 5 în lume la capitolul cele mai joase preţuri pentru broadband fix. În ultimul timp se dezvoltă rapid reţele de ultimă generaţie, care oferă internet mobil la viteză înaltă. Rata de penetrare a internetului e în creştere, astfel că mai mult de 50 la sută din populaţia ţării este conectată la internet.

9. Graţie avantajelor competitive ce ţin de amplasarea geografică, de apropierea culturală cu Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente, de capitalul uman multilingv şi creativ, de facilităţile acordate de Guvern pentru industria TI⁴, precum şi de extinderea pieţei TIC autohtone – în ultimii şase ani industria TI a cunoscut o creştere mai rapidă decît alte sectoare economice.

În acest sens:

1) volumul exportului de produse program (software)⁵ a crescut în perioada anilor 2007-2013 de patru ori, de la 14,27 mil.dolari SUA pînă la 62,52 mil.dolari SUA (anexa nr.2, tabelul 1). Această creştere se datorează dezvoltării naturale a tehnologiei informaţiei şi a serviciilor conexe, precum şi volumului mic de exporturi. Pe lîngă aceasta, conform estimărilor experţilor europeni (www.oDesk.com), exportul TI din Moldova, asigurat de freelanceri şi, respectiv, nereflectat în balanţa de plăţi, constituia în anul 2011 aproximativ 15 mil.dolari SUA. Principalele destinaţii de export ale companiilor TI locale sînt Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania şi România;

2) cota industriei TI în PIB în anul 2011 a constituit 0,82%⁶, adică aproximativ 720 mil.lei;

3) piaţa TI internă este în creştere permanentă⁷. Totalul de cheltuieli pentru TI în anul 2013 a constituit 1334,88 mil.lei, atestîndu-se o creştere de 619,23 mil.lei faţă de anul 2006. Cu toate că achiziţiile de componente hardware predomină (67% din totalul pieţei), în anul 2013 s-a observat o creştere a procurărilor de software cu circa 30%⁸ faţă de anul 2010;

4) venitul impozabil al companiilor TI care desfăşoară o activitate de prelucrare a datelor, de administrare a băncilor de date, de editare şi realizare a programelor, precum şi de consultanţă în domeniul TI a crescut de la 50 mil.lei în 2008 la 126 mil.lei în anul 2012;

5) investiţiile guvernamentale în TI au crescut în ultimii ani, constituind 17,4%⁹ (2013), adică circa 232,78 mil.lei din totalul alocaţiilor pentru TI (anexa nr.2, figura 1). Această creştere se explică inclusiv prin intensificarea implementării proiectelor pe segmentul de Guvernare Electronică;

6) investiţiile în piaţa TI din Moldova cresc, ceea ce demonstrează avantajele competitive ale Moldovei în această industrie. Pe piaţa TI din Moldova au investit cei mai importanţi actori regionali (Allied Testing, Endava, Pentalog), avînd în 2011 o cifră de afaceri estimată la circa 100 mil.dolari SUA şi peste 650 de angajaţi în oficiile din Chişinău¹⁰.

10. Pentru a asigura creşterea industriei TI, este necesară o concepţie ambiţioasă şi clară, precum şi un plan de acţiuni care să vizeze următoarele probleme:

1) deficitul de capital uman calificat. Capitalul uman este cel mai important activ al industriei TI. În prezent se constată o insuficienţă de specialişti calificaţi în domeniul TI, deşi numărul absolvenţilor în acest domeniu este de circa 2000 pe an. Aparent, numărul de absolvenţi este suficient pentru a asigura cererea creată pe piaţa tehnologiei informaţiei. În realitate însă, metodele de instruire şi curricula sînt depăşite. Reînnoirea şi perfecţionarea cadrelor nu satisfac exigenţele industriei. Doar un număr mic de absolvenţi pot fi implicaţi în proiecte cu valoare adăugată înaltă, majoritatea avînd nevoie de o instruire preliminară pentru a fi angajaţi.¹¹

Cheltuielile suplimentare ale angajatorului pentru instruirea personalului se reflectă ulterior în costul produselor TI, în calitatea acestora şi în timpul de livrare pe piaţă. Toate aceste efecte erodează competitivitatea industriei TI pe plan regional şi internaţional;

2) mediul de afaceri imperfect pentru businessul TI. Conform studiului „Doing Business 2014”¹² efectuat de Banca Mondială, în clasamentul „Uşurinţa de a face afaceri”, Moldova este plasată pe locul 78 din 189 de ţări. Specificul companiilor din industria TI se caracterizează prin investiţii capitale fixe minime în afacere, ceea ce permite o flexibilitate înaltă în relocarea afacerii în altă regiune sau ţară. Astfel, companiile TI îşi desfăşoară activitatea antreprenorială în ţările cu un mediu mai atractiv. De aceea se impune reducerea poverii administrative pentru companiile TI, prin ajustarea procedurilor administrative, în vederea reducerii timpului şi costurilor nemonetare la etapa de intrare în afaceri. Totodată, instrumentele fiscale existente şi manifestate prin facilităţile fiscale pentru personalul companiilor TI sînt stabilite pentru o perioadă determinată – pînă în anul 2016. Pentru asigurarea dezvoltării durabile şi planificarea afacerilor TI este importantă crearea unui mediu de afaceri şi a unui cadru de reglementare previzibil.

O problemă stringentă a companiilor TI reprezintă dificultatea obţinerii finanţării pentru dezvoltarea afacerii, fiindcă aceste companii nu posedă active suficiente pentru gaj în cazul obţinerii împrumuturilor de la bănci şi activează în domenii ale căror modele economice sînt mai complexe.

Totodată, se observă lipsa unor politici orientate spre dezvoltarea industriei TI şi a infrastructurii acesteia, a parteneriatelor public-private, precum şi insuficienţa cooperării dintre industria TI şi mediul educaţional, ştiinţific. Astfel, se impune crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi a inovaţiilor în domeniul TI. În acest sens, se propune introducerea unui regim fiscal şi economic special pentru companiile TI rezidente ale parcurilor tehnologice în domeniul TI;

3) lipsa unei imagini a Moldovei ca destinaţie atractivă pentru serviciile TI. Companiile TI din Moldova au o prezenţă slabă pe piaţa regională şi pe cea globală, concentrîndu-se, în special, pe serviciile de outsourcing, prin dezvoltarea şi adaptarea produselor unor companii TI internaţionale.¹³ Conform clasamentului efectuat de către A.T. Kearney Global Services Location Index¹⁴ (2011), Republica Moldova nu reprezintă o destinaţie atractivă pentru externalizarea serviciilor TI. Ţările din regiune, precum Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, sînt deja recunoscute pe arena internaţională drept locuri atractive pentru externalizarea serviciilor şi desfăşurarea afacerilor în domeniul TI. Totodată, pieţele de export pentru produsele şi serviciile TI moldoveneşti sînt limitate. Aşadar urmează a fi întreprinse eforturi în vederea promovării pe piaţa regională şi cea globală a mărcii „IT Moldova”, inclusiv prin dezvoltarea parteneriatelor internaţionale.

 

III. VIZIUNEA, OBIECTIVELE ŞI DOMENIILE DE INTERVENŢIE

11. Industria TI are potenţialul de a deveni una dintre cele mai dinamice şi productive sectoare economice din Moldova. Mai mult decît atît, industria TI poate deveni un catalizator de creştere, eficienţă şi inovaţie pentru sectoarele economice tradiţionale ale Moldovei şi pentru întreagă societate.

În următorii ani, Moldova are capacitatea să accelereze creşterea industriei TI şi să exploateze potenţialul nevalorificat. În acest sens, ne propunem să promovăm ţara noastră ca destinaţie competitivă pentru servicii TI la nivel regional, să creştem ponderea serviciilor TI cu valoare adăugată înaltă, precum şi să creştem productivitatea per angajat în industrie.

3.1. Viziunea

12. Viziunea Strategiei constă în formarea unei industrii TI competitive pe plan regional şi internaţional, bazate pe cunoaştere şi inovaţii, în care companiile creează valoare adăugată şi oferă produse şi servicii complexe, integrînd rezultatele cercetării şi dezvoltării.

3.2. Obiectivul general

13. Obiectivul general al Strategiei este crearea condiţiilor pentru dezvoltarea industriei TI şi sporirea competitivităţii pe plan internaţional a produselor şi serviciilor TI din Moldova.

3.3. Domeniile de intervenţie

14. Pentru realizarea obiectivelor definite în prezenta Strategie, reieşind din diagnosticul situaţiei, intervenţiile şi activităţile propuse urmează să se concentreze pe trei domenii de intervenţie, după cum urmează:

1) educaţie şi cercetare;

2) mediu de afaceri;

3) pieţe şi parteneriate internaţionale.

15. Cele trei domenii de intervenţie sînt reprezentate de trei priorităţi (incluse în diagrama de mai jos), care conţin iniţiative specifice pentru realizarea obiectivelor.

 

IV. PRIORITĂŢILE, OBIECTIVELE SPECIFICE

ŞI INTERVENŢIILE STRATEGICE

 

Prioritatea 1: excelenţă în educaţie şi cercetare în domeniul TI

Obiectivul specific 1: creşterea numărului, pînă în anul 2021, a personalului calificat angajat în industria TI pînă la 18000 de persoane

16. Excelenţa în educaţie şi cercetare este prioritatea de bază a Strategiei. Competitivitatea industriei TI şi capacitatea sa de creştere şi de atragere a investiţiilor străine depinde în totalitate de existenţa capitalului uman şi de capacitatea instituţiilor educaţionale de a dezvolta studenţilor abilităţi tehnologice.

În 2012 sectorul TIC angaja peste 22000 de persoane¹⁵, din care 7600 activau în industria TI. Numărul de absolvenţi ai specialităţilor TIC este destul de mare – în jur de 2000 pe an¹⁶ (din numărul total de aproximativ 28000 de absolvenţi anual), fiind în creştere în fiecare an, în pofida fenomenului masiv al migraţiei. Aceasta denotă faptul că sectorul TIC din Moldova se află într-o ascensiune rapidă. Numărul de absolvenţi ai specialităţilor TIC în unele ţări din Europa de Sud-Est (de exemplu România, Bulgaria, Slovenia şi Croaţia), a scăzut cu 5-10% din 2008. În ultimii ani Guvernul a mărit numărul burselor oferite la specialităţile TIC (de la 618 la 762).

17. Cu toate acestea, companiile TI consideră că rata de angajabilitate a proaspeţilor absolvenţi ai TI este scăzută, iar perioadele de instruire a acestora în cadrul companiilor sînt prea mari (mai mari decît media în Europa). Exodul masiv al lucrătorilor în UE şi CSI înregistrat în ultima perioadă a creat un deficit pe unele pieţe de muncă. Cererea de specialişti în domeniul TI este acum mai mare ca niciodată, ceea ce a determinat creşterea semnificativă a salariilor în acest sector, dar şi incapacitatea de a satisface această cerere. Bugetele companiilor alocate pentru instruire sînt în continuare foarte mici, reprezentînd mai puţin de 5% din cifra de afaceri a unei companii; doar 25% din specialiştii tehnici şi de manageri au beneficiat de instruire în 2010.

18. Pentru a asigura creşterea capitalului uman calificat în domeniul TI au fost concepute următoarele iniţiative:

1) promovarea specialităţilor TI şi sporirea înmatriculării la aceste specialităţi. Pentru creşterea atractivităţii specialităţilor TI în rîndul tinerilor, vom promova pe larg profilul TI ca domeniu de carieră. Vor fi desfăşurate campanii de informare şi sensibilizare la nivel de licee pentru a informa viitorii studenţi despre avantajele carierei în domeniul TI. În cadrul bugetului pentru educaţie se va acorda prioritate finanţării specialităţilor TI de la universităţi şi colegii, prin sporirea numărului de burse acordate, în limitele plafonului stabilit şi numărului total de bursieri.

Intervenţiile planificate vor include:

1.1) creşterea numărului de burse finanţate din bugetul de stat la specialităţile TI de la şcoli doctorale, universităţi şi colegii;

1.2) organizarea anuală a campaniilor de promovare a carierei TI în cadrul liceelor şi instituţiilor de învăţămînt postsecundar, precum şi a altor activităţi de popularizare a domeniului şi specialităţilor TI;

2) dezvoltarea parteneriatelor cu instituţiile de învăţămînt la toate nivelurile, pentru a perfecţiona programele de studii TI relevante şi a le ajusta la necesităţile industriei. Dezvoltînd relaţii de parteneriat cu Ministerul Educaţiei, vom investi în tineri de la o vîrstă timpurie (nivelul liceal), vom asigura actualizarea programelor de studii pentru TI, în limita numărului de ore actual, şi vom încuraja elevii să-şi aprofundeze abilităţile TI prin înscrierea la cursuri opţionale specializate şi la ore suplimentare de limbă engleză. Vom întreprinde acţiuni convingătoare pentru orientarea şi perfecţionarea programelor de studii a TI la colegii, deoarece absolvenţii colegiilor (inclusiv ai şcolilor profesionale) constituie o resursă importantă pentru forţa de muncă la nivel începător. În vederea dezvoltării abilităţilor tehnice şi profesionale TI ale proaspeţilor absolvenţi, precum şi a asigurării angajării ulterioare, instituţiile de învăţămînt superior vor primi ajutor în vederea îmbunătăţirii programelor de studii la specialităţile TI (inclusiv a abilităţilor tehnice şi manageriale) şi a asigurării schimbului internaţional de studenţi şi profesori.

Intervenţiile planificate vor include:

2.1) creşterea nivelului de abilităţi al absolvenţilor învăţămîntului secundar (ciclul gimnazial şi liceal) pentru a cultiva interesul aprofundat faţă de tehnologiile informaţionale şi pentru a spori atractivitatea carierei în TI, inclusiv prin:

a) introducerea orelor TI extracurriculare în licee;

b) implementarea şi pilotarea în şcoli a cursurilor opţionale şi a orelor facultative în domeniul TI (cum ar fi programare, reţelistică, robotică);

c) crearea, implementarea şi susţinerea centrelor de e-competenţe (e-performanţe);

2.2) creşterea nivelului de pregătire profesională în colegii şi universităţi în domeniul tehnologiei informaţiei prin:

a) antrenarea cadrelor didactice şi profesorale în cursuri de perfecţionare, stagiere şi practici de specialitate în cadrul companiilor TI de performanţă din ţară şi de peste hotare;

b) asigurarea schimbului de experienţă cu alte instituţii de învăţămînt din ţară şi de peste hotare;

2.3) creşterea capacităţii instituţiilor de învăţămînt secundar profesional în domeniul TI pentru a produce specialişti competitivi, care ar putea obţine funcţii de nivel începător în industria TI, inclusiv prin revizuirea şi îmbunătăţirea curriculei TI şi prin asigurarea instruirii şi perfecţionării cunoştinţelor cadrelor didactice din domeniul TI;

2.4) sporirea competenţelor tehnice şi a abilităţilor practice ale absolvenţilor universităţilor pentru a satisface necesităţile de angajare ale sectorului privat, inclusiv prin:

a) revizuirea şi îmbunătăţirea curriculei tehnice;

b) introducerea programelor de mentorat;

c) sporirea abilităţilor studenţilor şi profesorilor de a lucra asupra proiectelor reale;

d) creşterea accesului la programe de practică în domeniul TI;

2.5) dezvoltarea aptitudinilor interpersonale şi sociale (soft skills) ale absolvenţilor universităţilor şi colegiilor pentru a se integra mai rapid la locul de muncă, inclusiv prin completarea curriculei universitare şi a învăţămîntului secundar profesional cu disciplini complementare obiectelor TI de bază (cum ar fi limba engleză, creativitatea, lucrul în echipă, managementul proiectelor, managementul TI, deservirea clienţilor şi marketingul, managementul lanţului de distribuţie, procesele de business etc.);

2.6) crearea parteneriatelor cu universităţile străine şi stimularea schimbului de profesori şi studenţi dintre universităţi şi instituţii de cercetare;

3) încurajarea implicării companiilor private şi instituţiilor de cercetare din domeniul TI în procesul educaţional la specialităţile TI. Companiile TI din Moldova susţin instituţiile de învăţămînt în procesul de perfecţionare a sistemului didactic. Totuşi, pentru asigurarea unui nivel înalt de angajabilitate a absolvenţilor, ar fi oportun ca sectorul privat şi instituţiile de cercetare să contribuie mai activ la îmbunătăţirea procesului educaţional din domeniul TI. În scopul obţinerii rezultatelor rapide, vom promova preluarea programelor de studii de la companiile multinaţionale pentru universităţi, colegii şi licee. Acestea dispun de curriculumuri elaborate, inovative şi care corespund cerinţelor pieţei, cu un conţinut interactiv, care facilitează predarea şi o face mai eficientă. O conlucrare mai strînsă cu mediul academic şi cu sectorul privat se va obţine prin instituirea unor mecanisme formale de participare a businessului în educaţie. Sectorul privat va fi încurajat să investească în educaţie şi cercetare prin oferirea de instruire propriu-zisă şi a locurilor pentru desfăşurarea practicii, precum şi în dotarea corespunzătoare a instituţiilor cu mijloacele necesare pentru dezvoltarea abilităţilor practice şi pentru start-up-uri (de exemplu cu laboratoare, incubatoare şi acceleratoare pentru studenţi).

Intervenţiile planificate vor include:

3.1) stimularea, prin facilităţi fiscale, şi instituţionalizarea participării companiilor private TI în învăţămîntul superior şi în cercetare, ceea ce presupune programe de practică, instruire şi proiecte comune;

3.2) participarea companiilor private în managementul universităţilor cu funcţii consultative. Instituţionalizarea unui model de participare a sectorului privat în procesul de învăţămînt (de exemplu revizuirea anuală formală a curriculumului, acordarea funcţiilor de membri în senatele universităţilor etc.);

3.3) elaborarea mecanismelor de stimulare a companiilor private şi a instituţiilor de cercetare de a se implica în elaborarea şi desfăşurarea programelor de practică;

3.4) elaborarea mecanismelor de stimulare a investiţiilor private în dotarea tehnică a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetare;

3.5) preluarea programelor educaţionale oferite de companiile multinaţionale¹⁷ pentru învăţămîntul secundar profesional şi universitar, precum şi a conţinutului comunităţilor deschise care promovează co-crearea şi inovaţia deschisă;

3.6) elaborarea cadrului legal şi instituţional pentru implementarea centrelor de excelenţă, centrelor de e-competenţă şi a acceleratoarelor în cadrul universităţilor şi instituţiilor de cercetare, cu participarea sectorului privat;

3.7) crearea primului centru de excelenţă interuniversitar în domeniul TI, în parteneriat cu unele companii multinaţionale şi cu donatorii, care vor oferi programe educaţionale extracurriculare pentru studenţi şi programe de dezvoltare a antreprenoriatului TI;

4) susţinerea învăţării pe parcursul întregii vieţi. Învăţarea pe parcursul întregii vieţi este un element esenţial în dezvoltarea forţei de muncă competitive în domeniul TI. În Moldova vor fi asigurate mai multe oportunităţi de instruire în domeniul tehnic şi alte aspecte legate de TI, precum şi vor fi încurajate investiţiile de către companiile TI în pregătirea personalului lor. Va creşte numărul specialiştilor TI certificaţi (deoarece certificarea la nivel internaţional este o prioritate a industriei TI), pentru a valida abilităţile acestora în ţară şi peste hotare. Intervenţiile planificate vor include:

4.1) implementarea iniţiativelor şi proiectelor menite să sporească numărul de specialişti certificaţi în industria TI;

4.2) facilitarea recalificării în domeniul TI a şomerilor şi a persoanelor pensionate timpuriu;

4.3) facilitarea accesului specialiştilor TI din ţară la programele de calificare şi certificare on-line oferite de instituţiile de învăţămînt şi de certificare de peste hotare.

 

Prioritatea 2: mediu de afaceri, facilităţi economice şi inovaţie în domeniul TI

Obiectivul specific 2: sporirea, pînă în anul 2021, a numărului companiilor TI active pînă la 600 de companii şi a cifrei de afaceri a acestora pînă la 260 mil.dolari SUA

19. Ministerul Economiei şi Infrastructurii se angajează să asigure un mediu legislativ şi normativ care să încurajeze creşterea şi investiţiile în industria TI, să creeze condiţii pentru dezvoltarea industriei TI competitive şi să promoveze adopţia TI de către economie şi societate. În plus, mediul de afaceri ar trebui să răspundă şi să se adapteze tehnologiilor de ultimă oră. În ultimii ani, Republica Moldova a simplificat în permanenţă procedurile de iniţiere a afacerilor. În 2005 au fost introduse facilităţi fiscale speciale pentru industria TI, care oferă scutire la plata contribuţiei de asigurare socială de stat obligatorie şi la impozitul pe venit al angajaţilor din domeniul TI pînă în 2016. Acest fapt a contribuit la creşterea volumului investiţiilor în industria TI.

20. Chiar dacă pieţele de export constituie elementul principal de motivare a creşterii, pieţele locale TI sînt la fel de importante. În afară de faptul că sporeşte vînzările companiilor din domeniu, adopţia la scară mai largă a tehnologiei informaţiei creşte eficienţa şi productivitatea companiilor din industriile tradiţionale, precum şi eficienţa sectorului privat.

21. Astăzi piaţa TI din Moldova rămîne preponderent bazată pe hardware (circa 74% din totalul cheltuielilor din domeniul TI¹⁸), cota cheltuielilor pentru softuri şi servicii TI fiind relativ redusă. Totuşi aceasta se află în creştere, determinată de investiţiile în softuri de către companiile mari şi proiectul recent de e-Transformare a guvernării, care se implementează de Centrul Guvernare Electronică, care a poziţionat Guvernul drept un important client la nivel local şi promotor de tendinţe în utilizarea sistemelor TI.

22. Extinderea accesului la internetul în bandă largă şi la internetul mobil creează condiţii pentru ascensiunea pieţei TI moldoveneşti în viitorul apropiat.

Pentru a valorifica potenţialul pieţei locale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va promova utilizarea TI de către industriile tradiţionale, sporirea cheltuielilor Guvernului pentru TI şi va încuraja inovaţiile locale în domeniul produselor şi serviciilor TI.

23. Pentru a construi un mediu de afaceri favorabil şi pentru a extinde utilizarea serviciilor şi produselor TI, sînt planificate următoarele intervenţii:

1) reducerea poverii de conformare cu actele normative. În colaborare cu unii parteneri guvernamentali şi cu sectorul privat, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va continua să reducă povara de conformare cu actele normative, punînd accent pe elementele specifice ale businessului în domeniul TI. Aceste acţiuni vor include (dar nu se vor limita la acestea) eficientizarea procedurilor de deschidere şi administrare a afacerilor, identificarea facilităţilor pentru dezvoltarea industriei TI, stimularea dezvoltării pieţei interne şi a inovaţiei în domeniul TI, facilitarea creării şi dezvoltării altor forme de antreprenoriat prin implementarea diverselor scheme de finanţare şi susţinere financiară din diferite surse.

Îmbunătăţirea mediului de afaceri presupune următoarele intervenţii:

1.1) eficientizarea, în cooperare cu alţi parteneri guvernamentali, a procedurilor de administrare a afacerilor, ţinînd cont de specificul domeniului TI, condiţiile privind capitalul, dreptul de transfer a proprietăţii, codul muncii şi de alte aspecte legate de iniţierea şi administrarea afacerilor;

1.2) efectuarea consultărilor cu sectorul privat pentru participarea acestuia la procesul de elaborare a politicilor Guvernului privind industria TI;

2) crearea facilităţilor pentru creşterea industriei TI. Pentru a favoriza creşterea semnificativă a industriei TI, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în cooperare cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Ministerul Finanţelor, va promova crearea regimului facilitat pentru companiile TI rezidente ale parcurilor în domeniul TI. Regimul menţionat va fi promovat şi aplicat printr-o lege specială şi va fi orientat spre stimularea investiţiilor în start-up-uri TI şi cele mai de succes companii TI.

Vor fi realizate următoarele intervenţii:

2.1) efectuarea analizei impactului facilităţilor fiscale existente pentru sectorul TI (reformularea sau ajustarea acestora la necesităţile industriei, pentru a spori atractivitatea investiţiilor în TI, asigurarea previzibilităţii, pentru un termen de cel puţin 7 ani, a politicilor fiscale pentru TI);

2.2) introducerea regimului facilitat pentru companiile TI rezidente ale parcurilor în domeniul TI;

3) promovarea facilităţilor pentru dezvoltarea pieţei interne (adopţia TI) şi a inovaţiilor. Pe pieţele cu un ritm de creştere rapid, companiile nu pot rămîne competitive decît dacă dispun de sisteme TI care le ajută să-şi eficientizeze afacerea, de aceea va fi încurajată preluarea şi adopţia soluţiilor TI în toate domeniile economiei.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii în colaborare cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi alţi parteneri vor promova politici de creare a mecanismelor de susţinere financiară şi de asistenţă pentru a ajuta întreprinderile din sectoarele tradiţionale (industrie, agricultură) să utilizeze soluţiile TI. Vor fi implementate iniţiative şi proiecte orientate spre stimularea utilizării TI pentru eficientizarea proceselor business.

Se va pune un accent deosebit pe stimularea producerii conţinutului digital în ţară, ca un element de bază pentru un sector TI inovativ. Comerţul electronic, care se află acum la o etapă incipientă în Moldova, va fi facilitat prin reglementarea mai eficientă a protecţiei datelor despre consumatori şi sensibilizarea publicului privind instrumentele de plăţi electronice. Stimularea dezvoltării pieţei interne şi a inovaţiei presupune următoarele intervenţii:

3.1) stimularea dezvoltării de produse şi servicii TI noi, viabile din punct de vedere comercial; sporirea capacităţilor de inovaţie la nivel local în scopul creşterii numărului de brevete de invenţie şi a noilor produse TI;

3.2) elaborarea mecanismelor de subvenţionare a proiectelor inovative şi valorificarea brevetelor de invenţie şi a noilor produse TI;

3.3) sensibilizarea privind utilizarea TI în diferite sectoare ale economiei, precum şi implementarea unor iniţiative şi proiecte speciale pentru a stimula utilizarea TI în scopul creşterii productivităţii;

3.4) elaborarea proiectelor de politici publice pentru facilitarea comerţului electronic, în special pentru a asigura o protecţie mai înaltă a consumatorilor on-line, a datelor şi a confidenţialităţii;

3.5) sensibilizarea privind noile instrumente de e-comerţ, e-banking şi alte e-servicii;

4) dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri inovative şi a antreprenoriatului TI (inovaţii TI). Ministerul Economiei şi Infrastructurii va promova dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri TI inovative prin crearea, în primii ani, a cel puţin un parc TI. Acest parc va oferi regimul facilitat special pentru companiile TI rezidente şi va fi implementat prin intermediul parteneriatelor, punînd baza unui cluster inovativ al companiilor de tehnologii. În plus, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va susţine creşterea şi extinderea companiilor TI locale prin motivarea antreprenoriatului şi dezvoltarea de noi produse, în special în rîndul tinerilor talentaţi din ţară. Pentru a spori eficienţa şi competitivitatea companiilor TI şi a încrederii acestora în partenerii străini se vor implementa iniţiativele şi proiectele de stimulare a excelenţei în afaceri.

Intervenţiile planificate vor include:

4.1) crearea cadrului legislativ, normativ şi instituţional pentru crearea şi dezvoltarea parcurilor în domeniul TI, cu regim facilitat pentru companiile TI rezidente;

4.2) promovarea proiectului privind crearea parcului în domeniul TI;

5) asigurarea transparenţei politicii de stat în domeniul TI, a capacităţii de implementare de politici, precum şi a participării societăţii şi sectorului privat în procesul de elaborare şi implementare a acesteia. Pentru a asigura un dialog public-privat eficient pot fi antrenate variate mecanisme, cum ar fi instituirea unui grup de lucru interdepartamental pentru consultări regulate cu companiile TI în privinţa politicilor, a reglementărilor actuale. Grupul de lucru va analiza propuneri de politici, precum şi impactul politicilor de reglementare, atît ex ante, cît şi ex post, asigurînd astfel o abordare echilibrată vizavi de reglementările şi politicile în domeniu. Intervenţiile planificate vor include stimularea participării sectorului privat în elaborarea şi implementarea de politici prin participarea în activitatea Grupului de lucru interdepartamental pentru consultări regulate cu mediul privat.

 

Prioritatea 3: pieţe şi parteneriate internaţionale

Obiectivul specific 3: extinderea, pînă în anul 2021, a pieţelor de export pentru produsele şi serviciile TI din Moldova în America de Nord şi UE, precum şi atragerea în Moldova a oficiilor de producere a companiilor TI multinaţionale

24. În ultimii ani Moldova a devenit o destinaţie avantajoasă de externalizare a serviciilor pentru offshore/nearshore în Europa de Sud-Est. Acest fapt este confirmat prin volumul exporturilor de servicii TI, care, pe parcursul ultimilor cinci ani, a crescut mai mult de zece ori, făcînd din industria TI un sector orientat spre export. Costurile, poziţia geografică şi capitalul uman talentat sînt factorii care vor continua să ofere Republicii Moldova un avantaj competitiv puternic faţă de concurenţii săi direcţi din regiune. Din cauza volumelor limitate, Moldova este potrivită pentru firmele interesate în operaţiuni mai mici, dar mai sofisticate. Studiul Companiei Internaţionale de Cercetări a Pieţei „International Data Corporation” privind abilităţile disponibile sugerează că Moldova este poziţionată foarte bine pentru activităţi de valoare înaltă, cum ar fi analiza, designul, dezvoltarea şi testarea softurilor. Cu toate acestea, nu au fost întreprinse suficiente eforturi sistemice pentru a promova Moldova ca centru regional TI favorabil şi competitiv orientat spre export.

25. În colaborare cu alte instituţii guvernamentale şi cu sectorul privat, ne propunem să promovăm Moldova ca centru regional TI favorabil şi competitiv şi ca destinaţie TI favorabilă pentru serviciile cu valoare adăugată, în primul rînd la nivel regional, dar şi la nivel global. Atunci cînd industria va dezvolta propriile sale produse TI exportabile, planificăm să le promovăm pe pieţele globale ţintă ale TI. Pentru a realiza acest obiectiv ambiţios, planificăm următoarele iniţiative:

1) atragerea companiilor multinaţionale şi crearea parteneriatelor. Prezenţa companiilor TI multinaţionale este esenţială pentru dezvoltarea industriei, deoarece acestea oferă oportunităţi pentru venirea altor investitori, aducînd cultura de business şi investind în proiecte de dezvoltare, precum programele educaţionale, centrele de excelenţă şi inovaţii. În prezent, companiile multinaţionale nu au reprezentanţe în Moldova şi nici unităţi servicii, producere şi inovaţie/cercetare. Planificăm să atragem companii TI multinaţionale renumite pentru a deschide centre de servicii/producere în Moldova, fapt ce va facilita crearea şi promovarea mărcii „IT Moldova”. Intervenţiile planificate vor include:

1.1) implementarea proiectelor pe termen lung şi atragerea companiilor TI multinaţionale cu renume să se stabilească în Moldova, să îmbunătăţească imaginea şi să promoveze marca „IT Moldova”, prin experienţa, reputaţia şi contactele acestora;

1.2) crearea şi lărgirea parteneriatelor cu ţările cu industrii TI de succes şi cu instituţiile internaţionale corespunzătoare, aderarea la organizaţii internaţionale, convenţii şi programe TI;

2) promovarea TI din Moldova în străinătate. În prima fază planificăm să poziţionăm Moldova ca destinaţie TI nearshore/offshore cu valoare adăugată, la nivel regional şi global, prin intermediul evenimentelor, expoziţiilor şi a mass-media. Este important să atragem analişti independenţi şi trendsetteri din regiune, care sînt mai credibili pentru investitori şi parteneri. În 2012, cu suportul USAID Moldova şi al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Compania Internaţională de Cercetări a Pieţei „International Data Corporation” a realizat primul studiu privind competitivitatea TI din Moldova şi atractivitatea ţării ca destinaţie TI, care demonstrează că trebuie să valorificăm aceste perspective. În a doua fază planificăm să promovăm produsele şi serviciile moldoveneşti cu potenţial de globalizare.

Intervenţiile planificate pentru promovarea Moldovei în străinătate vor include:

2.1) dezvoltarea imaginii ţării ca centru regional TI favorabil prin prezenţa permanentă la evenimente internaţionale importante, promovarea activă on-line, networking bine orientat şi evenimente de sensibilizare pe pieţele-ţintă, menţionarea regulată a industriei TI a Moldovei de către firmele de consulting cu renume în analiza industrială şi de piaţă;

2.2) asigurarea şi susţinerea prezenţei produselor şi serviciilor TI moldoveneşti la expoziţiile internaţionale majore din industria TI;

2.3) stabilirea şi dezvoltarea prezenţei produselor şi serviciilor TI din Moldova pe principalele pieţe globale de TI (prin crearea reprezentanţelor comerciale şi a acceleratoarelor).

 

V. REZULTATELE SCONTATE, IMPACTUL ŞI COSTURILE

5.1. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres

26. Implementarea prezentei Strategii va determina obţinerea următoarelor rezultate măsurabile:

 

 

27. Rezultatele scontate în urma implementării prezentei Strategii vor fi estimate în conformitate cu principalii indicatori de progres privind realizarea obiectivelor stabilite:

1) numărul absolvenţilor TI;

2) numărul proiectelor finanţate din bugetul public şi cel privat pentru promovarea inovaţiei, cercetării/dezvoltării şi educaţiei în domeniul TI;

3) numărul companiilor TI;

4) numărul companiilor TI cu capital străin;

5) numărul angajaţilor în industria TI;

6) suma investiţiilor străine directe în industria TI;

7) cifra de afaceri în industria TI;

8) volumul exportului produselor şi serviciilor TI;

9) cota industriei TI în sectorul TIC.

5.2. Impactul

28. Impactul economic şi social indirect în urma implementării Strategiei se va manifesta prin:

1) sporirea competitivităţii şi a productivităţii economiei;

2) creşterea nivelului de viaţă al populaţiei;

3) creşterea volumului activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovaţii;

4) crearea locurilor de muncă în industria TI bine remunerate;

5) sporirea calităţii educaţiei şi cercetării în domeniul TI.

5.3. Costurile

29. Strategia presupune atragerea unui volum important de finanţare pentru întreaga perioadă de implementare (2015-2021). Costul estimativ direct pentru implementarea prezentei Strategii constituie circa 60 mil.lei, sau circa 3,3 mil.dolari SUA, care vor fi acoperite în mare parte de către parteneri de dezvoltare şi mediul de afaceri şi includ costurile pentru implementarea acţiunilor, în afara investiţiilor capitale în imobile şi infrastructură de comunicaţii, precum şi cele în formă de parteneriate, programe şi proiecte de investiţii sau de asistenţă tehnică. Costurile financiare reprezintă estimări aproximative, care vor fi definitivate la etapa elaborării bugetului de stat şi Cadrului bugetar pe termen mediu. Astfel, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va înainta propuneri de buget în limitele plafoanelor stabilite.

30. La implementarea prezentei Strategii vor fi atrase mijloace financiare interne publice şi private, precum şi cele externe de la donatori prin intermediul parteneriatelor, programelor şi proiectelor de investiţii sau al asistenţei tehnice în industria TI. Vor fi explorate şi implementate parteneriate public-private. Vor fi atrase companii private, în special cele multinaţionale, pentru a oferi la cel mai mic cost programele lor educaţionale şi pentru a participa la programele educaţionale, de cercetare şi de dezvoltare.

31. Determinarea acţiunilor prioritare şi finanţarea acestora, prin includerea în planul strategic de cheltuieli, va fi efectuată conform volumului finanţării instituţionale şi plafonărilor de cheltuieli prevăzute în Cadrul bugetar de cheltuieli pe termen mediu în vigoare.

 

VI. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA

6.1. Implementarea Strategiei

32. Implementarea prezentei Strategii se efectuează în conformitate cu Planul de acţiuni anexat.

33. Implementarea prezentei Strategii are la bază următoarele principii:

1) acţiuni clar definite şi în termene stabilite;

2) evaluarea rezultatelor concrete şi monitorizarea regulată pentru a stabili următorii paşi şi a oferi îndrumări corecte;

3) îmbinarea celor mai bune practici internaţionale cu resursele disponibile;

4) participarea partenerilor şi investitorilor locali şi străini implicaţi în urma cooperării strînse dintre sectorul public şi privat.

34. Pentru a avea succes, orice politică industrială are nevoie de o bună coordonare între toate părţile interesate, de mecanisme adecvate de implementare, de un feedback neîntrerupt, bazat pe informaţii fiabile, complete şi relevante, de o monitorizare cuprinzătoare şi transparentă, de un cadru de evaluare, precum şi ajustări în timp util la nevoile de schimbare emergente ale industriei, care este subiectul politicii industriale.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii va coordona punerea în aplicare a politicii de stat aprobate prin prezenta Strategie, va asigura disponibilitatea mecanismelor corespunzătoare de management centralizat pentru a spori eficienţa politicii implementate.

35. Implementarea prezentei Strategii în concordanţă cu Planul de acţiuni presupune implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, a Centrului de Guvernare Electronică, a autorităţii de reglementare, conform competenţei acestora, precum şi a agenţilor economici, mediului academic şi universitar, a organizaţiilor neguvernamentale, mass-media şi a cetăţenilor.

6.2. Evaluarea şi monitorizarea

36. Activităţile de coordonare şi monitorizare vor fi desfăşurate pe toată perioada de implementare şi vor include atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cît şi eventuale rectificări de conţinut şi de formă ale măsurilor şi activităţilor planificate.

Coordonarea şi monitorizarea implementării prezentei Strategii se va efectua de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în conformitate cu indicatorii de progres stabiliţi.

37. În baza indicatorilor de progres, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va elabora şi va prezenta Guvernului, pînă la data de 31 martie, rapoartele anuale de progres, precum şi va elabora raportul final de evaluare, după ultima etapă de implementare.

Evaluarea finală va implica atît parteneri-cheie, cît şi constituenţii principali ai organului central de specialitate, pentru a asigura un proces obiectiv şi comprehensiv.

38. Transparenţa proceselor de implementare a prezentei Strategii se va asigura prin publicarea pe pagina oficială a Ministerului Economiei şi Infrastructurii a rapoartelor anuale de progres şi a raportului final de evaluare, după implementarea acesteia. Organul central de specialitate va asigura mediatizarea largă a procesului de implementare a Strategiei şi va oferi informaţii relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.

 

VII. ÎNCHEIERE

39. Implementarea cu succes a prezentei Strategii presupune, în egală măsură, un angajament politic ferm, o dirijare eficientă şi vizibilă, asigurarea cu resursele necesare, un management şi o planificare bună, un sistem eficient de monitorizare şi evaluare la fiecare nivel, precum şi personal competent. Sînt indispensabile participarea şi suportul partenerilor sociali, al organizaţiilor neguvernamentale, al asociaţiilor interesate şi al grupurilor comunitare. Un rol semnificativ îi revine cooperării cu structurile internaţionale atît din perspectiva asistenţei tehnice, cît şi a atragerii investiţiilor partenerilor de dezvoltare.

 

 

 

 

 

 

Figură. Dinamica alocărilor pentru TI,%

 

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.254 din 14 mai 2015

 

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Strategiei de creştere a competitivităţii

industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2015-2021