joi, 14 octombrie 1999
Hotărîre nr.55 din 14.10.99 privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova
                    HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
           privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din
                     Constituţia Republicii Moldova

                          Nr.55  din  14.10.99

      Monitorul Oficial al R.Moldova nr.118-119/64 din 28.10.1999

                                * * *

    În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională în componenţa:
    Pavel BARBALAT      - preşedinte
    Nicolae CHISEEV     - judecător-raportor
    Mihai COTOROBAI     - judecător
    Constantin LOZOVANU - judecător
    Ion VASILATI        - judecător-raportor
    cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament
Victor  Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii,  autorul
sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şef al sectorului
relaţii  cu  autorităţile  publice  în Direcţia  juridică  a  Aparatului
Parlamentului,  reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova  Raisa
Grecu,  şef  al Serviciului acte ale Preşedintelui  Republicii  Moldova,
conducîndu-se  după  art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art.  4
alin.  (1) lit.  b), art. 25 lit. g) şi art. 31 alin. (1) din  Legea  cu
privire  la  Curtea  Constituţională,  a  examinat  în  şedinţă  plenară
deschisă  dosarul  privind interpretarea unor prevederi ale art.  4  din
Constituţie.
    Temei pentru  examinarea  dosarului a servit  sesizarea  deputatului
Victor  Cecan,  depusă  în conformitate cu art. 24 şi 25  din  Legea  cu
privire la Curtea Constituţională.
    Prin decizia  Curţii Constituţionale din 14 aprilie 1999 sesizarea a
fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
    În procesul examinării     preliminare     a    sesizării     Curtea
Constituţională    a   solicitat   puncte   de   vedere   Parlamentului,
Preşedintelui  Republicii  Moldova, Guvernului, Ministerului  Justiţiei,
Ministerului Afacerilor Externe.
    Examinînd materialele  dosarului,  audiind informaţia prezentată  de
judecătorul-raportor,   argumentele  autorului  sesizării  şi   opiniile
reprezentanţilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională
                        a  c o n s t a t a t:
    1. În sesizarea  sa  deputatul Victor Cecan  solicită  interpretarea
prevederilor  art. 4 din Constituţie "Drepturile şi libertăţile  omului"
sub următoarele aspecte:
    - Ce sens comportă  noţiunile  "pacte" şi "celelalte tratate"?  Care
acte  internaţionale,  din punct de vedere constituţional, se referă  la
pacte şi care la tratate? Care este deosebirea dintre aceste acte?
    - De cînd Republica  Moldova  este  parte la  pactele  şi  tratatele
internaţionale: de la data semnării sau de la data ratificării lor?
    - Care autoritate  publică  este abilitată de a aprecia dacă o  lege
sau  alta  a Republicii Moldova nu concordă cu prevederile  pactelor  şi
tratatelor internaţionale?
    În scopul stabilirii   voinţei  autentice  a  legislatorului  asupra
dispoziţiilor art. 4 din Constituţie, Curtea reţine următoarele.
    Art. 4 alin.   (1)   din  Legea  Supremă  prevede  că   dispoziţiile
constituţionale    privind   drepturile   şi   libertăţile   omului   se
interpretează  şi  se aplică în concordanţă cu Declaraţia  Universală  a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica
Moldova  este  parte.  Această prevedere comportă  consecinţe  juridice,
presupunînd,   mai   întîi,  că  organele  de  drept,  inclusiv   Curtea
Constituţională  şi instanţele judecătoreşti, în limitele  competenţelor
ce  le revin, sînt în drept să aplice în procesul examinării unor  cauze
concrete  normele  dreptului  internaţional  în  cazurile  stabilite  de
legislaţie.
    Art. 4 alin.  (2)  din Constituţie vizează corelaţia dintre  normele
dreptului   internaţional   şi  dispoziţiile   constituţionale   privind
drepturile  fundamentate ale omului, acordînd, în caz de  neconcordanţă,
prioritate prevederilor internaţionale.
    Respectarea angajamentelor internaţionale de către Republica Moldova
este  prevăzută  de  art. 8 din Constituţie, potrivit  căruia  Republica
Moldova  se  obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor  Unite  şi
tratatele  la  care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state  pe
principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
    Potrivit teoriei   şi   practicii  dreptului   internaţional,   prin
principii  şi  norme unanim recunoscute ale dreptului  internaţional  se
înţeleg  principiile  şi normele consacrate ale dreptului  internaţional
care  au  caracter general şi universal. Normele şi  principiile  unanim
recunoscute ale dreptului internaţional sînt executorii pentru Republica
Moldova în măsura în care ea şi-a exprimat consimţămîntul de a fi legată
prin actele internaţionale respective.
    Dispoziţiile   constituţionale  privind  drepturile  şi  libertăţile
omului  nu  pot fi interpretate şi aplicate fără  recunoaşterea  acestor
principii.
    În afară de principiile  şi normele unanim recunoscute ale dreptului
internaţional  parte  componentă a cadrului legal al Republicii  Moldova
sînt şi tratatele internaţionale.
    Prin sintagma  "celelalte  tratate  la care Republica  Moldova  este
parte"  din art. 4 alin. (1) din Constituţie, în virtutea  dispoziţiilor
Convenţiei  de la Viena cu privire la dreptul tratatelor internaţionale,
încheiată la 23 mai 1969 şi ratificată de Parlamentul Republicii Moldova
prin Hotărîrea nr.  1135-XII din 4 august 1992, se subînţeleg  tratatele
internaţionale ratificate de către Republica Moldova, inclusiv tratatele
internaţionale  la  care  Republica Moldova a aderat,  care  au  devenit
executorii pentru Republica Moldova.
    Noţiunea de "pact",  utilizată în art. 4 din Constituţie,  denumeşte
un  gen  de tratat internaţional. Noţiunea de "tratat" este generală  şi
cuprinde  toate  genurile  de acorduri internaţionale -  tratat,  acord,
pact,  convenţie,  declaraţie, comunicat, protocol ş. a.  Indiferent  de
denumirea lor, actele respective au aceeaşi putere juridică obligatorie.
    În cazul în care  între pactele şi tratatele internaţionale  privind
drepturile  fundamentale  ale omului şi legile interne ale ţării  există
neconcordanţe, organele de drept aplică normele dreptului internaţional.
Dispoziţia    constituţională    despre   prioritatea    reglementărilor
internaţionale privind drepturile omului are incidenţă asupra legilor şi
asupra  altor  acte normative interne. Această dispoziţie vizează  toate
legile,   indiferent  de  data  adoptării  lor.  De  altfel,   tratatele
internaţionale  au  prioritate numai asupra legilor interne, dar  nu  şi
asupra normelor constituţionale.
    Referitor la  problema care autoritate publică din Republica Moldova
are dreptul de a stabili neconcordanţa între o lege a Republicii Moldova
şi  dispoziţiile  pactelor şi tratatelor internaţionale, Curtea ţine  să
releve  că autorităţile abilitate cu negocierea şi încheierea tratatelor
internaţionale  stabilesc  la  etapa  preliminară  dacă  legile  interne
concordă  cu  prevederile  tratatelor  internaţionale.  Legiuitorul,  la
rîndul  său,  de  asemenea  are  obligaţia  de  a  verifica  concordanţa
dispoziţiilor  proiectelor de legi cu normele tratatelor internaţionale.
În  cazul în care se depistează o neconcordanţă între legislaţia internă
şi  normele  internaţionale,  legislaţia internă urmează să  fie  supusă
revizuirii.
    Pentru considerentele  expuse  şi  conducîndu-se după art.  140  din
Constituţie,  art. 4 alin. (1) lit. b), art. 26 din Legea cu privire  la
Curtea   Constituţională,   art.  61  şi  62  din   Codul   jurisdicţiei
constituţionale,
    Curtea Constituţională
                         H O T Ă R Ă Ş T E :
    1. Prin art.  4 din Constituţie se garantează nu numai drepturile şi
libertăţile  fundamentale ale omului, consacrate de Constituţie, dar  şi
principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
    Prin principiile   şi  normele  unanim  recunoscute  ale   dreptului
internaţional  se înţeleg principiile şi normele dreptului internaţional
cu caracter general şi universal.
    2. Prin sintagma  "celelalte tratate la care Republica Moldova  este
parte",  cuprinsă  în  art.  4 alin. (1)  din  Constituţie,  se  înţeleg
tratatele internaţionale ratificate de către Republica Moldova, inclusiv
tratatele  internaţionale la care Republica Moldova a aderat, care  sînt
executorii pentru Republica Moldova.
    3. Principiile   şi   normele  unanim  recunoscute   ale   dreptului
internaţional,  tratatele  internaţionale  ratificate şi  cele  la  care
Republica  Moldova  a aderat sînt parte componentă a cadrului  legal  al
Republicii Moldova şi devin norme ale dreptului ei intern.
    4. Dacă există    neconcordanţe    între   pactele   şi    tratatele
internaţionale  privind  drepturile  fundamentale ale omului  şi  legile
interne  ale Republicii Moldova, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2)
din   Constituţie,   organele   de  drept  sînt   obligate   să   aplice
reglementările internaţionale.
    5. Prezenta Hotărîre  este definitivă, nu poate fi supusă nici  unei
căi  de  atac,  intră  în vigoare la data adoptării  şi  se  publică  în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

    PREŞEDINTELE
    CURŢII CONSTITUŢIONALE                          Pavel BARBALAT

    Chişinău, 14 octombrie 1999.
    Nr. 55.