O R D I N

cu privire la aprobarea metodicii privind elaborarea normativelor

de consum tehnologic al apei la întreprinderile prestatoare de

servicii alimentare cu apă şi canalizare din Republica Moldova

nr.163  din  27.10.99

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.149-152/320 din 24.12.1999

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

Notă: Vezi Legea nr.26-XV din 13.02.2004 privind modificarea şi completarea articolului 24 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.II - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului se reorganizează prin separare în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.266 din 28.04.2001 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului în Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Legea nr.676-XIV din 16.11.99 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern (art.II - se reorganizează prin fuzionare: Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale - în Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului)

În scopul asigurării utilizării raţionale a apei, optimizării cheltuielilor incluse în preţul de cost al producţiei, elaborării proiectelor individuale ale normativelor de consum tehnologic de apă,

ORDON:

1. Se aprobă Metodica privind elaborarea normativelor de consum tehnologic al apei la întreprinderile prestatoare de servicii alimentare cu apă şi canalizare din Republica Moldova, elaborate de către Universitatea Tehnică din Moldova (se anexează).

2. Direcţia generală apă, canalizare şi protecţia mediului înconjurător va pregăti şi prezenta materialele necesare Ministerului Justiţiei pentru expertiza juridică şi înregistrarea Metodicii în modul stabilit.

3. Întreprinderile prestatoare de servicii alimentare cu apă şi canalizare vor asigura elaborarea proiectelor individuale ale Normativelor de consum tehnologic de apă, conform metodicii în cauză, antrenînd în acest scop, prin contract, Catedra “Alimentare cu apă şi canalizare” a Universităţii Tehnice din Moldova.

4. Se stabileşte că proiectele individuale ale normativelor de consum tehnologic se aprobă anual de către Minister după coordonarea lor cu Concernul de Stat “Apă-Canal” şi prezentarea măsurilor concrete de reducere a consumului tehnologic şi a pierderilor de apă.

5. Controlul vizînd executarea prezentului ordin se pune în sarcina dlui Mihai Ştirban, viceministru.

Aprobat

Ministerul Dezvoltării Teritoriului,

Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale

al Republicii Moldova

nr.163 din 27.10.99

_____________

Mihai Severovan

METODICA

elaborării normativelor consumului tehnologic de apă

la întreprinderile prestatoare de servicii alimentare

cu apă şi canalizare din Republica Moldova

1. Termenii de bază.

Termenii utilizaţi în prezenta metodică au următoarele semnificaţii (sens):

Apă potabilă – apa, care poate fi consumată de om, direct sau indirect, timp îndelungat fără a-i prejudicia sănătatea, şi corespunde cerinţelor GOST 2874-82 “Apă-potabilă”.

Sistem de alimentare şi distribuţie a apei (ADA) – aducţiuni, artere şi reţele de distribuţie în localităţi.

Debit de apă – cantitatea de apă ce se scurge (trece) printr-o secţiune transversală într-o unitate de timp.

Pierderi de apă – pierderi fizice din sistemul ADA în rezultatul avariilor, scurgerilor, inclusiv celor latente din cauza neetanşeităţii conductelor, armăturilor şi ale rezervoarelor (bazinelor).

Scurgeri de apă – ieşiri spontane ale apei prin fisuri sau deteriorări ale conductelor, prin îmbinări, garnituri de etanşare ale armăturilor şi rezervoarelor (bazinelor) de apă.

Consum nefacturat de apă – consum de apă necontorizat din motivul sensibilităţii debitului mic, sau pierderea sensibilităţii caracteristicilor metrologice în procesul exploatării, inclusiv consumul de apă pentru combaterea incendiilor şi a pierderilor de apă comerciale.

Pierderi de apă comerciale – cantitatea de apă consumată de (consumator) beneficiar şi neachitată din diferite motive.

Scurgeri latente de apă – scurgeri de apă din sistemul ADA prin îmbinări de conducte care au loc în procesul exploatării şi care nu apar la suprafaţa pămîntului.

INTRODUCERE

Normele de consum tehnologice (NCTA), şi pierderile admisibile de apă sînt elaborate în scopul asigurării exploatării eficiente a sistemelor alimentare cu apă, reducerii pierderilor de apă în procesele de captare, pompare, tratare şi distribuire a apei, precum şi în procesele de colectare, transportare, epurare şi evacuare a apelor uzate. În baza acestor norme se va calcula volumul de apă care se include în preţul de cost al producţiei la calcularea tarifelor serviciilor alimentare cu apă şi canalizare.

NCTA se calculează pentru fiecare întreprindere prestatoare de servicii alimentare cu apă şi canalizare (ÎPSAAC) în conformitate cu indicaţiile prezentei metodici ţinînd cont de condiţiile locale (calitatea apei în sursă, tehnologiile de tratare şi epurare a apelor, materialele şi durata de exploatare a reţelelor, lungimea aducţiunilor şi reţelelor, gradul de contorizare a consumurilor de apă, condiţiile hidrogeologice etc.).

NCTA la ÎPSAAC constituie cantitatea maxim-admisibilă de apă consumată pentru necesităţile tehnologice la captarea, tratarea, transportarea şi distribuirea a 1000 m³ de apă potabilă prin sistemele de alimentare cu apă ce se află la balanţa ÎPSAAC; pierderile şi consumul necontorizat de apă la transportarea şi realizarea acesteia abonaţilor, precum şi consumul de apă pentru necesităţile angajaţilor ÎPSAAC, menţinerea în ordine a teritoriilor, construcţiilor şi zonelor de protecţie sanitară.

NCTA în gospodăria canalizării a ÎPSAAC include cantitatea maxim-admisibilă de apă pentru necesităţile tehnologice la colectarea, transportarea, epurarea şi evacuarea apelor în receptorul natural raportate la 1000 m³ de ape uzate, precum şi volumul de apă pentru necesităţile proprii ale angajaţilor ÎPSAAC, întreţinerea zonelor de protecţie sanitară şi a obiectivelor sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în condiţii sanitare satisfăcătoare.

NCTA individuale au menirea de a fi utilizate în vederea:

- eliberării permiselor speciale de utilizare a apei;

- elaborării limitelor de captare a apei;

- planificării şi organizării controlului vizînd activitatea ce ţine de consumul apei;

- efectuării expertizei ecologice;

- proiectării extinderilor sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare;

- întocmirii bilanţurilor gospodăriei apelor şi analizei tehnico-economice a utilizării surselor de apă;

- determinării consumului specific raportat la o unitate de producţie (m³);

- elaborării planurilor de dezvoltare a teritoriului.

Metodica urmează a fi utilizată în mod obligator la elaborarea NCTA pentru toate întreprinderile şi organizaţiile Republicii Moldova, ce prestează servicii alimentare cu apă şi canalizare indiferent de forma de proprietate, subordonare sau de alte forme de activitate.

1. Metodica de calcul a normelor consumului tehnologic şi a

pierderilor de apă la întreprinderile prestatoare de servicii

alimentare cu apă şi canalizare

NCTA raportate la 1000 m³ apă potabilă livrată de ÎPSAAC include:

- consumul tehnologic în procesele de captare, tratare şi transportare a apei, inclusiv consumul de către obiectivele auxiliare ale întreprinderii;

- pierderile de apă la staţiile de tratare;

- pierderile şi consumul nefacturat de apă din sistemele de aducţie şi distribuţie;

- consumul de apă pentru necesităţile potabile şi menajere ale angajaţilor întreprinderii prestatoare de servicii alimentare cu apă şi canalizare;

- consumul de apă necesar pentru întreţinerea zonelor de protecţie sanitară şi a construcţiilor în stare sanitară satisfăcătoare.

De asemenea, se determină volumul apelor uzate formate în procesul producerii a 1000 m³ de apă potabilă.

1.1. Consumul tehnologic la captarea apei include:

a) consumul de apă la prizele subterane pentru:

- dezinfectarea şi spălarea fîntînilor arteziene, captajelor etc. (se efectuează după reparaţia pompelor sau a fîntînii arteziene, precum şi în caz de poluare bacteriologică);

- restabilirea debitului fîntînii arteziene.

b) consumul de apă la prizele de suprafaţă pentru:

- spălatul sitelor;

- spălatul conductelor de aspiraţie cu scurgere gravitaţională şi a altor elemente ale prizei.

1.2. Consumul tehnologic la tratarea apei include consumul de apă la:

- evacuarea nămolului din camerele de floculaţie (reacţie), din decantoare de diverse tipuri;

- spălatul decantoarelor, filtrelor, filtrelor de contact;

- pregătirea materialelor dezinfectante: (apă clorurată);

- prepararea soluţiilor de reactivi şi spălarea cuvelor;

- dezinfectarea şi spălarea rezervoarelor de înmagazinare a apei potabile;

- spălarea conductelor de apă amplasate pe teritoriul staţiei de tratare;

- asigurarea necesităţilor laboratorului chimico-bacteriologic, precum şi pentru prelevarea centralizată a probelor de apă;

- răcirea utilajului (compresoare, rulmenţi etc.);

1.3. Consumul tehnologic la transportarea apei include consumul de apă:

- la spălarea şi dezinfectarea aducţiunilor, reţelelor de distribuţie şi a rezervoarelor de înmagazinare a apei, conform planului de profilaxie, precum şi după efectuarea reparaţiilor;

- pentru necesităţile tehnologice ale staţiilor de pompare şi repompare.

1.4. Consumul tehnologic pentru obiectivele auxiliare ale ÎPSAAC include consumul de apă pentru:

- funcţionarea centralelor termice;

- necesităţile tehnologice auxiliare, cum ar fi spălatul autocarelor, mecanismelor, cît şi menţinerea în stare sanitară satisfăcătoare a locurilor de muncă, clădirilor şi a teritoriului.

1.5. Consumul tehnologic se calculează în baza datelor de exploatare a întreprinderii conform tabelului 1 (media consumurilor ultimilor 3 ani). Volumul de apă pentru spălatul conductelor se calculează în dependenţă de diametrul şi lungimea conductei (= 500 m) conform planului de lucru (spălatul se efectuează o dată pe an, timp de 2 ore, viteza apei 1,0 m/s). În calcul se include şi volumul de apă folosit la spălatul aducţiunilor şi reţelelor de distribuţie după reparaţie (conform registrului de înregistrare a avariilor).

1.6. Pierderile de apă la staţiile de tratare (ST) includ pierderile de apă:

- cauzate de defectarea conductelor ST (pînă la staţia de pompare de treapta II);

- cauzate de golirea conductelor ST pentru efectuarea reparaţiilor;

- la infiltrarea prin pereţii rezervoarelor şi a altor bazine de apă (rezervoare de înmagazinare, amestecătoare, decantoare, filtre etc.);

- la scurgerile prin neetanşeităţile armăturii de reglare şi închidere ce se află permanent sub presiune.

Pierderile de apă cauzate de defectarea conductelor şi golirea lor în caz de reparaţii, cît şi scurgerile din diferite bazine de apă etc. se calculează conform metodei de calcul a pierderilor şi cheltuielilor nefacturate din sistemele de alimentări cu apă a centrelor populate din Republica Moldova (anexa nr.1).

1.7. Pierderile şi consumul nefacturat de apă din sistemele de aducţie şi distribuţie raportate la 1000 m³ apă potabilă se calculează conform indicaţiilor prezentate în Metodica de calcul a pierderilor şi consumurilor nefacturate din sistemele de alimentare cu apă a localităţilor din Republica Moldova (anexa nr.1).

1.8. Consumul de apă pentru necesităţile potabile şi menajere ale angajaţilor ÎPSAAC se calculează conform normelor SNiP 2.04.01-85 din anexa nr.3, reieşind din numărul de angajaţi ai întreprinderii.

1.9. Consumul de apă necesar pentru întreţinerea zonelor de protecţie sanitară şi a construcţiilor (spălatul pavajelor rigide, stropitul spaţiilor verzi) în stare sanitară satisfăcătoare se calculează conform normelor din SNiP 2.04.02-84.

1.10. NCTA în ÎPSAAC raportate la 1000 m³ apă potabilă, livrată în sistemul de distribuţie, se calculează utilizînd totalul indicilor nominalizaţi în pct.1 al prezentei metodici.

1.11. Volumul de apă uzată, care se formează în procesul producerii şi transportării a 1000 m³ de apă potabilă se calculează conform tabelului 1 şi pct.1.8 ale prezentei metodici.

  2. Calculul normelor consumului tehnologic de apă

în gospodăria canalizare

NCTA rapoartate la 1000 m³ de ape uzate în sistemul de canalizare includ:

a) consumurile tehnologice de apă la:

- colectarea şi transportarea apelor uzate de la consumatori pînă la staţiile de epurare a apelor;

- epurarea şi evacuarea apelor uzate în receptorul natural;

- asigurarea necesităţilor obiectelor auxiliare a gospodăriei;

b) consumul de apă pentru necesităţile potabile şi menajere ale angajaţilor ÎPSAAC;

c) consumul de apă necesar pentru întreţinerea zonelor de protecţie sanitară şi a construcţiilor în stare sanitară satisfăcătoare;

d) cantităţile (volumul) suplimentare de ape uzate ce se formează în procesul de colectare, transportare şi epurare a 1000 m³ de ape uzate.

2.1. Consumul tehnologic de apă la colectarea şi transportarea apelor uzate include consumul apei:

- la spălatul reţelelor cu scurgere liberă şi sub presiune;

- pentru răcirea rulmenţilor pompelor la staţiile de pompare;

- la spălatul grătarelor şi rezervoarelor de recepţie.

2.2. Consumul tehnologic la epurarea apei şi evacuarea ei în receptor natural include consumul de apă:

- la răcirea rulmenţilor pompelor şi a compresoarelor;

- la spălatul grătarelor;

- la dezintegrarea (mărunţirea) deşeurilor;

- la spălatul (podelelor) pardoselelor încăperilor de producţie;

- la spălatul conductelor şi construcţiilor pentru efectuarea reparaţiilor;

- pentru necesităţile instalaţiilor de dezinfectare a apei epurate;

- pentru funcţionarea laboratorului chimico-bacteriologic.

2.3. Consumul tehnologic pentru satisfacerea necesităţilor obiectivelor auxiliare ale gospodăriei de canalizare a ÎPSAAC include consumul de apă:

- necesar pentru funcţionarea centralelor termice;

- pentru necesităţile tehnologice auxiliare la spălatul autocarelor, mecanismelor şi utilajului, cît şi pentru menţinerea în stare sanitară satisfăcătoare a locurilor de muncă, edificiilor şi a teritoriilor aferente.

2.4. Toate consumurile tehnologice se calculează în temeiul rezultatelor de analiză şi a datelor din paşapoarte conform tabelului 2.

2.5. Consumul de apă pentru necesităţile potabile şi menajere ale angajaţilor întreprinderilor gospodăriei de canalizare se calculează conform normelor din anexa nr.3 SNiP 2.04.01-85, reieşind din numărul de angajaţi ai întreprinderii.

2.6. Consumul de apă necesar pentru întreţinerea zonelor de protecţie sanitară şi a construcţiilor (spălatul pavajelor rigide, stropitul spaţiilor verzi) în stare sanitară satisfăcătoare se calculează conform normelor din SNiP 2.04.02-84.

2.7. NCTA în gospodăria canalizare raportate la 1000 m³ de ape uzate se calculează folosind totalul consumurilor nominalizate în pct.2.1.-2.6. ale prezentei metodici.

2.8. Volumul de apă uzată care se formează în procesul colectării, transportării şi epurării apelor uzate se calculează conform tabelului 2 şi pct.2.5.-2.6. ale prezentei metodici, (se iau în consideraţie apele meteorice şi subterane infiltrate în reţeaua de canalizare, cît şi colectate din zonele necanalizate).

3. Ordinea de prezentare, coordonare şi aprobare

a normativelor de consum tehnologic al apei

3.1. Proiectul NCTA individuale (pentru ÎPSAAC concretă) se elaborează de ÎPSAAC, care exploatează sistemele sau de organizaţiile specializate în domeniu.

Elaboratorul prezentei metodici (Catedra Alimentări cu Apă şi Canalizări a Universităţii Tehnice a Moldovei) acordă în bază contractuală consultaţii metodice pentru calculul individual al NCTA.

3.2. Proiectul NCTA elaborat se prezintă spre coordonare Concernului de Stat “Apă-Canal” şi se aprobă de Ministerul Dezvoltării Teritoriului Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale. La proiectul NCTAI se anexează un memoriu explicativ cu calculele respective, precum şi planul de măsuri pentru reducerea pierderilor de apă.

3.3. Motive pentru revizuirea sau modificarea NCTA individuale în vigoare pot fi:

- cerinţele actelor normative, deciziile organelor centrale de stat;

- expirarea termenului de valabilitate a documentelor în vigoare;

- modificarea tehnologiilor de tratare şi epurare a apelor;

- schimbarea stării tehnice a sistemelor de aducţiune şi distribuţie a apei şi gradul de dotare a consumatorilor cu contoare de apă;

- modificarea sistemului de alimentare cu apă şi reţelelor ce se află la balanţa întreprinderii;

- schimbările hidrogeologice, hidrologice, cît şi ecologice la sursele de apă;

- depistarea unor erori admise în calculele efectuate anterior.

Anexa nr.1

Calculul

normelor pierderilor şi consumului de apă nefacturat din sistemele alimentare

cu apă potabilă din localităţile Republicii Moldova

1. Calculul pierderilor normative şi a consumului de apă

1.1. Normativele anuale de pierderi şi consumul de apă nefacturat din sistemele ADA la transportare şi realizare se calculează conform formulei:

în care:

W_N – norma pierderilor fizice a apei la transportarea ei abonaţilor din sistemul ADA, m³;

W_NP – norma consumului de apă nefacturat, utilizat de agenţii economici, precum şi pentru combaterea incendiilor, m³.

1.2. Normativele pierderilor anuale de apă se calculează prin formula:

în care:

V₁ – pierderile de apă anuale prin deteriorările apărute în aducţiuni, artere şi reţele de distribuţie ce nu apar la suprafaţa pămîntului, m³;

V₂ – pierderile de apă în rezultatul golirii conductelor ADA pentru efectuarea reparaţiilor şi a avariilor, m³;

V₃ – pierderile de apă de la cişmele, m³;

V₄ – pierderile de apă anuale din rezervoarele de apă potabilă, m³.

1.2.1. Pierderile de apă anuale prin deteriorările apărute în aducţiuni, artere şi reţele de distribuţie ce nu apar la suprafaţa pămîntului se calculează prin formula:

în care:

∑W₁^of – pierderile sumare de apă din conductele din oţel, m³;

∑W₁^f – pierderile sumare din conductele din fontă, n;

∑W₁^b/a – pierderile sumare din conductele din beton armat, m³;

∑W₁^etc. – pierderile sumare din conductele din alte materiale (polietilenă etc.), m³.

Suma pierderilor de apă (∑W₁^of; ∑W₁^f; ∑W₁^b/a; ∑W₁^etc.) se calculează prin formula:

în care:

W^х_1-i; L_i^x; q_i^х – sînt determinate în funcţie de materialul conductei şi perioada de exploatare i.

L_i^х – lungimea totală a aducţiunilor, arterelor şi reţelelor de distribuţie din ţevi de acelaşi material cu durata de exploatare “i”, km;

q_i^х – pierderile admisibile de apă din conductele noi montate din acelaşi material care se determină după diametrul mediu al conductelor din perioada “i” de exploatare, m³/h (vezi tabelul 1);

K_i – coeficientul majorării pierderilor de apă în urma exploatării ţevilor în perioada “i” care se determină după diametrul mediu al ţevilor, conform datelor elaborate de Academia de Stat a gospodăriei orăşeneşti din Harkov şi este egal cu:

“i” – durata de exploatare a reţelelor, zeci de ani.

1.2.2. V₂ – pierderile de apă în rezultatul golirii conductelor ADA pentru efectuarea reparaţiilor şi a volumului anual de apă pierdut pînă la depistarea avariilor se determină prin formula:

în care:

n – numărul grupelor de ADA clasificate după mărimea diametrelor;

V₂ⁿ – volumul anual al pierderilor de apă în rezultatul golirii conductelor ADA de acelaşi diametru (din grupa n) pentru efectuarea reparaţiilor şi a volumului anual de apă pierdut din ADA, respectiv pînă la depistarea avariilor se determină prin formula:

în care: d_n – diametrul conductei din grupa n, m;

∑L_n – lungimea totală a tronsoanelor deconectate din grupa n, la care au fost depistate şi lichidate avariile m; (conform SNIP 2.04.02-84 şi SNIP 3.05.04-85).

i – numărul de avarii anuale la tronsoanele de acelaşi diametru.

depistării avariilor şi deconectării tronsoanelor avariate (din experienţa serviciului cu o durată de 6 ore în oraş şi 12 ore în afara oraşului) m³.

Pierderile de apă la o avarie se calculează conform formulei:

în care:

µ – coeficientul consumului, 0,6;

S – suprafaţa deversării apei (deteriorării ţevii), m²;

t – timpul scurgerii, 6-12 ore;

g – acceleraţia gravitaţională, 9,81 m/s²;

P – presiunea apei în conductă pe tronsonul avariat, m.c.a.

La rupturi şi frînturi de ţeava, suprafaţa deversării se calculează cu formula;

în care:

d – diametrul conductei, m,

inclusiv

La fisura ţevii

La sufluri, deteriorării ale îmbinării prin flanşe sau garnitură de etanşare, suprafaţa deversării se ia S = 0,0002 m², iar volumul pierderilor apei constituie

La calcularea numărului rupturilor şi tipurilor deteriorărilor ţevilor drept bază servesc datele reale din anul precedent.

Notă: După expirarea duratei de exploatare a ţevilor, stabilită de producător, volumul pierderilor de apă nu poate fi considerat mai mare ca cel admisibil pentru perioada de exploatare stabilită.

1.2.3. Pierderile de apă în 24 ore de la utilizarea cişmelelor, V₃, se calculează conform formulei:

în care:

N_ci – numărul de cişmele instalate pe reţea;

K – probabilitatea deteriorării cişmelelor (K = 0,1);

µ – coeficientul de debit al cişmelei defectate (µ = 0,4);

S – suprafaţa secţiunii transversale a ţevii, m²;

P – presiunea medie de serviciu în reţea, (nu mai mare de 60), m.c.a.;

de unde:

1.2.4. Pierderile de apă anuale din (rezervoarele) bazinele ADA se calculează conform formulei:

în care:

0,003 – valoarea admisibilă a scăderii apei din rezervoarul de înmagazinare nou-construit prin suprafaţa umectată a pereţilor şi fundului (radierului) rezervoarului în 24h, m³/m²;

∑S_b-а-р- – suprafaţa umectată a tuturor rezervoarelor de înmagazinare din sistemul ADA (înălţimea medie umectată a pereţilor este egală cu 3,5m), m².

Pentru rezervoarele care se exploatează timp îndelungat normativele scurgerilor pot fi majorate numai în temeiul unor argumente (în baza actului de examinare cu participarea expertului tehnic şi a reprezentantului organului care aprobă NCTA).

1.3. Consumul normativ de apă nefacturat din sistemul ADA se calculează conform formulei:

în care:

V₅ – consumul de apă neînregistrat de contoare (apometre) în legătură cu gradul de sensibilitate la debite mici sau pierderea sensibilităţii caracteristicilor metrologice procesul de exploatare, m³;

V₆ – consumul de apă utilizat pentru combaterea incendiilor, scurgerilor prin hidranţi şi controlul hidranţilor în procesul de funcţionare, m³;

V₇ – pierderile de apă comerciale, m³.

1.3.1. Consumul de apă necontorizat se calculează conform formulei:

în care:

V₅^c.1. – consumul anual de apă neînregistrat de toate contoarele instalate la branşamentele blocurilor locative;

în care:

q_i – debitul minim înregistrat de contor cu diametrul “i” conform datelor din paşaport, m³/h;

N_i^c.1. – numărul de contoare (apometre) de acelaşi diametru  “i” instalate la branşamentele blocurilor locative, buc;

4 – numărul de ore în care consumul de apă la consumator, este minim, ore/zi;

V₅^ind – consumul anual de apă neînregistrat de toate contoarele instalate la branşamentele întreprinderilor industriale şi ale clădirilor social-administrative conectate la sistemul alimentar cu apă, buc;

în care:

N_i^ind – numărul de contoare cu diametrul “i”, instalate la branşamentele întreprinderilor industriale şi ale clădirilor de menire social-administrativă, buc.;

8 – numărul de ore în care consumul de apă la consumator este minim, ore/zi.

Calculul consumului de apă V₅^c.1. şi V₅^ind se efectuează sub formă de tabel (vezi tabelele 3 şi 4).

V₅^m – consumul anual de apă necontorizat, date fiind indicaţiile eronate ale apometrelor se determină prin formula:

în care:

V_a – consumul de apă anual înregistrat de contoare, m³.

0,17 – eroarea în indicaţiile contoarelor la 1000 ore de exploatare (conform GOST 8.156-83) “Contoare de apă. Metode şi procedee de control”.

4 – eroarea relativă maximală a contorului după fabricarea acestuia sau reparaţie, în % (GOST 8.156-83);

17,5 – perioada între două verificări ale contoarelor de apă, mii ore.

1.3.2. Consumul de apă anual utilizat pentru combaterea incendiilor, scurgerilor prin hidranţi şi controlul hidranţilor în procesul de funcţionare se calculează prin formula:

în care:

V₆ⁱ – consumul de apă anual, utilizat pentru combaterea incendiilor propriu-zise;

în care:

3 – durata de combatere a unui incendiu, ore;

q_i – volumul mediu de apă necesar pentru combaterea unui incendiu, l/s;

N_i – numărul de incendii pe an (numărul mediu din ultimii trei ani);

V₆ⁱⁿ – consumul de apă necesar pentru instruirea pompierilor,

în care:

N_in – numărul instruirilor anuale;

N_in – volumul de apă necesar pentru o instruire, m³;

V₆^h – volumul de apă necesar pentru verificarea capacităţii de lucru a hidranţilor, m³;

2 – numărul de verificări pe an;

Q_v – volumul de apă necesar pentru o verificare (în baza datelor instrucţiunii tehnologice de exploatare);

N_h – numărul de hidranţi supuşi verificării, buc.

1.3.3. Pierderile de apă comerciale V₇ se calculează în procente în funcţie de numărul locuitorilor din localitate:

pînă la 100 mii locuitori – 0,5%;

de la 100 mii pînă Ia 200 mii – 1%;

de la 200 mii pînă la 500 mii – 1,5%;

de la 500 mii pînă la 1000 mii – 2% din cantitatea de apă necesară localităţii.

1.4. Pierderile şi consumul tehnologic nefacturat de apă din sistemul ADA în m³ raportate la 1000 m³ de apă potabilă se calculează conform formulei:

în care:

W – volumul anual al pierderilor şi al consumului nefacturat de apă calculat conform prezentei metodici, mii m³;

W_an – volumul anual de apă pompat în sistemul ADA, planificat pentru perioada de calcul, mii m³.

Anexa nr.2

Calculul consumului tehnologic de apă la captare, tratare şi transportare

1. Consumul tehnologic vizînd captarea apei

1.1. Din sursele de suprafaţă

a) Consumul de apă la spălatul sitelor şi microfiltrelor se consideră egal cu volumul de apă care trece prin ele, sub o presiune nu mai mică de 15 m.c.a.

Volumul de apă necesar pentru spălare constituie 0,5% pentru site şi 2% pentru microfiltre din volumul total de apă captat.

b) Consumul de apă la spălarea conductelor de aspiraţie, cu scurgere gravitaţională şi a gribului apei, ţinînd cont de Regulile de exploatare tehnică a sistemelor de alimentare cu apă şi evacuarea apelor menajere a localităţilor se determină prin formula:

în care:

V – viteza apei în conductă la spălare (pentru diametrele 300-500 mm – 1÷1,5 m/s mai mare de 500 mm 1,5÷2 m/s, dar nu mai mică de 1,1 m/s a vitezei calculate;

S – aria suprafeţei transversale a conductei, m²;

t – durata spălării, sec., se determină conform experienţei de exploatare, în lipsa acesteia se recomandă 2÷3 ore;

n – numărul de spălări pe an, se determină conform experienţei de exploatare, dar nu mai mic de o dată pe an.

1.2. Din sursele subterane

c) consumul tehnologic de apă pentru necesităţile prizelor de apă din surse subterane se calculează conform paşaportului fîntînii arteziene şi experienţei de exploatare. Consumul anual de apă la spălarea fîntînilor arteziene se calculează conform formulei:

în care:

Q_calc – productivitatea fîntînii arteziene, m³/h;

t – durata spălării (8h), ore;

n – numărul de spălări pe an, nu mai puţin de o dată pe an.

2. Consumul tehnologic de apă pentru tratare

2.1. Consumul de apă la spălarea filtrelor.

Conform SNiP 2.04.02-84 pct.6.97 perioada de funcţionare a filtrelor în regim normal între două spălări e de cel puţin 8÷12h.

Volumul zilnic de apă pentru spălarea unui filtru se calculează conform formulei:

în care:

W_f – volumul filtrului, m³;

S_f – suprafaţa filtrului, m¹;

t – timpul spălării, min;

i – intensitatea spălării unui metru pătrat, l/s;

n – numărul spălărilor pe zi (2 ori).

2.2. Consumul de apă la dezinfectarea rezervoarelor.

Conform SNiP 3.03.04-85, anexa nr.5, pct.14, se, prevede de două ori pe an dezinfectarea rezervoarelor de apă de toate menirile (rezervoare de compensare, apă potabilă, cuvele castelelor de apă etc.). Dezinfectarea se efectuează timp de 5÷6h prin umplerea rezervoarului cu apă clorurată cu concentraţia de clor activ de 75÷00 mg/l, care apoi se evacuează, iar pereţii rezervoarului se spală cu ajutorul unui furtun cu diametrul de 50 mm.

Volumul anual de apă necesar pentru dezinfectare se calculează conform formulei:

dintre care:

N_w – numărul rezervoarelor de aceleaşi dimensiuni;

N_d – numărul de dezinfectări pe an;

F_w – suprafaţa transversală a rezervoarului, m²;

H_w – înălţimea (adîncimea) rezervoarului, m.

2.3. Spălatul suprafeţelor filtrelor după dezinfectare.

Spălatul suprafeţelor după dezinfectare se efectuează cu ajutorul furtunului D = 50 mm sub presiunea apei de 40 m.c.a., cu un debit specific egal cu 0,63 m³/m², conform SNiP 3.05.04-85.

Timpul spălării 1 m² de suprafaţă e de 12 sec.

Volumul anual de apă necesar pentru spălarea suprafeţelor filtrelor se calculează conform formulei:

în care:

S_b – suprafaţa totală ce necesită a fi spălată, m²;

N_d – numărul de dezinfectări pe an, conform SNiP 3.05.04-85.

2.4. Consumul de apă la spălatul pereţilor filtrelor.

Spălatul pereţilor se efectuează după spălarea stratului filtrant cu ajutorul unui furtun cu D = 50 mm sub presiunea apei de 40 m.c.a.

Volumul anual de apă necesar se calculează conform formulei:

dintre care:

S_b – suprafaţa totală a unui filtru ce necesită a fi spălată, m²;

N_f  – numărul filtrelor identice.

2.5. Consumul de apă la spălatul rezervoarelor de apă potabilă.

Spălatul se efectuează de două ori pe an după dezinfectare, de regulă, cu ajutorul unui furtun D = 50 mm.

Debitul specific pentru spălarea pereţilor se consideră egal cu 1 m³/m², iar pentru spălarea fundului rezervoarului – 1,6 m³/m².

2.6. Consumul de apă la evacuarea nămolului din decantoare.

Volumul de apă consumată la evacuarea nămolului din decantoare se determină conform SNiP 2.04.02-84.

Pentru planificarea acestui consum se stabileşte că evacuarea nămolului fără golirea totală a decantorului să se efectueze de n-ori pe an (numărul mediu din anul precedent). Grosimea stratului de nămol se consideră egală cu 0,45 m.

Volumul nămolului evacuat din decantoare într-un an se calculează conform formulei:

dintre care:

N – numărul decantoarelor identice;

L, B – lungimea şi lăţimea decantorului, m;

n – numărul de operaţii pe an;

1,2÷1,5 – coeficientul de diluare a nămolului.

Notă: Curăţirea şi spălarea decantoarelor cu golirea totală se efectuează o dată pe an. Debitul de apă necesar pentru această operaţie se calculează analogic rezervoarelor de apă potabilă cu coeficientul 2.

2.7. Consumul de apă la spălatul rezervoarelor pentru prepararea soluţiilor de reactive.

Cantitatea de apă necesară pentru spălatul rezervoarelor se calculează analogic rezervoarelor de apă curată cu coeficientul 1,5.

Spălatul se efectuează o dată pe an,

2.8. Consumul de apă pentru etanşarea presgarniturilor şi răcirea rulmenţilor.

Volumul anual de apă necesar pentru presgarnituri şi răcirea rulmenţilor pompelor şi suflantelor se calculează conform formulei:

dintre care:

N_i – numărul de agregate identice;

t_i – durata de funcţionare a agregatului pe an, h;

g_i – debitul de apă necesar pentru un agregat (conform paşaportului), m³/oră.

2.9. Consumul de apă la colectarea centralizată a probelor de apă. Consumul anual de apă prin conducta de colectare a probelor cu D = 10 mm sub presiunea de H = 2,0 m.c.a. constituie 3153 m³.

2.10. Pierderile de apă prin neetanşeitatea vanelor la staţiile de tratare există ca rezultat a ecartamentului de 3-8 mm a întrerupătorului, nefuncţionarea căruia şi conduce la scurgere.

Volumul acestor pierderi se consideră egal cu 1% din volumul apei brute pompată la staţia de tratare.

2.11. Consumul tehnologic de apă sumar la staţiile de tratare nu trebuie să depăşească 14% din volumul apei venit la staţiile fără reciclarea apei tehnologice şi 4% la staţiile cu reciclare.

2.12. Consumul de apă la spălatul şi dezinfectarea conductelor necesită a fi efectuat după lichidarea avariilor sau lucrărilor de reparaţie a conductelor.

Volumul de apă anual pentru aceste operaţii la un tronson se calculează conform formulei:

în care:

Q – debitul de apă a conductei, viteza apei se consideră egală cu 1,0 m/s, m³/h;

n – numărul de avarii sau reparaţii pe an la un tronson;

t – durata operaţiei, h, (2 h).

2.13. Consumul de apă la funcţionarea aparatelor pentru clorinare.

Volumul de apă anual necesar pentru funcţionarea aparatelor de clorinare se calculează conform formulei:

în care:

n – numărul de aparate;

Q – debitul de apă pentru un aparat, m³/h;

t – durata funcţionării pe zi, h.

3. Consumul tehnologic anual la obiectivele auxiliare a ÎPSAAC utilizat la spălatul autocarelor, mecanismelor, menţinerea în stare sanitară satisfăcătoare a locurilor de muncă, construcţiilor şi a teritoriului, cît şi pentru necesităţile potabile şi menajere a angajaţilor se calculează conform normativelor de proiectare în vigoare.

Consumul anual de apă la obiectivele auxiliare:

a) Consumul de apă pentru necesităţile potabile şi menajere conform SNiP 2.04.01-85 anexa nr.3, pct.31.

în care:

N – numărul angajaţilor (sumar în 3 schimburi);

Q – norma consumului de apă pentru un lucrător într-un schimb 25 litri;

b) Necesităţile pentru duş.

n – numărul de angajaţi cărora le revine o cabină de duş (reieşind din normele sanitare ale proceselor industriale, de la 3÷15 oameni);

c) Consumul de apă la stropitul spaţiilor verzi.

în care:

S – suprafaţa spaţiilor verzi, m²;

Q – norma de stropire 3÷6 l la un m² de suprafaţă;

n – numărul de stropiri pe an;

d) spălarea suprafeţelor de acces la sectoare.

în care:

S – suprafaţa căilor de acces asfaltate sau betonate, m³

a – numărul de spălări pe an;