AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ
Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei normării
consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice la transportarea
gazelor naturale prin conductele magistrale ale Republicii Moldova
Nr.24 din 28.07.2000
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.98-101/290 din 10.08.2000
* * *
Abrogat: 14.07.2023
Hotărîrea ANRE nr.382 din 27.06.2023
Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare
în Energetică HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă Metodologia normării consumurilor tehnologice şi
pierderilor tehnice la transportarea gazelor naturale prin conductele
magistrale ale Republicii Moldova (se anexează).
DIRECTOR GENERAL
AL AGENŢIEI NAŢIONALE
PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ Anatol SARACUŢA
DIRECTOR Veaceslav CHILAT
Chişinău, 28 iulie 2000.
Nr. 24.
Anexă
la Hotărîrea Consiliului
de administraţie ANRE
nr. 24 din 28 iulie 2000
METODOLOGIA
normării consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice la
transportarea gazelor naturale prin conductele magistrale ale
Republicii Moldova
I. GENERALITĂŢI
Normarea pierderilor tehnice şi consumurilor tehnologice reprezintă
una din căile principale de diminuare şi reglementare a lor. La
stabilirea normelor de pierderi se vor lua în consideraţie numai acele
pierderi, care direct depind de mijloacele tehnice cu ajutorul cărora se
realizează transportul gazelor. Pierderile accidentale se exclud
deoarece, una din sarcinile de bază şi obligatorie a întreprinderilor de
exploatare este de a asigura funcţionarea normală şi în deplină
siguranţă a sistemului de transport.
Prezenta metodologie are drept scop normarea consumurilor
tehnologice şi a pierderilor tehnice în sistemul de transport al gazelor
naturale al Republicii Moldova.
Metodologia stabileşte ordinea normării şi calculării:
1. Consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice de gaze la
staţiile de compresie şi cele de predare;
2. Consumurilor tehnologice şi pierderilor tehnice în conductele
magistrale.
Compartimentul consumurilor tehnologice stabileşte:
1.1. Consumul de gaze pentru necesităţile tehnologice în staţiile de
compresie (SC) echipate cu turbocompresoare;
1.2. Consumul de gaze la centralele termice ale staţiilor de
compresie şi predare, precum şi la instalaţiile pentru preîncălzirea
gazelor, consumul real al cărora se va determina cu ajutorul aparatelor
de evidenţă (contoarelor);
1.3. Consumul de gaze pentru laboratoarele de chimie.
La determinarea consumului de gaze pentru staţiile de compresie
echipate cu turbocompresoare se vor lua în consideraţie următoarele
articole de consum:
1.1.1. Consumul de gaze utilizat drept combustibil de către
turbocompresoare;
1.1.2. Consumul de gaze necesar pentru purjarea conturului
turbocompresoarelor înainte de încărcarea lor;
1.1.3. Consumul de gaze din sistemul de etanşare "gaze-ulei" al
turbocompresoarelor;
1.1.4. Pierderile de gaze rezultate la demararea şi oprirea
turbocompresoarelor;
1.1.5. Pierderile de gaze rezultate la purjarea conductelor şi
comunicaţiilor aferente staţiilor de compresie, la oprirea planificată a
lor;
1.1.6. Pierderile de gaze rezultate la purjarea separatoarelor de
praf şi condensat, filtrelor şi altor utilaje aferente staţiilor de
compresie şi predare;
1.1.7. Pierderi de gaze la includerea în funcţiune a robinetelor
pneumatice;
1.1.8. Pierderi de gaze la alimentarea instalaţiilor pentru
depozitarea metanolului.
Consumurile tehnologice şi pierderile tehnice din conductele
magistrale includ:
2.1. Consumurile de gaze necesare pentru purjarea şi curăţarea
periodică a conductelor traseului magistral de transport;
2.2. Consumuri de gaze la alimentarea instalaţiilor de metanol;
2.3. Consumuri de gaze la lichidarea depunerilor de criohidraţi din
conducte, revizii, reparări de profilaxie, înlocuirea armaturilor uzate
etc.;
2.4. Pierderi la exploatare.
Pierderile la exploatare apar în rezultatul:
2.4.1. Scurgerilor eventuale de gaze prin macrofisuri şi perforări
(atît pe traseul de transport, cît şi pe comunicaţiile staţiilor de
compresie şi predare ) - care pot fi uşor depistate vizual;
2.4.2. Scurgerilor eventuale de gaze prin microfisurile şi
perforările conductelor sistemului de transport - care pot fi depistate
doar prin detectare;
2.4.3. Deetanşerii îmbinărilor prin flanşă sau filet al
echipamentului aferent reţelelor şi instalaţiilor pentru transportul
gazelor (robinete, separatoare, filtre etc.);
2.4.4. Deetanşerii zăvoarelor robinetelor de purjare;
2.4.5. Deetanşerii presgarniturii şi altor etanşeri;
2.4.6. Deetanşării conductelor de impuls ale aparatelor de măsură şi
control precum şi sistemelor de automatizare;
2.4.7. Deetanşarii presgarniturii tijelor de manevră ale robinetelor
şi vanelor subterane de reţea.
Prezenta metodologie nu stabileşte ordinea de normare a consumurilor
de gaze pentru:
- Executarea şi repararea capitală a conductelor magistrale şi
ramificaţiilor aferente lor;
- Punerea în funcţiune şi ajustarea utilajului aferent staţiilor de
compresie şi predare;
- Necesităţile caselor operatorilor staţiilor de predare şi ale
patrulorilor;
- Pierderile accidentale.
Aceste consumuri şi pierderi se vor pune în evidenţă separat şi
pentru ele se vor stabili, după caz, limite corespunzătoare.
II. NORMAREA CONSUMULUI TEHNOLOGIC DE GAZE PENTRU STAŢIILE DE
COMPRESIE (SC) ECHIPATE CU TURBOCOMPRESOARE
La baza normării consumului de combustibil necesar pentru
transportul gazelor stau normele individuale. Individuale sînt acele
consumuri de combustibil gazos necesare pentru efectuarea unităţii de
lucru de comprimare.
Normele individuale se stabilesc pentru turbocompresoare de acelaşi
tip exploatate în anumite condiţii etalon. Devierile de la condiţiile
etalon de exploatare se vor corecta prin aplicarea coeficienţilor de
corecţie de exploatare, stabiliţi pentru fiecare tip de
turbocompresoare. Cantităţile de gaze utilizate pentru necesităţile
tehnologice ale staţiilor de compresie se vor determina conform
indicilor contoarelor sau prin calcul analitic.
2.1. Normarea consumului de combustibil gazos
necesar staţiilor de compresie (SC)
Prin normă de consum se înţelege cantitatea maximă admisibilă de
combustibil consumată pentru antrenarea turbocompresoarelor la
comprimarea volumelor de gaze planificate pentru a fi transportate.
Transportul gazelor naturale prin conducte magistrale prevede două
procese tehnologice principale:
- comprimarea gazelor la staţiile de compresie (care are ca scop
majorarea presiunii);
- deplasarea în baza energiei (presiunii) create de staţia de
compresie a masei de gaze prin conductele de transport.
Pentru estimarea volumului producţiei realizate la comprimarea
gazelor se utilizează indicele energetic - lucrul de comprimare a
fluxului de gaze (W , kWh) care se determină cu formula:
P2
W = Q x w = (0.2215 x Zm x Tm x lg ----) x Q (1)
P1
în care:
Q - volumul de gaze pompate (la presiunea 760 mm Hg şi temperatura
20 grade C), mii m3;
w - lucrul specific de comprimare a fluxului de gaze, kWh/mii m3;
0,2215 - indice numeric care ia în evidenţă unităţile de măsură,
kWh/mii m3 x grade K;
Zm - valoare medie a coeficientului de compresibilitate a gazelor;
Tm - temperatura medie a gazelor în procesul de comprimare, grade K;
P1 - presiunea iniţială a gazelor, kgf/cm2;
P2 - presiunea finală a gazelor, kgf/cm2;
Pm - presiunea medie a gazelor în procesul de comprimare, kgf/cm2.
P1+P2
Pm = ------- (2)
2
După valoarea medie a presiunii de comprimare Pm, temperaturii Tm şi
conţinutul volumetric de metan din gazele comprimate, folosind nomograma
din fig. 1, se determină valoarea medie a coeficientului de
compresibilitate Zm.
(Desen)
Fig.1. Coeficientul de compresibilitate Z al gazelor naturale,
funcţie de presiunea Ppr şi temperatura Tpr pseudoreduse
Consumul normat de gaze pentru perioada respectivă de documentare se
va determina cu relaţia:
Bgc = bgc x W (3)
în care:
bgc - este norma individuală de consum a combustibilului, m3/kWh;
2.2. Norme individuale de consum
Pentru staţiile de compresoare echipate cu turbocompresoare, normele
individuale de consum se calculează cu formula (în m3/kWh):
bgc = b'gc x Kc x Kî (4)
în care:
b'gc - norma individuală iniţială de consum al combustibilului
pentru tipul respectiv de turbocompresor, m3/kWh;
Kc - coeficient de corecţie care pune în evidenţă condiţiile
reale de exploatare;
Kî - coeficientul mediu (a perioadei de documentare sau anual) de
încărcare al turbocompresoarelor sau staţiei de compresie.
Valorile acestor norme (b'gc) pentru tipurile respective de
turbocompresoare instalate în halele staţiilor de compresie din Drochia
şi Tiraspol sînt înscrise în Tab.1.
Tabelul 1. Normele individuale iniţiale ale consumului
de combustibil (b'gc)
-------------------------------------------------+----------------------
Tipul turbocompresorului instalat la staţia de | b'gc, m3/kWh
compresie. |
-------------------------------------------------+----------------------
SC Drochia, ГПA-Ц-6,3 B 0,682
SC Tiraspol, ГTH-16 0,597
-------------------------------------------------+----------------------
Coeficientul de corecţie Kc se determină prin produsul
coeficienţilor adimensionali:
Kc = Ka x Kdf x Ku x Km (5)
în care:
Ka - coeficient ce pune în evidenţă influenţă condiţiilor
atmosferice asupra încărcării normative a turbocompresoarelor,
se adoptă în dependenţă de temperatura aerului exterior conform
Tab. 2.
Tabelul 2. Valoarea coeficientului Ka pentru turbocompresoarele
instalate în halele staţiilor de compresie din Drochia şi Tiraspol
------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----
Tipul | | | | | | | | | | | |
com- | +30 | +25 | +20 | +15 | +10 | +5 | 0 | -5 | -10 | -15 | -20 | -25
preso-| | | | | | | | | | | |
rului | | | | | | | | | | | |
------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----
ГПА-Ц-
6,3В 1,052 1,047 1,042 1,037 1,032 1,027 1,022 1,017 1,012 1,007 1,002 0,998
ГТН-16 1,093 1,074 1,057 1,042 1,027 1,014 1,001 0,992 0,990 0,988 0,986 0,983
1,003 1,003 1,003
------+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----+-----
Notă: La numitor sînt indicate valorile coeficientului Ka la
funcţionarea sistemei de protecţie contra îngheţării.
Kdf - coeficient care ia în consideraţie durata de funcţiune a
turbocompresoarelor de la începutul exploatării lor, Tab. 3
Tabelul 3. Valoarea coeficientului Kdf pentru turbocompresoarele
instalate la staţiile de compresie din Tiraspol şi Drochia
------------+-----------------------------------------------------------
Tipul | Durata funcţionării de la începutul exploatării, mii ore
turbocompre-|------------+---------------------+------------------------
sorului | Pînă la 25 | De la 25 pînă la 50 | Mai mult de 50
| | |
------------+------------+---------------------+------------------------
ГПА-Ц-6,3 B 1,0 1,01 1,02
ГTH-16 1,0 1,01 1,03
------------+------------+---------------------+------------------------
Ku - coeficient care ia în considerare existenţa în halele de
compresoare a cazanelor utilizatoare;
nu
Kу = 1 + 0,025 ---- (6)
n
în care:
nu
---- - ponderea turbocompresoarelor echipate cu cazane utilizatoare;
n
nu - numărul turbocompresoarelor exploatate în perioada de
documentare, unităţi;
n - numărul total de turbocompresoare care funcţionează în hală,
unităţi;
Km - coeficient care ia în considerare funcţionarea turbocompre-
soarelor cu comprimare în trei trepte, se adoptă pentru
turbocompresoarele care funcţionează după astfel de scheme
Km = 1,05, pentru celelalte cazuri Km = 1,0
Ţinînd cont de condiţiile reale de exploatare a staţiilor de
compresie indicate în Tab. 4, relaţia (3) pentru calculul consumului
normativ de combustibil capătă următorul aspect:
- pentru staţia de compresie din Tiraspol
Bgc = 3,368 x Q x Ka x Kdf x Kî (7)
- pentru staţia de compresie din Drochia
Bgc = 5,126 x Q x Ka x Kdf x Kî (8)
Relaţiile (7) şi (8) sînt valabile numai pentru condiţiile de
exploatare indicate în Tab. 4, în caz contrar normarea consumului de
combustibil la staţiile de compresie se va calcula cu formula (3).
Calculele consumului normativ şi real de gaze utilizate drept
combustibil la staţiile de compresie se va efectua lunar sau trimestrial.
Tabelul 4. Indicii de exploatare la staţiile de compresie
Drochia, Tiraspol, Vulcăneşti şi Şoldăneşti
----------+-------+-------+-------+----+----+------+-------+------+------
Staţia de |Presiu-|Presiu-|Presiu-|Tem-|Pre-|Tempe-|Presiu-|Tempe-|Valoa-
compresoa-|nea i- |nea fi-|nea me-|pe- |siu-|ratura| nea |ratura| rea
re |niţială|nală de|die de |ra- |nea |pseudo|pseudo-|medie |medie
|de com-|compri-|compri-|tura|cri-|redusă|redusă |abso- |a coe-
|primare| mare | mare |cri-|tică|de com|de com-|lută a|fici-
|P1,kgf/|P2,kgf/|Pm,kgf/|tică|Pcr,|prima-|primare|gaze- |entu-
| cm2 | cm2 | cm2 |Tcr,|kgf/| re | Ppr= |lor la|lui de
| | | |gra-|cm2 | Tpr= | Pm/Pcr| com- | com-
| | | |de K| |Tm/Tcr| |prima-|presi-
| | | | | | | | re |bili-
| | | | | | | |TMgra-|tate,
| | | | | | | | de K | Zm
----------+-------+-------+-------+----+----+------+-------+------+------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10
----------+-------+-------+-------+----+----+------+-------+------+------
SC Drochia 41 55 48 191,5 45,8 1,53 1,05 297,13 0,905
SC Tiras-
pol 61 76 68,5 191,5 45,8 1,58 1,5 303,13 0,88
SC Vulcă-
neşti 36 56 46 191,5 45,8 1,33 1,004 254,6 0,85
SC Şoldă-
neşti 36 56 46 191,5 45,8 1,33 1,004 254,6 0,85
----------+-------+-------+-------+----+----+------+-------+------+------
Notă: Datele indicate în tabel au fost prezentate de către
întreprinderile de exploatare a conductelor magistrale Moldovatransgaz
şi Tiraspoltransgaz.
2.3. Normarea consumului de gaze naturale pentru
necesităţile tehnologice şi pierderile tehnice
din halele de compresoare
La etapa normării consumurilor de gaze pentru necesităţile
tehnologice şi pierderile tehnice din halele de compresoare se va
utiliza formula:
Bnt = b'nt x Nn x m x t x Kp (9)
în care:
Bnt - consumul de gaze pentru necesităţile tehnologice şi
pierderile tehnice a staţiilor de compresie, m3;
b'nt - norma individuală iniţială de consum pentru necesităţi
tehnologice şi pierderi tehnice, m3/kW x h;
Nn - puterea nominală a turbocompresoarelor, kW;
m - numărul de turbocompresoare instalate în hala de compresoare,
unităţi;
t - durata perioadei de funcţionare a turbocompresoarelor, h;
Kp - coeficient care pune în evidenţă presiunea gazelor din
conducte.
Pentru conducte proiectate la presiunea de 5,6MPa, Kp = 1, iar
pentru cele de 7,6MPa, Kp = 1,36.
Pentru calcularea mai exactă a acestor consumuri, la alcătuirea
bilanţului pentru perioada respectivă de documentare, în relaţia (9) în
loc de b'n.t. poate fi utilizată norma individuală pentru aceste
necesităţi bn.t. care se determină prin însumarea normelor individuale
iniţiale la: demararea şi oprirea turbocompresoarelor b'd.o.;
exploatarea şi deservirea tehnică a aparatelor tehnologice aferente
staţiilor de compresie b'dt; pierderile tehnice b'p.t., valoarea cărora
este indicată în Tab. 5, cu corectarea lor prin aplicarea coeficienţilor
de corecţie, care iau în consideraţie toleranţele condiţiilor de
exploatare faţă de cele de calcul:
bn.t. = Kp(b'do x K2df + b'dt x K3df+ bp.t x K4df) (10)
în care:
K2df,K3df,K4df - coeficienţii, care iau în considerare durata de
funcţiune a turbocompresoarelor.
Coeficientul K2df pune în evidenţă durata de funcţionare a staţiei
de compresie asupra intensităţii proceselor de demarare şi oprire a
turbocompresoarelor.
Conform datelor statistice pentru o durată de funcţionare 0+12 mii h
coeficientul K2df=1,5, pentru diapazonul duratei 12+25 mii h, K2df = 1,2
iar pentru durate de funcţionare mai mari de 25 mii h K2df = 1,0.
Coeficientul K3df pune în evidenţă influenţa duratei de funcţionare
a halei de compresoare asupra periodicităţii şi duratei purjării
separatoarelor de impurităţi mecanice. Pentru durata de funcţionare a
staţiei pînă la 12 mii h, K3df = 1,2 iar pentru durate de funcţionare
mai mare de 12 mii h, K3df = 1,0. În cazul cînd formările de condensat
depăşesc 1 g/m3 se admite majorarea valorii acestor coeficienţi cu
50%.
Coeficientul K4df pune în evidenţă majorarea pierderilor tehnice de
gaze ca rezultat al agravării stării tehnice a armaturilor de închidere.
Pentru durata de funcţionare 0 - 25 mii h, K4df = 1,0, pentru diapazonul
de funcţionare 25 - 50 mii h, K4df = 1,1 iar pentru durata de
funcţionare mai mare de 50 mii h, K4df = 1,2.
Valorile normelor individuale iniţiale pentru necesităţile
tehnologice şi pierderile tehnice ale staţiilor de compresie sînt
indicate în Tab. 5.
Tabelul 5. Normele individuale iniţiale de consum pentru
necesităţi tehnologice şi pierderi tehnice în
halele de compresoare
------------+---------------------+-----------+-----------+-------------
Tipul | b'n.t | | |
compreso- |--------+------------| b'd.o, | b'd.t, | b'p.t,
rului | m3/kWh | kg.c.c./kWh| m3/kWh | m3/kWh | m3/kWh
------------+--------+------------+-----------+-----------+-------------
ГПA-Ц-6.3B 0.0172 0.0197 0.0003 0.0037 0.0127
ГTH-16 0.0089 0.0101 0.0002 0.0030 0.0052
CTД-4000-2 0,0312 0,0356 0,0014 0,0069 0,0219
------------+---------------------+-----------+-----------+-------------
Normele individuale iniţiale pot fi determinate în cazul cînd sînt
cunoscute consumurile tehnologice respective şi analitic cu formulele
Bd.o
b'd.o = ---------- (11)
Ne x m x t
Bd.t
b'd.t = ---------- (12)
Ne x m x t
Bp.t
b'p.t = ---------- (13)
Ne x m x t
în care:
Bdo - necesarul de gaze pentru demararea, oprirea şi schimbarea
regimului de funcţiune a turbocompresoarelor, în m3;
Bd.t - consumul tehnologic de gaze pentru exploatarea şi deservirea
tehnică a echipamentelor şi aparatelor aferente staţiei de
compresie, în m3;
Bp.t - pierderi (scurgeri) de gaze pe comunicaţiile aferente halei
de compresoare, în m3;
n - numărul de opriri a turbocompresoarelor într-o unitate de
timp a perioadei de documentare;
t - durata perioadei de documentare, zile;
m - numărul de turbocompresoare instalate în halele staţiei de
compresie, unităţi.
Consumul de gaze (Bdo) pentru demararea, oprirea şi schimbarea
regimului de funcţionare a turbocompresoarelor se determină cu formula
Bd.o. = [(Bt.ex.+ Bpur + Bev. + Bim. ) x n + Bpr] x t x m (14)
în care:
Bt.ex - consumul de gaze necesar pentru funcţionarea turboexpan-
sorului în regim de mers în gol (conform instrucţiunilor
tehnice), m3;
Bpur. - consumul de gaze necesar pentru purjarea comunicaţiilor
(conturului) turbocompresoarelor la demararea lor, m3;
Bev. - debitul de gaze evacuat din comunicaţiile (conturul) turbo-
compresoarelor la oprirea lor, m3;
Bim - consumul de gaze pentru impulsare la demararea şi oprirea
turbocompresoarelor, m3;
Bpr - consumul de gaze pentru impulsare la dirijarea şi acţiunea
forţată a robinetelor şi echipamentelor pneumatice la
schimbarea regimurilor de funcţiune a turbocompresoarelor,
în m3.
Normele volumelor de consum pe articole respective la exploatarea
compresoarelor de la staţiile de compresie din Republica Moldova sînt
indicate în Tab. 6.
Tabelul 6. Normele de consum pe articole, în unităţi
volumetrice ale gazelor la exploatarea compresoarelor
---------------------------------------+-------+---------+--------------
Parametrii | ГПA-Ц-| ГTH -16 | СТД-4000-2
| 6,3B | |
---------------------------------------+-------+---------+--------------
Consumul de gaze necesar pentru funcţi-
onarea turboexpansorului, m3 500 9000 0
Volumul geometric al conturului turbo-
compresorului, m3 14 32,5 12,1
Consumul de gaze necesar pentru purja-
rea conturului turbocompresorului la
demarare, m3 40 100 40
Volumul gazelor evacuate din conturul
turbocompresorului la oprirea lui, m3 700 1800 600
---------------------------------------+-------+---------+--------------
Consumul de gaze naturale Bpr necesar pentru dirijarea şi acţiunea
forţată a robinetelor şi echipamentelor pneumatice la schimbarea
regimurilor de funcţiune a turbocompresoarelor se va determina cu
formula:
k
Bpr = suma qi x ti x ni (15)
i=1
în care:
qi - volumul de gaze evacuat în atmosferă din strangulări,
pneumoregulatoare, în m3/h (vezi Tab. 7);
ni - numărul de regulatoare de tip respectiv în funcţiune, unit.;
k - numărul de tipuri de aparate;
ti - durata funcţionării regulatoarelor de tip -i pe zi (lunar,
anual), în h.
Tabelul 7. Consumul de gaze a pneumoregulatoarelor
-----------------------+------------------+-----------+-----------------
Tipul regulatorului | Indicii |Consumul de| Remarcă
| |gaze, m3/h |
-----------------------+------------------+-----------+-----------------
04 Pint.> 1,2 Mpa 0,5 Regulator cu ac-
Pieş > 0,6 Mpa ţiune indirectă
RD (RD-4, RD-6, RD-8 Presiunea de func- Regulator cu ac-
RD-16, RD-25, RD-30, ţiune a gazelor 0,5 - 0,6 ţiune indirectă
RD-40) 0,11-0,12 MPA
-----------------------+---------------+--------------+-----------------
Consumul de gaze la exploatarea şi deservirea tehnică a
instalaţiilor şi aparatelor staţiilor de compresie se va determina cu
relaţia:
Bd.t = Bpur + Bd.teh (16)
Consumul de gaze necesar pentru purjarea Bpur aparatelor şi
echipamentului aferent staţiei de compresie se va determina pe cale
analitică cu formula:
1 1
Bpur = Kd x d x Pm x --- x --- x t x n (17)
űZ 24
în care: m3 N
Kd = 0,98 ------------- - coeficientul de debit pentru un orificiu
min x kgf/cm2 cu diametrul de 1 cm;
d - diametrul orificiului prin intermediul căruia se efectuează
purjarea, cm;
Pm - presiunea medie a gazelor la purjare, kgf/cm2;
Z - coeficientul de compresibilitate;
t - durata purjării, minute;
n - numărul de purjări, unităţi.
Bd.teh = Pm x Vap. (18)
în care:
Vap - volumul geometric al filtrelor, separatoarelor de impurităţi
mecanice, comunicaţiilor de la staţiile de compresie etc, în m3;
Ţinînd cont de condiţiile reale de exploatare precum şi
caracteristicile tehnice ale turbocompresoarelor instalate în halele
staţiilor de compresie din Drochia şi Tiraspol relaţia (9) de calcul se
simplifică şi capătă forma:
- pentru staţia de compresie din Tiraspol;
Bn.t = 1149 x t (19)
- pentru staţia de compresie din Drochia;
Bn.t = 305,5 x t (20)
2.4. Consumul de gaze la producerea energiei termice
necesare staţiilor de compresie
Consumul de gaze pentru centrale termice proprii se va determina în
baza indicelor contoarelor, iar în lipsa lor - în baza planurilor de
consum a energiei termice pentru toate necesităţile tehnologice care se
calculează în baza normelor în vigoare şi duratei perioadei de încălzire
Tab.9 cu evidenţa randamentului generatoarelor de căldură instalate.
III. NORMAREA CONSUMULUI DE GAZE PENTRU NECESITĂŢILE TEHNOLOGICE
ALE STAŢIILOR DE PREDARE (SP).
Consumul tehnologic de gaze la staţiile de predare se vor determină
cu formula
Bn.t = Bex + Bpr + Bod + Brev. + Bap + Bî (21)
în care:
Bex - consumul de gaze necesar pentru exploatarea şi deservirea
tehnică a separatoarelor de impurităţi mecanice şi altor
instalaţii ale staţiilor de predare, m3;
Bpr - consumul de gaze necesar pentru purjarea tronsoanelor de
reţea la eliberarea lor de condensat, apă sau impurităţi
mecanice, m3;
Bod - consumul de gaze necesar la alimentare instalaţiilor de
odorizare, m3;
Brev - cosumul de gaze la revizuirea şi schimbarea diafragmelor
punctelor de evidenţă a consumului de gaze, m3;
Bap - consumul de gaze necesar la exploatarea aparatelor de măsură
şi control, elementelor sistemului de automatizare, m3;
Bî - consumul de gaze pentru încălzirea gazelor furnizate şi
încăperilor staţiilor de predare, m3.
Bex = Bpr + Bd.teh (22)
în care:
Bpr - consumul de gaze necesar la purjarea separatoarelor de
impurităţi mecanice şi condensat, m3;
Bd.teh - consumul de gaze necesar pentru deservirea tehnică a
separatoarelor de impurităţi mecanice, m3.
Bpr = B'pr x nsep x tdoc (23)
în care:
B'pr - norma individuală de consum pentru o purjare a separatoarelor
de impurităţi mecanice, m3;
tdoc - perioada de documentare, zile;
nsep - numărul de separatoare de impurităţi mecanice, acumulatoare
de condensat instalate, unităţi.
B'pr = b'1pr x Kp x Kt x Ke + b'2pr x Kfg x Ku (24)
în care:
b'1pr şi b'2pr - normele individuale iniţiale de consum la purjarea
separatoarelor de impurităţi şi condensat şi la
degazarea condensatului şi apei, m3 (Tab. 8).
Tabelul 8. Normele individuale iniţiale de consum pentru
purjarea unui separator de impurităţi sau
acumulator de condensat
--------------------------------------+---------+----------+------------
Diametrul orificiului de purjare, mm | 25 | 50 | 75
--------------------------------------+---------+----------+------------
b'1pr, m3 23,7 98,8 247
b'2pr, m3 58,7 58,7 58,7
--------------------------------------+---------+----------+------------
Kp - coeficient care pune în evidenţă devierea presiunii medii reale
Pm a gazelor din separatorul de impurităţi, de la cea nominală.
Pm
Kp = 0,9 x ---- x Zm (25)
Pn
Pnom - presiunea nominală a gazelor conform proiectului, kgf/cm2;
Zm - coeficient de compresibilitate (se determină după fig.1);
Kt - coeficient care pune în evidenţă devierea temperaturii medii
reale a gazelor din aparat Tm de cea nominală şi se determină
cu formula:
Kt = 293/Tm (26)
Ke - coeficient care pune în evidenţă devierea duratei medii reale
tm de închidere a vanelor sau robinetelor de purjare de cea
nominală t' şi se determină cu formula:
Ke = tm/t' t' = 10s (27)
Kgf - coeficient care pune în evidenţă influenţa parametrilor de
purjare asupra factorului de gazificare.
0,0164 x Pm
Kgf = ------------- (28)
Zm x Pnom
Ku - coeficient care pune în evidenţă volumul condensatului evacuat.
Ku = Vc/Vco (29)
în care:
Vc - volumul condensatului evacuat la purjare,în m3 ; Vco = 1m3.
Bdt = nsep x Pm x Vsep (30)
în care:
Pm - presiunea medie a gazelor din separatoarele şi acumulatoarele
de condensat kgf/cm2;
Vsep - volumul geometric al separatoarelor de impurităţi mecanice
sau acumulatoarelor de condensat, m3.
Bpr = A x F x Pm x tpr (31)
unde:
A = 296 - coeficient de purjare, m x cm2/kgf x s;
F - suprafaţa transversală a conductelor prin intermediul cărora
se realizează purjarea, în m3;
Pm - presiunea medie a gazelor din conductă în punctul de purjare
în regim critic de curgere, în kgf/cm2;
tpr - durata purjării, s.
Bodor. = 71,8 x Godor. (32)
unde:
71,8 - norma individuală iniţială de consum la turnarea unei tone
de odorant, m3;
Godor - cantitatea de odorant turnat, g.
La calcularea volumelor de gaze Brev consumate pentru efectuarea
reviziei sau schimbării diafragmelor la punctele de evidenţă a
consumului de gaze, se cere de a lua în considerare următoarele articole
de consum:
a) volumul de gaze, evacuat din tronsonul de reţea de la robinetul
de la intrarea în linia de evidenţă pînă la robinetul de ieşire din ia,
care se va determina cu formula (53) a prezentei metodici;
b) volumul de gaze consumat pentru evacuarea aerului din tronsonul
de conductă, de la robinetul de intrare în linia de evidenţă, pînă la
robinetul de ieşire din ia, care poate fi adoptat egal cu volumul
geometric dublat al acestui tronson (în m3) sau determinat cu formula
(57) a prezentei metodici;
c) volumul de gaze furnizat consumatorilor - în cazul cînd
furnizarea gazelor se realizează fără evidenţa lui prin ocolirea
punctului de evidenţă (dacă la SP este prevăzută o singură linie de
evidenţă) şi care se va determina în baza datelor statistice ale
consumului de gaze pe o perioadă de furnizare (spre exemplu, pentru 5 -
7 zile) prin punctul de evidenţă în ore diurne analogice sau după
indicaţiile aparatelor de evidenţă ale consumatorilor.
Consumul de gaze Bex.ap necesar pentru funcţionarea elementelor de
comandă a aparatelor de măsură şi control, traductoarelor sistemelor de
automatizare şi telemetrie, se va determina după datele indicate în
paşapoartele tehnice, iar în lipsa lor, după rezultatele măsurărilor
experimentale. Consumul total de gaze pentru funcţionarea tuturor
aparatelor de comandă se va determină cu formula:
Bex.ap = qap x n x t (33)
unde:
qap - consumul specific de gaze din paşaportul tehnic la aparatului
respectiv, m3/h;
n - numărul aparatelor în funcţiune pe parcursul trimestrului sau
anului, unităţi;
t - durata medie de funcţionare a aparatelor pe parcursul
trimestrului sau anului, ore.
Consumul de gaze pentru încălzirea încăperilor staţiilor de predare
se va determina după indicaţiile aparatelor de evidenţă. În cazul cînd
acestea lipsesc consumul de gaze se va determina în baza calculelor
detaliate a pierderilor de căldură conform SNIP 2.04.05-91.
Pentru estimarea acestor consumuri poate fi utilizată formula
G
B = -------- x 1000000 (34)
Qi x n
unde:
G - necesarul de căldură planificat pentru încălzirea încăperilor
staţiilor de predare, Gcal.
Qi - puterea calorică inferioară a gazelor, kcal /m3;
n - randamentul instalaţiei de încălzire.
G = g x tg (35)
unde:
g - puterea termică nominală orară a generatorului de căldură
instalat, în Gcal/h (se stabileşte după paşaport);
tg - durata funcţionării generatorului în h (se adoptă după durata
perioadei de încălzire în conformitate cu Tab.9).
Consumul de gaze Bîg pentru încălzirea lui în schimbătoare de
căldură, înainte de reducerea presiunii, se va determina după
indicaţiile aparatelor de evidenţă (contoare). În cazul lipsei
contoarelor, consumul de gaze pentru aceste necesităţi se va calcula cu
formula
Vg x p x cp x delta(t)
Bîg = ----------------------- (36)
Qi x n
în care:
Vg - volumul gazelor încălzite, m3/h;
p - densitatea gazelor, kg/m3;
cp - căldura specifică la presiune constantă, cp = 2,5kJ/kg x grad;
delta(t) - diferenţa de temperaturi a gazelor în schimbătorul de
căldură, grade C;
Qi - puterea calorică inferioară a gazelor, kJ/m3;
n - randamentul instalaţiei de încălzire.
Tabelul 9. Datele climatologice de bază pentru calculul
necesarului de căldură la încălzire şi ventilare.
-----------+------------+-----------------------------------------------
Localitatea| Durata | Temperatura aerului exterior, grade C
|perioadei de|---------------------------+-------------------
| încălzire, |de calcul pentru încălzire,| Medie pe perioada
| zile | v | de încălzire,
| | tc | tm
-----------+------------+---------------------------+-------------------
Chişinău 166 -16 +0,6
Bălţi 172 -18 +0,2
Comrat 164 -16 +0,8
-----------+------------+---------------------------+-------------------
IV. CONSUMUL DE GAZE PENTRU NECESITĂŢILE TEHNOLOGICE
ŞI PIERDERILE TEHNICE ALE TRASEELOR MAGISTRALE
DE TRANSPORT AL GAZELOR NATURALE.
Consumul de gaze pentru necesităţile tehnologice ale traseelor
magistrale Brm de transport se va determina cu formula
Brm = Bc + Bpr + Bal + Brep (37)
în care:
Bc - consumul de gaze necesar pentru curăţarea periodică a
conductelor magistrale, m3;
Bpr - consumul de gaze necesar pentru purjarea conductelor
magistrale, m3 ;
Bal - consumul de gaze la alimentarea instalaţiilor de metanol, m3;
Brep - consumul de gaze la evacuarea din unele tronsoane de reţea,
comunicaţii şi aparate la lichidarea sacilor de criohidraţi,
la lucrări de profilaxie şi reparare, revizii, schimbarea
armaturilor, m3.
Bc = bc x nc (38)
unde:
bc - norma individuală de consum pentru o curăţare a conductei la
parametrii reali de curăţare, m3;
nc - numărul de curăţări ale conductelor magistrale.
bc = b'c x (0,9 x Kp x Kt x Kl + 0,1) + b'cl x Kfg x Vcon (39)
în care:
b'c - norma individuală de consum la evacuarea gazelor din camerele
de recepţie, demarare a pistonului şi tronsonului de conductă
după oprirea staţiei de compresie şi deschiderea liniei de
purjare (Tab. 10);
b'cl - norma individuală de consum la degazarea condensatului şi
apei evacuate la curăţare (Tab. 10).
Tabelul 10. Normele individuale de consum ale gazelor la
curăţarea conductelor magistrale
---------------------------------------------+-----+-----+------+-------
Diametrul interior al conductei de gaze, mm | 700 | 800 | 1000 | 1200
---------------------------------------------+-----+-----+------+-------
b'c, mii m3 26.73 34.87 54.67 78.87
b'cl, mii m3 5.87 5.87 5.87 5.87
---------------------------------------------+-----+-----+------+-------
0,9 х Pm
Kp = -------------- (40)
55 х Zm
în care:
Pm - presiunea medie a gazelor pe tronsonul de reţea la intrarea în
staţia de compresie în momentul de apropiere a pistonului,
kgf/cm2;
Kt - coeficient care pune în evidenţă devierea temperaturii reale a
gazelor la intrarea în staţia de compresie de la cea nominală.
Kt = 293/Tm (41)
Kl - coeficient care pune în evidenţă schimbarea distanţei reale
(E) de la punctul de aflare a pistonului de la camera de
recepţie în momentul opririi staţiei de compresie sau scoaterii
ei în circuit, faţă de cea necesară (Eo) conform
instrucţiunilor.
Kl = E/Eo (42)
unde: Eo - distanţa nominală.
Kfg - coeficient care pune în evidenţă influenţa parametrilor de
purjare asupra factorului de gazificare.
0,0164 x Pm
Kfg = ---------------, Po=1,033 kgf/cm2 (43)
Zm x Po
Vcon. - volumul de condensat evacuat din conductă, m3.
Bpr = bpr x L (44)
în care:
L - extensia reţelelor exploatate, în km;
bpr - norma individuală de consum la purjarea 1 km de reţea
exploatate, m3/km:
bpr = b'pr х Kpr х Kz х Kt (45)
b'pr - norma iniţială de consum pentru purjarea 1 km de reţea
(Tab. 11)
Tabelul 11. Norma iniţială individuală de consum al gazelor
pentru purjarea tronsoanelor de reţea
------------------------------------+------+------+------+------+-------
Diametrul interior al conductei | 500 | 700 | 800 | 1000 | 1200
de gaze, mm | | | | |
------------------------------------+------+------+------+------+-------
b'pr, mii m3/km 2,22 4,42 5,76 9,04 13,04
------------------------------------+------+------+------+------+-------
Kpr - coeficient care pune în evidenţă reducerea reală a presiunii
la purjare.
Kpr = P/Po (46)
P - presiunii gazelor după reducere, kgf/cm2.
Kz = 0,9/Zm (47)
Consumul de gaze la alimentarea instalaţiilor de metanol se va
determina cu relaţia:
Bal = bal х n (48)
n - numărul de alimentări;
bal - norma individuală de consum la alimentarea instalaţiilor de
metanol.
bal = b'al x Kp x Kt (49)
b'al - norma iniţială individuală la turnarea unei tone de
metanol, se adoptă 71,8 m3;
Kp şi Kt - coeficienţi care pun în evidenţă devierea presiunii şi
temperaturii reale de la cele nominale, corespunzător şi
care se determină cu următoarele relaţii:
0,9 x Pm
Kp = ---------- (50)
55 x Zm
Kt = 293/Tm (51)
în care: Zm - coeficient de compresibilitate a gazelor naturale
(fig. 1).
În procesul de exploatare a conductelor magistrale, deseori apare
necesitatea deconectării unor tronsoane de reţea pentru racordarea la
ele a unor coturi, teuri, punţi de legătură, robinete noi, schimbarea
robinetelor (uzate sau deteriorate), remedierea eventualelor scurgeri de
gaze, revizii, reparări de profilaxie etc.
Aceste lucrări, ca regulă, se efectuează cu utilizarea mijloacelor
de foc (aparatelor de sudare autogenă), de acea în astfel de situaţii
este necesar de deconectat tronsoanele de reţea şi de evacuat în mediul
ambiant volume mari de gaze.
1. Consumul de gaze (în mii m3) pentru purjarea tronsoanelor de
reţea în astfel de situaţii se va determina cu relaţia:
Q1 + Q2 + Q3
Qpr = -------------- (52)
1000
în care:
Q1 - consumul de gaze pentru golirea tronsonului respectiv de reţea
la pregătirea lui pentru purjare, m3;
Q2 - consumul de gaze utilizat nemijlocit pentru purjare, m3;
Q3 - consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul de reţea
după purjare, m3.
2. Consumul de gaze pentru golirea tronsoanelor de reţea se
determină cu formula:
Pi Pf
Q1 = 0,995 x V x ( ---- - ---- ) (53)
Zi Zf
în care:
V - volumul geometric al tronsonului deconectat, în m3;
Pi - presiunea iniţială medie absolută a gazelor, kgf/cm2;
Pf - presiunea finală medie absolută a gazelor, kgf/cm2;
Zi şi Zf - coeficienţii corespunzători de compresibilitate.
3. Consumul de gaze utilizat nemijlocit pentru purjare însumează
scr
debitul de gaze în regim subcritic (Q2 ) şi regim critic de
cr
scurgere (Q2 ):
scr cr
Q2 = Q2 + Q2 (54)
Scurgerea subcritică se observă pînă la regimul critic de scurgere
precum şi după el (pînă şi după închiderea robinetului).
4. Consumul de gaze la purjarea în regim subcritic de scurgere se va
determina cu relaţia:
scr
Q2 = 110 х F х P2 х T2 (55)
în care:
F - suprafaţa transversală a ţevii prin intermediul căreia se
realizează purjarea, în m2;
P2 - presiunea gazelor în secţiunea transversală a ţevii prin care
se realizează purjarea, în kgf/cm2;
T2 - durata purjării în regim subcritic de scurgere, s.
5. Consumul de gaze la purjare în regim critic de scurgere se
determină cu relaţia:
cr
Q2 = 296 x F x P2 x Tcr (56)
în care: Tcr - durata purjării la scurgere în regim critic, în s.
6. Consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul purjat se
va determina cu formula:
Q3 = 0,995 x V x (P4 - Patm) (57)
în care: P4 - presiunea medie a gazelor în tronson după evacuarea
aerului, în kgf/cm2.
Determinarea consumului de gaze pentru purjarea conductelor de gaze
cu ajutorul staţiei de compresie se va efectua cu formula:
sc Pi Pf
Qpr = 0,995 x V x (---- - ----) + q х Tsc (58)
Zi Zf
în care: g - productivitatea turbocompresoarelor care funcţionează în
scopul purjării, m3/min.
Exemplu de calcul. Să se determine consumul de gaze pentru purjarea
tronsonului de reţea cu ajutorul gazelor acumulate în tronsonul vecin.
Lungimea tronsonului 18,3 km, diametrul conductei D=1000 mm, Pi=56
kgf/cm2, Pf=4 kgf/cm2, temperatura gazelor +7 grade C (280 grade K),
coeficientul de compresibilitate pînă la purjare 0,860, după golirea
parţială a tronsonului 0,985. Volumul geometric al tronsonului - 14,35
mii m3.
Consumul de gaz pentru golirea de gaze a tronsonului de reţea se
determină cu formula (53)
56 4
Q1 = 0,995 х 14350 x (---- - -----) = 885, mii m3
0,86 0,985
Consumul de gaze pentru purjarea în regim subcritic prin intermedi-
ul cotului cu D=1000 mm la P2=2 kgf/cm2 în decurs de 120 s (din care 65
s se consumă pentru tranziţia la regimul critic de scurgere, iar 55
s pentru finalizarea purjării după terminarea regimului critic de
scurgere) se determină cu relaţia (55):
scr
Q = 110 х 0,785 х 2 х 120 = 20,8, mii m3
2
1. Consumul de gaze pentru purjare în regim critic de scurgere pe
parcurs de 4 min. la P2=4 kgf/cm2 se calculă cu formula (56):
cr
Q = 296 х 0,785 х 4 х 240 = 225, mii m3
2
2. Consumul de gaze pentru evacuarea aerului din tronsonul purjat de
reţea (57):
Q3 = 0,995 х 14350 x (2,5 - 1) = 21,4, mii m3
3. Consumul sumar de gaze pentru toate operaţiile procesului de
purjare a tronsonului de reţea sînt:
scr cr
Qpr = Q1 + Q + Q + Q3 = 1152,2 mii m3
2 2
V. NORMAREA CONSUMULUI DE GAZE LA EXPLOATAREA
REŢELELOR MAGISTRALE.
5.1. Pierderi rezultate la scurgerea gazelor din
conducte de gaze
În principiu scurgerile de gaze din conducte sînt inadmisibile, însă
în realitate totuşi unele scurgeri de gaze din reţele şi utilajele
aferente lor sînt posibile. Aceste scurgeri apar ca rezultat al
coroziunii interioare sau exterioare a conductelor, uzării pieselor
mobile a robinetelor de închidere şi reglare.
Practica de ani la rînd de exploatare a reţelelor magistrale
constată că aceste pierderi în mediu se egalează cu pierderile de gaze
specifice pentru reţele nou construite.
Conform metodologiei existente de încercare la rezistenţă şi
etanşietate a conductelor, pierderile de gaze sînt direct proporţionale
suprafeţei conductelor, presiunii gazelor şi invers proporţionale
temperaturii gazelor şi se determină cu formula:
2
D m х L х Pm
Vpr = 1113,5 ----------------- x t (59)
Tm х Zm
în care:
1113,5 - coeficient care ia în evidenţă unităţile de măsură a
parametrilor din formulă;
Dm - diametrul mediu al conductelor de gaze, m;
L - extensia conductelor de gaze, km;
Pm şi Tm - presiunea şi temperatura medie a gazelor pe perioada
respectivă de documentare, kgf/cm2 şi grade K,
corespunzător;
Zm - coeficientul mediu de compresibilitate (vezi fig. 1);
t - durata de funcţionare a conductelor de gaze, zile.
5.2. Consumul de gaze la exploatarea dispozitivelor
de închidere cu dirijare pneumatică
În cazul utilizării gazelor naturale ca agent de lucru pentru
dirijarea robinetelor pneumatice, consumul de gaze (în m3) se va
determina folosind relaţia;
k
Bpn = suma qi x ni x Kint (60)
i=1
în care:
qi - volumul de gaze evacuat în atmosferă la o blocare a sistemei
pneumatice de dirijare, m3 (vezi Tab. 12);
ni - numărul mediu de blocări în perioada de documentare, unităţi;
k - numărul de tipuri de robinete pneumatice cu diametru
respectiv;
Kint - coeficient care pune în evidenţă frecvenţa de blocare a
astfel de robinete.
Tabelul 12. Consumul de gaze la funcţionarea robinetelor
cu transmisiei pneumatică.
-----------------------------+------------------------------------------
Diametrul robinetului | Consumul de gaze
Dc, mm | pentru o blocare, m3
-----------------------------+------------------------------------------
50 0,034
80 0,067
100 0,16
150 0,5
300 1,12
400 1,0
700 2,8-5,5*
1000 5,0
1200 10,5
1400 8,0-15,5*
-----------------------------+------------------------------------------
* Notă: Modificarea consumului de gaze depinde de construcţia
robinetului diverselor firme producătoare.
BIBLIOGRAFIA*
-------------------------
* Vezi varianta rusă
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀