H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la protecţia

punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova

nr. 29  din  14.01.1994

Monitor nr.1/21 din 1994

* * *

Ţinînd cont de importanţa reţelelor geodezice pentru domeniile economiei, ştiinţei şi apărării ale republicii, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova (se anexează).

2. Se stabileşte că punctele geodezice permanente (centrele de triangulaţie şi poligonometrie, reperele şi mărcile de nivelment, punctele de determinare astronomică şi gravimetrică, semnalele exterioare, farurile luminoase, semne de navigaţie, inclusiv posturile hidrometrice şi semnele de protecţie a apelor) sînt proprietate de stat şi se află sub protecţia statului.

Sectoarele de pămînt pe care sînt plasate punctele geodezice permanente (luîndu-se în considerare suprafaţa şi hotarele zonei de protecţie a punctelor geodezice) se califică ca terenuri ale fondului cu destinaţie specială.

3. Pentru încălcarea modului stabilit de protecţie a punctelor geodezice permanente şi afectarea integrităţii reţelelor geodezice, persoanele juridice şi fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

4. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei la elaborarea Bugetului de Stat pentru anul 1995 vor prevedea alocarea mijloacelor necesare pentru efectuarea inventarierii depline a punctelor geodezice, ce constituie Reţeaua Geodezică de Stat, şi paşaportizarea acestora.

5. Se abrogă Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. din 15 decembrie 1951 nr.1700 “Cu privire la protecţia reperelor geodezice” (în redacţia hotărîrii Sovietului Miniştrilor al R.S.S.M. din 31 martie 1983 nr.129).

Aprobat

prin hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.29 din 14 ianuarie 1994

REGULAMENT

cu privire la protecţia punctelor geodezice

pe teritoriul Republicii Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Reţeaua geodezică este un sistem de puncte plasate pe suprafaţa pămîntului, marcate, fixate pe teren prin semne şi centre speciale, a căror poziţie absolută şi relativă este determinată planimetric şi altimetric.

Reţelele geodezice servesc drept bază planimetrică şi altimetrică pentru ridicările topografice şi întocmirea hărţilor, precum şi pentru lucrările de prospecţiuni, de construcţie şi alte lucrări speciale, ce ţin de calculele exacte pe teren, pentru necesităţile economiei, ştiinţei şi apărării naţionale.

2. Reţele geodezice se subîmpart în Reţeaua Geodezică de Stat, reţeaua de însemnătate locală (specială) şi reţeaua de ridicări topografice.

Reţeaua Geodezică de Stat, la rîndul ei, se subdivizează în reţele planimetrice şi altimetrice şi servesc drept bază pentru dezvoltarea altor reţele geodezice.

Reţelele geodezice de însemnătate locală (specială) sînt cele de îndesire ale Reţelei Geodezice de Stat şi se dezvoltă prin asigurarea geodezică a ridicărilor topografice la scară mare şi a zonelor localităţilor, obiectelor industriale, de transport, de irigare şi altor construcţii tehnice.

Reţeaua de ridicări topografice constituie o totalitate de puncte, care se determină planimetric şi altimetric nemijlocit pentru asigurarea ridicărilor topografice.

3. Punctele geodezice pe teren se fixează prin centre şi semne exterioare cu ajutorul dispozitivelor şi instalaţiilor inginereşti speciale.

Centrele punctelor geodezice sînt considerate drept suporturi ale coordonatelor geodezice, datelor astronomice şi gravimetrice şi servesc la asigurarea stabilităţii coordonatelor, datelor fixate pe teren şi integritatea punctelor pe parcursul unei perioade îndelungate.

Semnele exterioare se instalează deasupra centrelor şi servesc la marcarea punctelor pe teren şi la efectuarea măsurărilor geodezice, avînd diverse forme (piramide, semnale, jaloane, turle) fiind confecţionate din lemn sau piatră (beton).

Pentru asigurarea integrităţii de lungă durată şi simplificarea identificării lor pe teren, punctele geodezice au un aspect exterior corespunzător (rigole, movile, îngrădiri, ramblee din piatră etc.).

Atributele de amenajare exterioară constituie graniţele punctului geodezic.

4. Parcelele de pămînt, pe care sînt amplasate punctele geodezice cu fîşia de separaţie de-a lungul hotarelor lor, sînt zone de producţie ale punctelor geodezice.

Limita fîşiei de separaţie se stabileşte:

pentru extravilane – 3 metri

pentru intravilane – 1 metru.

5. În zonele de protecţie ale punctelor geodezice se interzice efectuarea lucrărilor, ce pot influenţa negativ asupra integrităţii punctelor geodezice sau împiedica efectuarea măsurărilor geodezice.

Executarea unor asemenea lucrări, se coordonează cu Serviciul de Stat pentru Supravegherea Geodezică al Republicii Moldova.

II. STRĂMUTAREA PUNCTELOR GEODEZICE

6. Demolarea, schimbarea fundaţiei sau strămutarea punctelor geodezice se efectuează numai cu permisiunea Serviciului de Stat pentru Supraveghere Geodezică cu condiţia compensării costului complexului de lucrări de restabilire a punctelor geodezice şi integrităţii reţelelor geodezice.

7. În fiecare caz concret, conform ordinii punctului, densităţii şi perspectivei dezvoltării reţelei geodezice, Serviciul de Stat pentru Supravegherea Geodezică soluţionează problema posibilităţii strămutării punctului şi stabileşte costul lucrărilor de restabilirea, termenele de efectuare a lor şi executorul.

8. Costul lucrătorilor de restabilirea se virează executantului de lucrări în baza contractului, încheiat între organizaţia interesată de strămutarea punctului, şi executantul nemijlocit al acestor lucrări, sau în Bugetul de Stat – în baza înţelegerii cu Serviciului de Stat pentru Supravegherea Geodezică.

III. MODUL DE INVENTARIERE, RESTABILIRE ŞI

DEZVOLTARE A REŢELELOR GEODEZICE

9. Inventarierea punctelor geodezice ale Reţelei Geodezice de Stat, paşaportizarea lor, restabilirea sistematică şi dezvoltarea reţelelor geodezice conform planurilor şi în termenele stabilite, în comun cu Serviciul de Stat pentru Supravegherea Geodezică, se efectuează de către serviciul geodezic al Ministerului Apărării şi organizaţiile specializate, care au asupra lor licenţă privind efectuarea unui asemenea gen de lucrări geodezice.

10. Finanţarea lucrărilor de paşaportizare a punctelor geodezice, restabilirea şi dezvoltare a reţelelor geodezice se efectuează:

pentru Reţeaua Geodezică de Stat – din contul Bugetului de Stat;

pentru reţelele de însemnătate locală (specială) şi reţelele de ridicări topografice – din contul mijloacelor bugetului local şi din contul mijloacelor persoanelor juridice şi fizice interesate, precum şi al mijloacelor percepute de la persoanele vinovate de afectarea sau distrugerea punctelor.

11. Renovarea sistematică a atributelor de amenajare exterioară se efectuează de către deţinătorii de terenuri, în hotarele cărora sînt amplasate punctele geodezice.

12. Organizaţiile care execută diverse lucrări, folosindu-se de punctele geodezice, sînt obligate să controleze starea tehnică a cerinţelor lor, semnalelor exterioare, punctelor de orientare şi să reînnoiască după utilizarea punctului atributele de amenajare exterioară şi să defrişeze terenurile punctelor.

IV. PROTECŢIA PUNCTELOR GEODEZICE

13. Evidenţa punctelor geodezice şi realizarea măsurilor de asigurare a integrităţii lor se pune pe seama Serviciului de Stat pentru Supravegherea Geodezică.

Controlul asupra integrităţii punctelor geodezice cade în sarcina organelor de autoadministrare locală.

Responsabilitatea pentru integritatea punctelor geodezice se pune pe seama deţinătorilor de terenuri, în hotarele cărora sînt amplasate punctele geodezice.

Despre afectarea şi distrugerea punctelor geodezice sau delapidarea materialelor din care sînt confecţionate se va aduce la cunoştinţa organelor de drept şi organelor Serviciului de Stat pentru Supravegherea Geodezică.

14. În caz de distrugere a punctelor geodezice permanente costul lucrărilor pentru restabilirea integrităţii reţelelor geodezice se compensează din contul persoanelor care s-au făcut vinovate.

Mijloacelor percepute pentru lucrările de restaurare şi suma amenzilor se varsă la Bugetul de Stat şi se folosesc în scopul finanţării centralizate a controlului, paşaportizării şi restabilirii punctelor geodezice, dezvoltării reţelelor geodezice.

15. Pentru afectarea sau distrugerea punctelor geodezice, precum şi delapidarea materialelor din care acestea au fost confecţionate, persoanele juridice şi fizice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.