I N S T R U C Ţ I U N E

cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice

a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit

nr. 4 din  29.01.2001

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21-24/73 din 27.02.2001

* * *

Abrogat: 03.06.2008

Ordinul Ministerului Finanţelor nr.48 din 21.04.2008

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Instrucţiune este elaborată în baza Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (în continuare – Cod), Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24.04.97 (în continuare – Lege), şi reglementează modul de prezentare de către persoanele fizice, cu excepţia agenţilor economici, a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (în continuare – Declaraţie), precum şi modul de calculare şi achitare (rambursare) în baza ei a impozitului pe venit, reieşind din veniturile obţinute în total pe parcursul anului fiscal sau altei perioade declarate (în continuare – Perioadă declarată).

[Pct.1 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

2. În sensul prezentei Instrucţiuni (în continuare – Instrucţiune) se folosesc următoarele noţiuni:

Contribuabil, subiect al impunerii – persoană care, conform legislaţiei fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalităţile şi amenzile respective; persoană care, conform legislaţiei fiscale, este obligată să reţină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plăţile indicate.

Cod fiscal – codul personal al contribuabilului, atribuit în conformitate cu prevederile art.163 (6) al Codului.

Codul fiscal al contribuabilului – cetăţean al Republicii Moldova reprezintă codul personal indicat pe verso-ul buletinului de identitate. Pentru persoanele care nu deţin buletin de identitate codul fiscal reprezintă seria şi numărul paşaportului, iar dacă nu au nici paşaport, seria şi numărul certificatului de naştere sau al altui act.

Codul fiscal al cetăţeanului străin sau al apatridului este identic cu numărul actului de identitate al cetăţeanului străin sau apatrid.

rezident al Republicii Moldova se consideră contribuabilul care corespunde uneia din următoarele cerinţe:

a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:

- se află la tratament, odihnă, învăţătură sau în deplasare peste hotare;

- este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare;

b) se află pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 183 zile pe parcursul anului fiscal.

Drept confirmare că contribuabilul este persoană rezidentă servesc documentele indicate în pct.77 al prezentei Instrucţiuni;

nerezident se consideră orice persoană fizică care nu corespunde cerinţelor pentru rezident ori, deşi corespunde acestor cerinţe, se află în Republica Moldova:

- în calitate de persoană cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;

- în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza acordului interstatal la care Republica Moldova este parte sau în calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator;

- la tratament, odihnă, învăţătură sau în deplasare, dacă această persoană fizică s-a aflat în Republica Moldova exclusiv în aceste scopuri;

- exclusiv în scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii Moldova (tranzit);

domiciliu permanent se consideră locul, unde contribuabilul are viză de domiciliu (reşedinţă), cu excepţia vizelor de reşedinţă temporare;

facilitate (înlesnire) fiscală – suma impozitului pe venit nevărsată la buget ca rezultat al utilizării scutirii parţiale sau totale ori utilizarea de cote reduse;

scutire este suma care, la calcularea venitului impozabil, se deduce din venitul brut al contribuabilului conform art.33 – 35 ale Codului;

deducere este suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului conform cap.3, art.21 alin.(2), art.36, art.50 alin.(2) şi (3), art.66 alin.(1) şi (2) ale Codului;

anul fiscal coincide cu anul calendaristic;

perioada declarată constituie anul fiscal sau altă perioadă din anul fiscal, pe care contribuabilul urmează să prezinte sau a prezentat Declaraţia;

venit din investiţii este venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, în cazul cînd participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială;

venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, alte venituri rezultate din activitatea financiară, în cazul cînd participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială;

royalty este un venit, ce reprezintă o recompensă regulată (plată) obţinută de pe urma dării în folosinţă a activelor nemateriale (bunuri artistice, programaturi, drepturi de autor, etc.) sau din dreptul de folosinţă a acestora, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale în Republica Moldova;

anuităţile reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau indemnizaţiilor (prestaţiilor);

dividendul este orice plată efectuată de către o persoană juridică în folosul acţionarului (asociatului) acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participaţie, cu excepţia dividendelor sub formă de acţiuni, prevăzute la art.56 alin.(2) şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării agentului economic, conform art.57 alin.(2) al Codului. Recunoaşterea plăţii drept dividend are loc indiferent de faptul dacă persoana juridică a obţinut sau nu venit în anul fiscal în curs sau în anii precedenţi;

dobînda reprezintă orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii), inclusiv veniturile din depunerile băneşti;

preţ de piaţă, valoare de piaţă – preţul mărfii, serviciului, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor identice în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata. Tranzacţiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei;

impozitul pe venit spre plată constituie diferenţa pozitivă dintre suma impozitului pe venit calculată din venitul total primit în perioada declarată şi suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată (din plăţile salariale, inclusiv facilităţile şi alte plăţi efectuate în folosul persoanelor fizice – cetăţeni) şi/sau a impozitului pe venit achitat de sine stătător pe parcursul perioadei declarate;

impozitul pe venit reţinut şi/sau achitat în plus se consideră diferenţa negativă dintre suma impozitului pe venit calculată din venitul total obţinut în perioada declarată şi suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată (din plăţile salariale, inclusiv facilităţile şi alte plăţi, efectuate în folosul persoanelor fizice – cetăţeni) şi/sau impozitului pe venit achitat de sine stătător pe parcursul perioadei declarate;

trecere în cont – sumă scăzută din impozitul care urmează a fi achitat conform cap.12 şi 13 ale Codului.

[Pct.2 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

3. Subiecţi ai impunerii, conform prezentei Instrucţiuni, sînt contribuabilii, care obţin pe parcursul perioadei declarate venituri din orice surse impozabile aflate în Republica Moldova, precum şi rezidenţii, care obţin venit din investiţii şi venit financiar din surse aflate în afara Republicii Moldova.

Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare organelor fiscale teritoriale venitul brut obţinut din toate sursele impozabile.

4. Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron) obţinut pe parcursul perioadei declarate de către contribuabil din toate sursele impozabile, exceptînd deducerile şi scutirile la care el are dreptul.

În componenţa venitului brut se includ şi veniturile obţinute de către contribuabil din activitatea agenţilor economici – persoane fizice în calitate de fondator sau membru.

Pentru contribuabilii definiţi în sensul prezentei Instrucţiuni venitul brut se determină după metoda de casă.

[Pct.4 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

5. Cotele impozitului pe venit sînt stabilite de prevederile art.15 lit.a) al Codului.

[Pct.5 în redacţia Ordinului Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

6. În cazul obţinerii venitului sub formă nemonetară, acesta se evaluează la preţuri de piaţă, conform modului stabilit de Guvern.

7. Venitul obţinut în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei la data achitării lui. Modul de evaluare a rezultatelor obţinute din efectuarea operaţiunilor în valută străină, în scopul determinării obligaţiunilor fiscale, se determină în conformitate cu actele normative ale Guvernului.

8. Orice agent economic care efectuează plăţi în folosul persoanelor fizice, în termen de pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, este obligat să prezinte beneficiarului acestor plăţi informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin.(6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut în modul stabilit de IFPS.

[Pct.8 în redacţia Ordinului Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

9. Pentru încălcarea legislaţiei cu privire la impozitul pe venit este prevăzută răspunderea administrativă şi penală, conform legislaţiei în vigoare.

Capitolul II

PREZENTAREA DECLARAŢIEI ŞI ACHITAREA

LA BUGET A IMPOZITULUI PE VENIT

10. Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

11. Declaraţia se prezintă de orice contribuabil – persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit.

Aceştia sînt contribuabilii la care suma impozitului calculat din totalul veniturilor obţinute pe parcursul perioadei declarate este mai mare decît suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată pe parcursul acestei perioade şi/sau achitat de sine stătător.

Exemplul 1. Contribuabilul – rezident a obţinut pe parcursul anului fiscal un venit în sumă totală de 12600 lei, din care 9600 lei – din salariul de la locul de muncă de bază şi 3000 lei – din darea în chirie a imobilului.

Impozitul pe venit reţinut la sursă din salariu (ţinînd cont de scutirea personală – 2520 lei pe an) a alcătuit 708 lei, iar din plata pentru chirie – 150 lei. Total – 858 lei (la calcularea impozitului pe venit au fost aplicate cotele de impozitare stabilite prin Cod).

Impozitul pe venit calculat din suma anuală a venitului (ţinînd cont de scutirea personală în mărime de 2520 lei şi cheltuielile suportate pentru obţinerea venitului din chirie – 800 lei) alcătuieşte 928 lei (9280 × 0,1).

Respectiv contribuabilul este obligat să prezinte Declaraţia, deoarece este obligat să achite impozitul pe venit în mărime de 70 lei (928 – 858).

12. Indiferent de obligaţiunile de achitare a impozitului pe venit, este obligat să prezinte Declaraţia contribuabilul persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal:

a) a obţinut din surse impozabile, altele decît salariul, un venit ce depăşeşte mărimea indicatorului expus de alin.(1) art.33 al Codului;

b) a obţinut venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de suma iniţială a venitului supus impozitării la cota maximă, prevăzută de lit.a) art.15 al Codului, cu excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă;

c) a obţinut un venit din salariu, cît şi din surse, altele decît salariul, dacă acest venit depăşeşte suma iniţială a venitului supus impozitării la cota maximă, prevăzută de lit.a) art.15 al Codului;

d) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cît a fost rezident;

e) administrează succesiunea proprietarului decedat.

[Pct.12 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

13. Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat de sine stătător depăşeşte suma impozitului pe venit calculat din venitul total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută în contul achitării datoriilor aferente altor impozite, dar în lipsa acestora se restituie. Conform alin.(2) din art.1 al Legii, contribuabilului i se restituie din buget suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus şi o dobîndă, calculată pentru această sumă la rata stabilită în conformitate cu prevederile alin.(5) din art. menţionat.

De asemenea, organul fiscal teritorial, cu acordul contribuabilului, are dreptul să treacă suma dată în contul achitărilor ulterioare ale impozitului pe venit.

Exemplul 2. Contribuabilul-rezident a primit pe parcursul anului fiscal plăţi salariale la locul de muncă de bază în sumă de 9200 lei, din care la sursa de plată a fost reţinut impozitul pe venit în sumă de 664 lei şi plăţi sub formă de royalty (de la darea în folosinţă a drepturilor de autor editurii "Luceafărul") în sumă de 7800 lei, din care a fost reţinut impozitul pe venit în sumă de 1560 lei. În total la sursa de plată a fost reţinut impozitul pe venit în sumă de 2224 lei.

Venitul total anual al contribuabilului, conform datelor din Declaraţie constituie 17000 lei, iar impozitul pe venit calculat din venitul dat, ţinînd cont de scutirea personală anuală a contribuabilului în mărime de 2520 lei, constituie 1563 lei, respectiv suma impozitului pe venit reţinută în plus constituie 661 lei (2224 – 1563).

14. În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma impozitului spre rambursare se micşorează cu sumele menţionate, iar spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

Exemplul 3. Suma impozitului pe venit reţinută în plus constituie 661 lei (2224 – 1563).

Conform Declaraţiei, contribuabilul a dispus trecerea a 85 lei în contul achitării datoriei la plata impozitului pe bunurile imobiliare şi 110 lei în contul achitărilor ulterioare ale impozitului pe venit.

Astfel, suma impozitului pe venit ce urmează a fi rambursată din buget constituie 466 lei (661 – 85 – 110).

La sumele impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat în plus, trecut în contul achitării datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, nu se calculează dobînda.

15. Venitul sub formă de dobîndă pentru orice plată în plus a impozitului pe venit, care urmează a fi rambursat de la buget, se calculează după formula:

D = S_r × N × (R_b / 365) : 100%,

unde:

D – venitul sub formă de dobîndă pentru orice plată în plus a impozitului pe venit care urmează a fi restituit de la buget;

S_r – suma impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat în plus, ce urmează a fi rambursată de la buget;

N – numărul de zile pentru care se calculează dobînda. Numărul de zile se apreciază pentru perioada ce începe peste 30 de zile de la termenul stabilit pentru prezentarea Declaraţiei sau după primirea Declaraţiei de către organele Serviciului Fiscal de Stat (în cazul cînd Declaraţia se prezintă după termenul stabilit) şi se termină în ziua rambursării impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat în plus şi a dobînzii.

R_b – Rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni repo de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de 2 luni.

Exemplul 4. Suma impozitului pe venit solicitată spre rambursare din buget, conform Declaraţiei prezentate la 25 martie 2001, constituie 466 lei.

Rata dobînzii stabilită în luna noiembrie 2000 constituie 28% pe an.

Calculul venitului sub formă de dobîndă s-a efectuat reieşind din considerentele că suma impozitului pe venit solicitată spre rambursare şi a dobînzii se îndreaptă spre achitare pe data de 20 iunie 2001.

Perioada pentru care se calculează dobînda alcătuieşte 51 de zile (de la 1 mai inclusiv – pînă la 20 iunie).

Aplicînd formula indicată mai sus se apreciază suma dobînzii:

D = 466 lei × 51 × (28% / 365) : 100% = 18,23 lei.

[Pct.15 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

16. Impozit pe venit achitat de sine stătător se consideră impozitul achitat în rate şi/sau din propria iniţiativă în scopul micşorării sumei impozitului pe venit, calculat din suma totală a veniturilor obţinute în anul fiscal (gestionar).

Exemplul 5. Contribuabilul a obţinut pe parcursul anului fiscal precedent venit din chirie, obligaţiunile fiscale la impozitul pe venit, din care au depăşit 400 lei.

În anul fiscal declarat, acest contribuabil a achitat, conform alin.(1) litera b) din art.84 al Codului, impozitul pe venit în rate, în sumă de 780 lei. Respectiv suma de 780 lei se consideră impozit achitat de sine stătător.

Exemplul 6. Contribuabilul – rezident obţine pe parcursul anului fiscal venit din chirie în sumă de 2400 lei (cîte 200 lei lunar), din care la sursa de plată i se reţine impozitul pe venit în mărime de 120 lei (cîte 10 lei lunar).

Luînd în consideraţie, că contribuabilul în anul fiscal de asemenea obţine venit sub formă de salariu, el a decis să-şi diminueze o parte din obligaţiunile sale fiscale pe parcursul anului fiscal, în care obţine acest venit.

Astfel, la 20 mai şi 15 august contribuabilul a achitat cîte 150 lei impozit pe venit. Suma de 300 lei se consideră drept impozit achitat de sine stătător.

17. Declaraţia se prezintă Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial nu mai tîrziu de 31 martie a anului, care urmează nemijlocit după anul fiscal declarat.

Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare.

În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară, Declaraţia se prezintă pînă în ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica Moldova.

18. În cazul cînd contribuabilul depune cerere în scris (modelul se prezintă în anexa nr.2 la prezenta Instrucţiune), Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial poate prelungi termenul de prezentare a Declaraţiei pînă la 90 de zile. Termenul se prelungeşte numai în cazul în care cererea a fost depusă înainte de expirarea termenului stabilit pentru prezentarea Declaraţiei.

19. Contribuabilul, care prezintă Declaraţia, calculează de sine stătător suma impozitului pe venit necesară achitării (rambursării) la (de la) buget.

Impozitul pe venit se achită la buget nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea Declaraţiei, fără a se ţine cont de prelungirea lui, adică nu mai tîrziu de 31 martie a anului care urmează nemijlocit după anul fiscal declarat.

În cazurile în care contribuabilul prezintă Declaraţia din motivul schimbării domiciliului permanent din Republica Moldova în altă ţară, impozitul se achită nu mai tîrziu de ultima zi lucrătoare anterioară zilei plecării din Republica Moldova.

Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune Declaraţia.

20. Recalcularea şi restituirea impozitului pe venit se efectuează în baza Declaraţiei, care se prezintă organelor teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat, iar dobînda se apreciază pentru perioada determinată conform pct.15 al prezentei Instrucţiuni. Pentru suma penalităţilor şi amenzilor percepute eronat dobînda nu se calculează.

[Pct.20 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

21. Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are domiciliul de bază în momentul prezentării ei.

Dacă din diferite motive Declaraţia a fost primită în alt inspectorat fiscal de stat teritorial (Oficiu Fiscal) decît cel de la locul de trai al contribuabilului, ea în mod oficial se remite Inspectoratului Fiscal de Stat (Oficiului Fiscal) la locul lui de trai în momentul prezentării Declaraţiei. Despre aceasta în mod obligatoriu se înştiinţează în scris contribuabilul.

22. Modelul Declaraţiei se prezintă în anexa nr.1 la prezenta Instrucţiune.

Anexele la Declaraţie sînt o parte integrantă a ei şi se completează după caz.

La primirea Declaraţiei de către inspectoratele fiscale teritoriale contribuabilului i se eliberează o recipisă, după modelul din anexa 3 la prezenta Instrucţiune, prin care se confirmă prezentarea de către acesta a Declaraţiei şi numărul de înregistrare atribuit acesteia.

Capitolul III

COMPOZIŢIA VENITULUI

23. În venitul brut al contribuabilului se includ:

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi similare;

b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform capitolului IX al Codului;

c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;

d) venitul din chirie (arendă);

e) creşterea de capital;

f) venitul obţinut sub formă de dobîndă;

g) royalty;

h) anuităţile, cu excepţia prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) – pensii, compensaţii etc., primite în baza acordurilor (convenţiilor) interstatale;

i) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;

j) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă;

k) dividendele obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţii economici rezidenţi;

l) venitul din investiţii şi venitul financiar obţinute în străinătate;

m) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite de la bugetul asigurărilor sociale de stat;

n) alte venituri nespecificate mai sus.

[Pct.23 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

24. În componenţa facilităţilor acordate lucrătorului de către patron se includ:

a) plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat;

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron;

c) suma plătită suplimentar de către patron la orice plată a salariatului pentru locuinţa acordată de către patron;

d) suma dobînzii obţinute ca rezultat al depăşirii ratei de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni repo de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat, faţă de rata dobînzii calculate pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare. Suma facilităţii se determină după formula:

unde:

F – suma facilităţii;

S – suma împrumutului;

N – nr. de zile în perioada pe parcursul căreia lucrătorul s-a folosit de împrumut;

R_b – rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni repo de cumpărare a hîrtiilor de valoare de stat pe termen de 2 luni;

R_p – rata dobînzii calculată pentru împrumutul acordat de către patron;

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate în procente din baza valorică, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de proprietate prevăzută în art.26 alin.(6) din Cod, după cum urmează:

- în cazul în care bunurile nu sînt proprietate a patronului – cheltuielile suportate de patron pentru obţinerea dreptului de folosinţă asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţă;

f) vărsămintele în fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii calificate în baza prevederilor art.64 şi 69 ale Codului.

[Pct.24 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

25. În componenţa venitului brut nu se includ următoarele tipuri de venit:

a) sumele şi despăgubirile de asigurare (cu excepţia anuităţilor) în baza contractelor de asigurare, în afara celor primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii, conform prevederilor art.22 al Codului;

b) despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;

c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatism, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare a sănătăţii;

d) compensarea cheltuielilor angajaţilor legate de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu pentru Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, Aparatul Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor angajaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern;

e) bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor care fac studii postuniversitare sau postuniversitare specializate la instituţiile de învăţămînt de stat şi particulare, în conformitate cu legislaţia cu privire la învăţămînt, stabilite de aceste instituţii de învăţămînt, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare, indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi la lucru, conform repartizării, în localităţile rurale;

f) pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;

g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;

h) compensaţiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social vulnerabile ale populaţiei, precum şi prestaţiile de asigurări sociale, care nu sînt achitate sub formă de anuităţi, cu excepţia indemnizaţiilor prevăzute în lit.m) pct.23;

i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire;

j) veniturile din transmiterea gratuită a proprietăţii, cu excepţia mijloacelor băneşti, unei persoane conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale sau din transmiterea gratuită a proprietăţii de la orice persoană autorităţilor menţionate;

k) dividendele obţinute de către persoanele fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţii economici rezidenţi;

l) ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei;

m) contribuţiile la capitalul unui agent economic, prevăzute la art.55;

n) veniturile sub formă de salarii şi alte retribuţii ale colaboratorilor străini ai misiunilor diplomatice ale statelor străine, aflaţi în exerciţiul funcţiunii în Republica Moldova, în cazul cînd statele respective au încheiat un acord, ce prevede astfel de drepturi reciproce, precum şi veniturile obţinute de către personalul străin (consultanţii) care activează în baza acordurilor (convenţiilor) încheiate de către Guvernul Republicii Moldova cu guvernele altor ţări şi cu organizaţiile internaţionale privind problemele de asistenţă tehnică şi umanitară acordată Republicii Moldova. Venitul angajaţilor rezidenţi, care activează în baza acordurilor (convenţiilor) menţionate, se supun impozitării în modul general stabilit, dacă acordul (convenţia) nu prevede altfel;

o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat;

p) cîştigurile de la loterii;

r) ajutorul material obţinut de către persoanele fizice din fondurile de rezervă ale Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale, din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, precum şi din mijloacele sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor;

s) ajutorul financiar obţinut de către sportivi şi antrenori de la Comitetul Internaţional Olimpic, precum şi premiile obţinute de către persoanele menţionate la competiţiile sportive internaţionale;

u) premiul naţional al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei, arhitecturii, ştiinţei şi tehnicii.

q) mijloacele băneşti plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare a prejudiciului, unor categorii de funcţionari publici sau familiilor acestora, în conformitate cu legislaţia;

w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică;

x) veniturile persoanelor fizice obţinute din activitatea în baza patentei de întreprinzător;

y) veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, produse de ei, venituri confirmate în modul stabilit de Guvern;

z) veniturile obţinute în urma utilizării facilităţilor fiscale la impozitul pe venit;

z/3) compensaţiile pagubelor morale.

[Pct.25 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

Capitolul IV

CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE CAPITAL

26. Suma creşterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili în cazurile vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital.

27. Active de capital pentru contribuabili se consideră:

a) acţiunile şi alte tipuri de proprietate în activitatea de întreprinzător.

Conform Legii privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997, acţiunea reprezintă un document, care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. Acţiunea poate fi sub formă de:

- certificat confecţionat prin metoda tipografică;

- înscriere în contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal în registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii.

Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente, care certifică deţinerea de către contribuabil a unei anumite cote-părţi în capitalul agentului economic;

b) titlurile de creanţă. Titlul de creanţă este un act, prin care semnatarul sau emitentul lui consimte asupra faptului că datorează o sumă de bani. Titlurile de creanţă cuprind cambiile, obligaţiunile, recipisele etc.;

c) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător. Aceasta cuprinde proprietatea materială şi nematerială privată, cu excepţia terenurilor de pămînt, care aparţine integral sau parţial contribuabilului. În activele de capital ale contribuabilului nu se include proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care aparţine unui agent economic fondat de contribuabil;

d) terenurile de pămînt;

e) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. Opţionul este condiţia care prevede dreptul la alegere. Ca activ de capital, opţionul reprezintă un document, în care este stabilit dreptul la procurarea sau vînzarea activelor de capital;

f) dreptul de a obţine venituri din activele de capital, pe parcursul unei perioade ce depăşeşte 10 ani, cu condiţia că este tratat separat la înstrăinare. Pentru a fi considerat activ de capital acest drept urmează a fi autentificat documentar în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

28. Creştere de capital se consideră excedentul sumei încasate în rezultatul vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activului de capital în raport cu baza valorică a acestui activ.

29. Creşterea de capital se recunoaşte ca venit în volumul ei deplin, cu excepţia cazurilor prevăzute în pct. 41, 43 şi 49 ale prezentei Instrucţiuni.

30. Pierdere de capital se consideră excedentul bazei valorice a activului de capital în raport cu suma încasată în rezultatul vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a lui.

Nu se recunosc pierderile de capital în rezultatul înstrăinării (scoaterii din uz) proprietăţii private nefolosite în activitatea de întreprinzător.

31. Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital se alcătuieşte din mijloacele băneşti şi valoarea, apreciată la preţurile de piaţă ale activelor de capital, rezultate din înstrăinare.

În suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a acţiunilor şi altor titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător nu se includ dividendele din deţinerea acţiunilor şi cotei de participaţie.

În suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a titlurilor de creanţă, nu se includ sumele dobînzilor şi comisioanelor pentru activitatea de intermediere în calitate de dealer.

32. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui (este identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a lui, corectată conform prevederilor pct.33) sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări fizice ale activului de capital, care reduce preţul lui de piaţă şi se majorează cu mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lui de piaţă. Baza valorică redusă sau majorată în acest mod se numeşte bază valorică ajustată.

Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea, precum şi reducerile sau majorările preţului de piaţă în rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi confirmate documentar.

33. Pentru contribuabilul, care transmite activul de capital, baza valorică ajustată a activului de capital transmis se majorează cu suma compensaţiei acordate.

Pentru contribuabilul, care obţine activul de capital, baza valorică a activului de capital obţinut se reduce cu suma compensaţiei primite.

Exemplul 7. Contribuabilul A a efectuat o tranzacţie cu contribuabilul B, în rezultatul căreia i-a oferit un apartament (baza valorică ajustată – 14100 lei, valoarea apreciată la preţurile de piaţă – 37500 lei) în schimbul unui automobil (baza valorică ajustată – 33400 lei, valoarea estimată la preţurile de piaţă -11300 lei) şi al unei sume de bani în mărime de 32000 lei.

În acest caz creşterea (pierderile) de capital se determină în modul următor:

În rezultatul tranzacţiei contribuabilul A a obţinut o creştere de capital în mărime de 29200 lei, iar contribuabilul B – pierderi de capital în mărime de 27900 lei, care nu se recunosc, deoarece, conform pct.30 al prezentei Instrucţiuni nu se recunosc pierderile de capital, obţinute ca rezultat al înstrăinării (scoaterii din uz) a proprietăţii private nefolosite în activitatea de întreprinzător.

34. Dacă în rezultatul unei tranzacţii, contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut proporţional cu valoarea lor de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

Exemplul 8. Contribuabilul A a efectuat o tranzacţie cu contribuabilul B, în rezultatul căreia a schimbat un apartament cu 3 camere (baza valorică ajustată – 54000 lei, valoarea estimată la preţuri de piaţă – 123700 lei) pe un apartament cu 1 cameră (baza valorică ajustată – 21000 lei, valoarea estimată la preţuri de piaţă – 47900 lei) şi un automobil (baza valorică ajustată – 52000 lei, valoarea estimată la preţuri de piaţă – 53200 lei).

Se determină creşterea (pierderile) de capital:

Se determină proporţia, conform căreia se repartizează suma achitată fiecărui activ de capital procurat de către contribuabilul A pentru:

apartament – 47900 : (47900 + 53200) × 100% = 47,38%;

automobil – 53200 : (47900 + 53200) × 100% = 52,62%.

Suma achitată, distribuită proporţional cotelor activelor de capital procurate, va constitui pentru:

apartament – 123700 lei × 47,38% : 100% = 58609 lei;

automobil – 123700 lei × 52,62% : 100% = 65091 lei.

Respectiv, baza valorică a activelor de capital procurate de către contribuabilul A va alcătui pentru:

apartament – 58609 lei;

automobil – 65091 lei.

35. Activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, în vigoare la această dată.

36. Baza valorică a activului de capital, obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după 1 ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a activului de capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei.

37. Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic efectuate după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată în bani conform documentelor de fondare a agentului economic.

38. Baza valorică a activelor de capital sub formă de titluri de creanţă, care au fost eliberate după 1 ianuarie 1998 în rezultatul oferirii de către primul deţinător al lor emitentului a unei proprietăţi sub formă nebănească, pentru primul deţinător este egală cu valoarea proprietăţii oferite estimată la preţurile de piaţă.

39. În caz de nerecunoaştere a venitului la înlocuirea forţată a proprietăţii, baza valorică a proprietăţii de înlocuire se consideră baza valorică ajustată a proprietăţii înlocuite.

Proprietatea se consideră înlocuită în mod forţat, inclusiv în cazul pierderii involuntare, dacă ea este parţial sau total distrusă, furată, sechestrată sau destinată demolării, ori dacă contribuabilul este forţat într-un oarecare alt mod să-şi abandoneze proprietatea din cauza pericolului sau inevitabilităţii uneia din acţiunile sau evenimentele menţionate.

40. Contribuabilul nerezident, care obţine statut de rezident, are dreptul să determine valoarea activelor de capital ce-i aparţin la data obţinerii statutului de rezident, conform preţurilor de piaţă ce s-au creat la acea dată. Valoarea activelor de capital determinată în acest mod, constituie baza lor valorică.

41. Creşterea sau pierderile de capital nu se recunosc în cazul transmiterii (redistribuirii) activelor de capital între:

a) soţi; sau b) foştii soţi, în cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ.

42. Baza valorică a activelor de capital indicate în pct.39 al prezentei Instrucţiuni pentru beneficiar este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la persoana care le transmite.

43. Mărimea creşterii de capital recunoscute, rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a locuinţei, se micşorează cu suma de 10000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost în posesia cetăţeanului şi s-a considerat ca locuinţă de bază a lui.

Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat în posesia contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază.

Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viză de domiciliu (reşedinţă).

44. Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă în momentul donaţiei.

45. Contribuabilul care pierde statutul de rezident se consideră că şi-a vîndut activele de capital, cu excepţia proprietăţii imobiliare, la preţurile de piaţă în vigoare la data cînd a pierdut statutul de rezident.

46. La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută moştenitorilor la preţul ei de piaţă.

Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin moştenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii.

47. Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include:

a) locuinţa de bază a contribuabilului decedat;

b) proprietatea privată materială a contribuabilului decedat, care nu a fost utilizată în activitatea de întreprinzător şi nu a rezultat din activitatea de investiţii;

c) anuităţile şi alt venit de pe urma utilizării proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sînt impozabile pentru moştenitori.

48. Pentru moştenitori, baza valorică a activelor de capital, venitul de pe urma cărora este scutit de impozite, este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la contribuabilul decedat.

49. Dacă pachetul de control (50% sau mai multe cote de participaţie) al agentului micului business se transmite în urma decesului proprietarului în posesia moştenitorilor, aceştia în locul determinării creşterii sau pierderilor de capital conform pct.46, pot să determine bazele valorice ale cotelor lor în acest pachet de control, pornind de la baza valorică ajustată a pachetului de control, care a aparţinut contribuabilului decedat. În astfel de cazuri baza valorică a pachetului de control pentru moştenitori va fi baza valorică ajustată a lui care s-a creat la contribuabilul decedat.

Agenţi ai micului business sînt microîntreprinderile şi întreprinderile mici, care desfăşoară activitatea de întreprinzător şi corespund cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business nr. 112-XIII din 20 mai 1994.

50. Dacă la momentul decesului, contribuabilul se află în posesia pachetelor de control a mai multor agenţi ai micului business, prevederile pct.49 al prezentei Instrucţiuni se aplică numai faţă de un singur agent, la alegerea moştenitorilor de gradul întîi.

Moştenitori de gradul întîi se consideră descendenţii şi ascendenţii contribuabilului (inclusiv înfiaţii şi înfietorii).

51. Suma creşterii de capital în perioada declarată, care este inclusă în componenţa venitului brut, este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscută în perioada declarată asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade.

52. Deducerea pierderilor de capital în perioada declarată se permite în limitele creşterii de capital obţinute în aceeaşi perioadă. Excepţie fac cazurile indicate în pct.54 al prezentei Instrucţiuni.

53. Pierderile de capital a căror deducere în perioada declarată nu este permisă conform pct.52 al prezentei Instrucţiuni, sînt considerate ca pierderi de capital suportate în anul fiscal următor.

54. Restricţiile privind deducerea pierderilor de capital prevăzute în pct.52 al prezentei Instrucţiuni nu se aplică contribuabilului pentru anul fiscal în care a decedat. În cazurile cînd suma pierderilor de capital a contribuabilului în anul în care a decedat depăşeşte suma creşterii de capital obţinute de el în acelaşi an, suma excedentară a pierderilor asupra creşterii de capital se deduce din venitul brut al contribuabilului obţinut pe parcursul anului fiscal în care a decedat.

55. Creşterea şi pierderile de capital se determină conform anexei nr.2 la Declaraţie.

Capitolul V

IMPOZITAREA VENITULUI CONTRIBUABILULUI DECEDAT

56. Venitul obţinut de către contribuabilul decedat se consideră ca venit obţinut de către o singură persoană fizică şi se impozitează conform Declaraţiei prezentate în numele contribuabilului decedat de către persoana care-i administrează succesiunea.

57. La determinarea venitului impozabil al contribuabilului – rezident în anul fiscal, în care a decedat se permit deducerile şi scutirile la care el a avut dreptul pe parcursul anului fiscal în care a decedat.

58. Venitul impozabil, obţinut de către contribuabilul – rezident în anul în care a decedat, se impozitează la cotele prevăzute în punctul 5 al prezentei Instrucţiuni.

59. La determinarea venitului impozabil obţinut de contribuabilul – rezident decedat în anii următori, după anul în care a avut loc decesul se permit deducerile şi nu se permit scutirile.

60. Venitul impozabil, obţinut de către contribuabilul – rezident decedat în anii următori după anul în care a avut loc decesul, se impozitează conform cotei maxime expuse la lit.a) art.15 al Codului.

[Pct.60 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

Capitolul VI

SCUTIRI ŞI DEDUCERI

61. Scutirile se acordă numai contribuabililor – rezidenţi ai Republicii Moldova.

62. Fiecare contribuabil are dreptul la una din scutirile personale – prevăzute la alin.(1) sau (2) art.33 din Cod.

1) Suma scutirii personale pentru contribuabilul ce nu corespunde uneia din condiţiile expuse în subpunctul 2) al prezentului punct, constituie 2520 lei pe an.

2) Suma scutirii personale constituie 10000 lei pe an pentru contribuabilul care:

a) s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

b) este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea lui este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

c) este părintele (înfietorul) sau soţia (soţul) unui participant căzut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă în Republica Afganistan;

d) este părintele (înfietorul) sau soţia (soţul) unui participant dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă în Republica Afganistan;

e) este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă în Republica Afganistan;

f) este invalid de război;

g) este invalid din copilărie;

h) este invalid de gradul I sau II;

i) este pensionar – victimă a represiunilor politice ulterior reabilitată.

[Pct.62 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

63. Contribuabilul aflat în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în indicatorul prevăzut la alin.(1) art.33 din Cod, cu condiţia că soţul (soţia) este rezident al Republicii Moldova şi nu beneficiază de scutire personală.

[Pct.63 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

64. Scutirea pentru persoanele întreţinute constituie indicatorul expus de alin.(1) art.35 al Codului pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie, pentru care scutirea constituie indicatorul prevăzut la alin.(1) art.33 din Cod.

În scopul acordării scutirilor, persoană întreţinută se consideră persoana care corespunde tuturor cerinţelor următoare:

- este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii);

- locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

- este întreţinută de contribuabil;

- are un venit ce nu depăşeşte indicatorul prevăzut la alin.(1) art.33 din Cod.

[Pct.64 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

65. La obţinerea (pierderea) de către contribuabil pe parcursul anului fiscal a drepturilor la scutirea pentru persoanele întreţinute, precum şi scutirea personală majoră (10000 lei), ele se acordă (anulează) din luna următoare, după luna în care a fost obţinut (pierdut) acest drept.

Excepţie fac cazurile cînd persoana pentru care se cere scutire pentru persoanele întreţinute a obţinut venit pe parcursul anului fiscal mai mare de indicatorul prevăzut la alin.(1) art.33 din Cod. În asemenea cazuri scutirea se anulează pentru întregul an fiscal.

[Pct.65 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

66. Dacă contribuabilul – rezident obţine (pierde) pe parcursul anului fiscal dreptul la scutirea personală în mărime de 10000 lei pe an, ea se acordă (anulează) din luna următoare după luna în care a fost obţinut (pierdut) acest drept.

În astfel de cazuri scutirile personale anuale se acordă în cuantumul ce constituie divizarea indicatorului prevăzut la alin.(1) sau (2) art.33 din Cod la numărul de luni în an pentru fiecare lună, pe parcursul căreia contribuabilul are dreptul la scutirea corespunzătoare.

Exemplul 9. Contribuabilul – rezident a fost raportat la gradul II de invaliditate pe data de 12 iulie a anului fiscal.

În acest caz el are dreptul la scutirea personală în mărime de 2520 lei pe an pe parcursul primelor 7 luni ale anului fiscal. Începînd cu luna august el are dreptul la scutirea personală în mărime de 10000 lei pe an.

Deci, scutirea personală a contribuabilului în cauză pentru întregul an fiscal va alcătui 5636,65 lei (210 × 7 + 833,33 × 5).

Astfel, în Declaraţie contribuabilul dat va indica suma scutirii în mărime de 5636,65 lei.

[Pct.66 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

67. În cazurile cînd contribuabilul şi soţia (soţul) acestuia au beneficiat pe parcursul perioadei declarate fiecare de scutirea sa personală, iar conform rezultatelor anului fiscal au decis că soţia (soţul) se dezice de scutirea personală, contribuabilul are dreptul la scutirea acordată soţiei (soţului), cu condiţia că soţia (soţul) prezintă Declaraţia, în care se dezice de scutirea sa personală care i-a fost acordată pe parcursul perioadei declarate cu recalcularea obligaţiunii privind impozitul pe venit.

În cazurile cînd contribuabilul pe parcursul perioadei declarate a beneficiat de scutirea personală şi de scutirea acordată soţiei (soţului), iar conform rezultatelor perioadei declarate ei au decis ca fiecare să folosească scutirea sa personală, ambii urmează să prezinte Declaraţiile, în care contribuabilul se dezice de scutirea acordată soţiei (soţului), de care a beneficiat pe parcursul perioadei declarate, iar soţia (soţul) contribuabilului indică scutirea sa personală.

68. Dacă pe parcursul anului fiscal soţii întrerup relaţiile de căsătorie, în cazul cînd unul dintre ei a beneficiat de scutirea soţului (soţiei), la prezentarea Declaraţiei fiecare dintre ei se vor folosi numai de scutirea personală cu recalcularea respectivă a obligaţiunii privind impozitul pe venit.

69. Contribuabilului i se permite deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

- Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculate conform art.19 din Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, în cuantumurile stabilite de legislaţie;

- Contribuţiile obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţie;

- Cheltuielile de investiţii;

- Vărsămintele efectuate în fondul nestatal calificat de pensii.

[Pct.69 în redacţia Ordinului Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

70. Se permite deducerea donaţiilor făcute în scopuri filantropice pe parcursul anului fiscal, cu condiţia ca acestea să nu depăşească indicatorul prevăzut la alin.(1) art.36 al Codului şi să fie confirmate documentar. Totodată, venitul impozabil al contribuabililor se determină fără a se lua în consideraţie scutirile acordate conform pct.62, 63 şi 64 ale prezentei Instrucţiuni.

[Pct.70 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

71. Se permite deducerea defalcărilor obligatorii în Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de legislaţie.

[Pct.71 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

72. Scutirile stipulate în pct.62, 63 şi 64 ale prezentei Instrucţiuni, nefolosite de către contribuabil în anul fiscal precedent ca rezultat al neachitării de către patron a salariului, se acordă la data achitării restanţelor la salariu în baza consimţămîntului în scris al contribuabilului.

În acest caz contribuabilul va indica în Declaraţie numai suma scutirilor acordate de către patron la sursa de plată.

Pentru nerespectarea condiţiei date şi determinarea incorectă a obligaţiunii privind impozitul pe venit pentru perioada declarată contribuabilul va fi sancţionat conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Capitolul VII

CONFIRMAREA DREPTULUI LA SCUTIRI ŞI DEDUCERI

73. Pentru a-şi confirma dreptul la scutiri şi deduceri, contribuabilul este obligat să dispună de documentele indicate în pct.77, 79, 80 şi 81 din prezenta Instrucţiune.

[Pct.73 în redacţia Ordinului Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

74. Copiile sau extrasele din documentele originale, anexate la Declaraţie trebuie să fie autentificate în mod obligatoriu de către patronul unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului la finele perioadei declarate.

75. În cazurile, cînd contribuabilul, la finele perioadei declarate, nu are loc de muncă unde se duce evidenţa carnetului de muncă, verificarea copiilor sau extraselor cu originalul se efectuează de către colaboratorul Serviciului Fiscal de Stat teritorial care primeşte Declaraţia şi care le confirmă prin semnătura sa.

76. În toate cazurile cînd din partea patronului sau colaboratorului Serviciului Fiscal de Stat apar suspiciuni în privinţa veridicităţii documentelor, copiile sau extrasele din care se prezintă, autentificarea lor se efectuează de către organul notarial.

77. Confirmarea faptului că este persoană fizică – rezident al Republicii Moldova se efectuează de către contribuabil prin următoarele documente:

- buletinul de identitate, adeverinţa de naştere sau paşaportul în care este indicată viza de reşedinţă pe teritoriul Republicii Moldova pe parcursul perioadei declarate;

- certificatul(ele) eliberat(e) de autoritatea(ăţile) administraţiei publice locale ale Republicii Moldova, de organele Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, împuternicite cu funcţii de evidenţă a populaţiei şi de agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, care confirmă faptul că contribuabilul s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova;

- documentul care confirmă că contribuabilul este o persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova care s-a aflat pe un anumit termen în exerciţiul funcţiunii peste hotarele republicii.

Exemplul 10. Contribuabilul a anexat la Declaraţie următoarele documente:

- certificatul agentului economic cu care s-a aflat în relaţii de muncă, care confirmă faptul aflării pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 25 ianuarie – 18 august, cu excepţia zilelor de odihnă (fiecare sîmbătă şi duminică şi 5 zile de sărbătoare);

- certificatul autorităţii administrării publice locale, care confirmă faptul că în perioada 12 iulie – 18 octombrie el a locuit temporar pe teritoriul Republicii Moldova;

Respectiv acest contribuabil se consideră rezident, deoarece pe parcursul anului fiscal integral s-a aflat şi a avut domiciliul permanent pe teritoriul Republicii Moldova timp de 214 zile.

Exemplul 11. Contribuabilul care a avut domiciliul permanent în Republica Moldova pînă la schimbarea lui în altă ţară a depus la 18 iunie Declaraţia. Acest contribuabil se consideră rezident al Republicii Moldova numai pentru perioada cît a avut viză de reşedinţă în republică.

În acest caz la determinarea obligaţiunii privind impozitul pe venit se va ţine cont de numărul de luni (inclusiv luna plecării din ţară), suma scutirilor şi altor facilităţi fiscale proporţional cu perioada respectivă.

Exemplul 12. Contribuabilul indicat în exemplul 11 după prezentarea Declaraţiei s-a reţinut în Republica Moldova pînă la 30 iulie, iar la 12 decembrie a aceluiaşi an s-a întors şi pînă la finele anului s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova.

Acest contribuabil are dreptul să prezinte pentru întregul an fiscal Declaraţia ca persoană-rezidentă a Republicii Moldova, deoarece s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 183 zile pe parcursul anului fiscal. Astfel, la determinarea obligaţiunii privind impozitul pe venit contribuabilul va beneficia integral de scutirile şi facilităţile fiscale prevăzute de legislaţie.

Exemplul 13. Contribuabilul a depus Declaraţia la care a anexat documentele care confirmă că are domiciliul permanent în Republica Moldova şi a fost angajat în corpul diplomatic cu serviciu peste hotare mai mult de 183 zile.

Acest contribuabil poate fi considerat rezident al Republicii Moldova, deoarece, deşi s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova mai puţin de 183 zile, are domiciliu permanent în ţară şi a fost persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova în exerciţiul funcţiunii peste hotare.

78. Dreptul la scutirea personală în mărime de indicatorul prevăzut la alin.(1) art.33 din Cod se justifică prin documentele indicate în pct.77 al prezentei Instrucţiuni, care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova.

[Pct.78 modificat prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

79. Dreptul la scutirea personală în mărime de 10000 lei se justifică prin:

1) documentele indicate în pct.77 al prezentei Instrucţiuni, care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova; şi

2) unul din documentele indicate în tabel:

80. Dreptul la scutirea acordată soţiei (soţului) se confirmă prin:

1) documentele indicate în pct.77 al prezentei Instrucţiuni, care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;

2) certificatul de căsătorie;

3) documentele care confirmă că soţia (soţul) este rezident al Republicii Moldova.

81. Dreptul la scutirea pentru persoanele întreţinute se confirmă:

a) în cazul cînd persoana întreţinută este un descendent (înfiat) al contribuabilului prin:

1) documentele indicate în pct.77 al prezentei Instrucţiuni, care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;

2) certificatul de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute;

3) buletinul de identitate (paşaportul) al persoanei întreţinute sau certificatul autorităţii administraţiei publice locale a Republicii Moldova, care confirmă că persoana întreţinută locuieşte împreună cu contribuabilul;

b) în cazul cînd persoana întreţinută este un ascendent (înfietor) al contribuabilului prin:

1) documentele care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;

2) certificatul de naştere (înfiere) al contribuabilului;

3) buletinul de identitate (paşaportul) al persoanei întreţinute sau certificatul autorităţii administraţiei publice locale a Republicii Moldova, care confirmă că persoana întreţinută locuieşte împreună cu contribuabilul;

c) în cazul cînd persoana întreţinută este un descendent (înfiat) al soţiei (soţului) contribuabilului prin:

1) documentele care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;

2) certificatul de căsătorie;

3) certificatul de naştere (înfiere) al persoanei întreţinute;

4) buletinul de identitate (paşaportul) al persoanei întreţinute sau certificatul autorităţii administraţiei publice locale a Republicii Moldova, care confirmă că persoana întreţinută locuieşte împreună cu contribuabilul;

d) în cazul cînd persoana întreţinută este un ascendent (înfietor) al soţiei (soţului) contribuabilului prin:

1) documentele care confirmă că contribuabilul este rezident al Republicii Moldova;

2) certificatul de căsătorie;

3) certificatul de naştere (înfiere) al soţiei (soţului) contribuabilului;

4) buletinul de identitate (paşaportul) al persoanei întreţinute sau certificatul autorităţii administraţiei publice locale a Republicii Moldova, care confirmă că persoana întreţinută locuieşte împreună cu contribuabilul.

În toate cazurile prevăzute în prezentul punct ca document care confirmă că persoana întreţinută locuieşte împreună cu contribuabilul poate servi cartea de imobil.

Dacă persoana întreţinută este invalid din copilărie drept document confirmativ serveşte legitimaţia respectivă eliberată de către Direcţiile teritoriale de asistenţă socială şi protecţie a familiei.

În cazurile cînd persoana întreţinută nu locuieşte împreună cu contribuabilul, dar îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt, în loc de documentul care confirmă faptul că persoana întreţinută locuieşte împreună cu contribuabilul serveşte certificatul eliberat de instituţia de învăţămînt, care confirmă că persoana întreţinută îşi face studiile la secţia cu frecvenţă a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal (certificatul se prezintă în forma anexată la Instrucţiunea Serviciului Fiscal de Stat cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată).

Capitolul VIII

PREVEDERI PENTRU NEREZIDENŢI

82. Persoana fizică nerezidentă care prezintă Declaraţia are dreptul la trecerea în cont a impozitelor reţinute la sursa de plată din plăţile salariale în conformitate cu art.88 al Codului.

83. Salariile şi alte retribuţii plătite colaboratorilor străini ai misiunilor diplomatice ale statelor străine, aflaţi în exerciţiul funcţiunii în Republica Moldova, sînt scutite de impozitul pe venit. Astfel de scutire se acordă numai cu condiţia existenţei unor drepturi reciproce acordate de către statele respective.

84. De impozitul pe venit sînt scutite veniturile obţinute în Republica Moldova de către organizaţiile statelor străine sau organizaţiile internaţionale, precum şi de către angajaţii şi consultanţii acestor organizaţii, în baza acordurilor (convenţiilor) încheiate de către Guvernul Republicii Moldova cu guvernele altor ţări şi cu conducerea organizaţiilor internaţionale. Această scutire se acordă numai pentru acea parte a venitului care este obţinută din activitatea lor care constă în acordarea de ajutoare umanitare şi de asistenţă tehnică Republicii Moldova, conform acordurilor (convenţiilor) semnate cu guvernele altor ţări sau cu organizaţiile internaţionale.

85. Veniturile indicate la art.71 obţinute în Republica Moldova de către persoanele fizice nerezidente se supun impozitării (fără dreptul trecerii în cont a impozitului reţinut) în modul stabilit de art.91 al Codului.

[Pct.85 în redacţia Ordinului Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

86. Veniturile indicate în alin.1) din pct. 85 al prezentei Instrucţiuni şi deducerile legate de obţinerea lor nu se indică în Declaraţie.

87. La determinarea venitului impozabil al contribuabilului – nerezident se ţine cont numai de venitul obţinut din sursele aflate în Republica Moldova. Se permite deducerea numai a acelor cheltuieli, pierderi şi plăţi legate direct de obţinerea acestui venit, cu excepţia celor legate de obţinerea venitului sub formă de plăţi salariale sau din sursele expuse în alin.1) din pct. 85 al prezentei Instrucţiuni.

88. Persoana fizică, care încetează a fi persoană rezidentă, este considerată persoana care şi-a vîndut toată proprietatea, cu excepţia proprietăţii imobiliare, la preţul ei de piaţă în momentul cînd a încetat de a mai fi rezidentă.

89. Orice persoană fizică – nerezidentă, care obţine statutul de rezident are dreptul (în modul stabilit de Guvern) la determinarea valorii de piaţă a proprietăţii sale în momentul obţinerii statutului de rezident. Valoarea determinată în acest mod constituie baza valorică a proprietăţii sale, care se ia în consideraţie la determinarea venitului lui în rezultatul vînzării acestei proprietăţi.

Capitolul IX

IMPOZITAREA VENITULUI DIN INVESTIŢII ŞI VENITULUI

FINANCIAR OBŢINUTE ÎN STRĂINĂTATE

90. În componenţa venitului din investiţii şi venitului financiar obţinute în străinătate, cu excepţia veniturilor salariale, se includ veniturile obţinute peste hotarele Republicii Moldova, inclusiv:

- dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi;

- dobînda obţinută de la agenţii economici nerezidenţi;

- royalty primite de la agenţii economici nerezidenţi;

- chiria (arenda) obţinută de la agenţii economici nerezidenţi;

- creşterea de capital obţinută în străinătate.

91. Se permite deducerea cheltuielilor suportate în legătură cu obţinerea venitului din investiţii şi venitului financiar obţinute în străinătate, dar numai în limita venitului indicat.

92. Se permite trecerea în cont a impozitului achitat pe parcursul perioadei declarate în străinătate pe venitul din investiţii şi venitul financiar în limitele ce nu depăşesc obligaţiunile fiscale ale contribuabilului în Republica Moldova, raportate la aceste venituri (cu excepţia cheltuielilor legate de obţinerea venitului brut) pentru aceeaşi perioadă.

Exemplul 14. Venitul din investiţii obţinut pe parcursul anului fiscal de către contribuabil în străinătate alcătuieşte 31000 lei. Cheltuielile aferente suportate pentru obţinerea acestui venit au constituit 7200 lei, iar impozitul pe venit achitat în străinătate – 6800 lei. Venitul impozabil al contribuabilului (poziţia 3 din Declaraţie) obţinut pe parcursul anului fiscal este de 178000 lei, iar impozitul pe venit – 43000 lei.

Venitul impozabil obţinut în străinătate constituie 23800 lei = (31000 – 7200) lei.

Se determină raportul procentual al venitului impozabil din investiţii obţinut în străinătate faţă de venitul impozabil total:

23800 : 178000 × 100% = 13,37%.

Se determină obligaţiunea fiscală a contribuabilului raportată la venitul din investiţii obţinut în străinătate:

43000 × 13,37% = 5749 lei.

În acest caz trecerea în cont a impozitului achitat peste hotarele Republicii Moldova din venitul din investiţii obţinut în străinătate va constitui 5749 lei, deoarece se permite trecerea în cont a impozitului achitat peste hotare numai în limita obligaţiunilor fiscale în Republica Moldova.

Capitolul X

VENITURILE OBŢINUTE DE CĂTRE ACŢIONARII

FONDURILOR DE INVESTIŢII

93. Veniturile obţinute de acţionari din fondurile de investiţii se constituie din:

- dividende obţinute de fondurile de investiţii;

- creştere de capital obţinută de fondurile de investiţii în rezultatul activităţii lor pe piaţa hîrtiilor de valoare;

- dobîndă obţinută de fondurile de investiţii.

94. Veniturile obţinute de fondurile de investiţii în formele indicate în pct.93 al prezentei Instrucţiuni se distribuie acţionarilor proporţional cu cotele de participaţie.

95. Fondurile de investiţii sînt obligate să ţină evidenţa separată a veniturilor obţinute şi distribuite acţionarilor săi în funcţie de sursa de venit.

În scopuri fiscale, veniturile fondurilor de investiţii indicate în pct.93 al prezentei Instrucţiuni se consideră ca fiind primite de acţionari în mod direct, fără participarea fondului.

[Pct.96 exclus prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

Capitolul XI

MODUL DE COMPLETARE A DECLARAŢIEI

Completarea declaraţiei se efectuează în modul stabilit de IFPS.

[Cap.XI în redacţia Ordinului Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

[Cap.XII exclus prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

[Pct.128,129 excluse prin Ordinul Min.Fin. nr.42 din 07.07.04]

Capitolul XIII

DISPOZIŢII FINALE

132. Prezenta Instrucţiune intră în vigoare la data publicării.

133. La data intrării în vigoare a prezentei Instrucţiuni se abrogă Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit nr.2 din 23 octombrie 1998 (Monitorul Oficial, 9 februarie 1999, nr.12-13, pct.III, art.36).

[Anexa nr.1 exclusă prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]

[Anexa nr.3 exclusă prin Ordinul Min.Fin. nr.69 din 19.07.05, în vigoare 09.09.05]