HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la activitatea caselor de copii tip familie
Nr.170 din 26.03.96
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.35-37/246 din 11.06.1996
* * *
Abrogat: 25.07.2002
Hotărîrea Guvernului nr.937 din 12.07.2002
În scopul asigurării condiţiilor adecvate pentru activitatea caselor
de copii tip familie, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la activitatea caselor de copii
tip familie (se anexează).
2. Ministerul Învăţămîntului, în comun cu Ministerul Finanţelor şi
Ministerul Sănătăţii, în termen de o lună, va prezenta spre examinare
Guvernului proiectul hotărîrii privind normele de asigurare materială şi
înlesnirile acordate copiilor orfani şi rămaşi fără îngrijire
părintească din casele de copii tip familie.
3. Se abrogă Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti
nr. 301 din 30 septembrie 1988 "Cu privire la Hotărîrea Sovietului
Miniştrilor al U.R.S.S. din 17 august 1988 nr. 1022 "Despre crearea
Caselor de Copii Tip Familie".
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Andrei SANGHELI
Contrasemnată:
Ministrul învăţămîntului P.Gaugaş
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.170 din 26 martie 1996
REGULAMENT
cu privire la activitatea caselor de copii tip familie
I. Dispoziţii generale
1. Casele de copii tip familie (în continuare - casele de copii)
constituie o formă de protecţie specială a copiilor lipsiţi de mediul
familial şi de asigurarea unei îngrijiri corespunzătoare din partea
altei familii.
2. Casele de copii reprezintă o instituţie unde sînt întreţinuţi şi
educaţi copiii orfani şi cei rămaşi fără îngrijire părintească.
Casele de copii se creează de către organele administraţiei publice
locale în baza cererii unei familii (complete sau incomplete), asigurată
din punct de vedere material şi cu spaţiu locativ adecvat şi demersului
organelor de tutelă şi cu ratelă locale.
Fondatorii caselor de copii se numesc în continuare
părinţi-educatori.
Direcţia învăţămîntului public eliberează părinţilor-educatori un
certificat cu privire la crearea caselor de copii.
3. Copiii repartizaţi în casele de copii se află la evidenţa
organului local de tutelă şi curatelă şi pot fi prezentaţi spre adopţie
în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
4. Problemele ce ţin de succesiune, de asigurare cu pensii
alimentare şi de altă natură, reglementate de legislaţia în vigoare
pentru părinţi şi copii, nu au efecte juridice pentru părinţii-educatori
şi copiii din casele de copii.
5. Organele administraţiei publice locale acordă caselor de copii
ajutor metodic, asistenţă materială şi medicală necesară, exercitînd
totodată şi funcţia de control asupra activităţii acestei instituţii.
Controlul privind activitatea caselor de copii se organizează cel puţin
o dată la 6 luni.
II. Plasarea copiilor în casele de copii
6. Părinţii-educatori pot lua spre educaţie de la cinci pînă la zece
copii în vîrstă de pînă la 14 ani. Numărul copiilor plasaţi în casele de
copii şi celor proprii nu va depăşi 10 persoane.
Plasarea în casa de copii a copilului care a împlinit vîrsta de 10
ani se va face numai avînd consimţămîntul în scris al acestuia şi al
inspectorului pentru protecţia copilului.
7. Copiii din casele de copii deţin calitatea de membru al acestora
pînă la atingerea vîrstei de 18 ani. În cazul continuării studiilor în
licee, şcoli tehnico-profesionale, colegii, instituţii de învăţămînt
superior ei îşi păstrează această calitate pînă la încheierea studiilor.
8. Copiii din casele de copii pot frecventa instituţii preşcolare,
beneficiind de înlesnirile prevăzute pentru familiile cu mulţi copii.
9. Organul de tutelă şi curatelă prezintă părinţilor-educatori
informaţia completă privind starea sănătăţii,caracteristica pedagogică
şi psihologică ale copilului.
10. La determinarea copiilor pentru a fi plasaţi în casele de copii
se va lua în considerare: vîrsta, starea sănătăţii, legăturile de
rudenie ale copilului, precum şi oportunitatea pedagogico-psihologică a
acestei acţiuni (copiii care se află în raporturi de rudenie sînt
repartizaţi în aceeaşi casă de copii, dacă nu există contraindicaţii
medicale).
11. Părinţii-educatori asigură copiilor întreţinerea corespunzătoare
vizitarea reciprocă cu rudele şi părinţii, dacă aceste întîlniri nu
contravin intereselor copilului. În cazul apariţiei disensiunilor între
părinţii-educatori şi rudele copiilor, organul local de tutelă şi
curatelă decide asupra oportunităţii şi condiţiilor de întreţinere a
relaţiilor cu rudele.
12. În caz de incompatibilitate psihologică între copii şi
părinţii-educatori sau de lichidare a casei de copii, copilul va fi
plasat într-o instituţie de stat respectivă în baza deciziei luate de
organul administraţiei publice locale,la recomandarea inspectorului
pentru protecţia copilului.
13. În casele de copii nu pot fi plasaţi copii cu afecţiuni organice
ale sistemului nervos central, cu boli incurabile, cu tumori maligne şi
cu alte patologii în progresie.
Decizia organelor de ocrotire a sănătăţii privind inoportunitatea
plasării copilului în casa de copii este irevocabilă.
Copiii cu handicap mintal sau fizic vor fi repartizaţi în casele de
copii numai în cazul dacă în localitatea respectivă funcţionează o
şcoală specială pentru aceste categorii de copii.
14. Copilul repartizat în casa de copii îşi păstrează dreptul la
pensia alimentară stabilită anterior, la pensiile şi indemnizaţiile
băneşti, acestea fiind virate la contul personal al copilului, deschis
în instituţii bancare.
15. Copiii din casele de copii îşi rezervă dreptul la spaţiul
locativ de care dispuneau anterior părinţii lor sau la alt spaţiu
echivalent acestuia.
16. Copiii din casele de copii ai căror părinţi nu au avut locuinţă
vor fi asiguraţi de către organele administraţiei publice locale cu
spaţiu locativ în afara rîndului.
17. Dacă în casa de copii au rămas mai puţin de cinci persoane,
aceasta îşi păstrează statutul şi dreptul de completare cu noi copii.
Odată cu încetarea activităţii casei de copii,copiii orfani şi
rămaşi fără tutelă sînt plasaţi în instituţii de stat respective.
18. Organele administraţiei publice locale vor contribui la plasarea
în cîmpul muncii a copiilor educaţi în casele de copii.
19. Organele de tutelă şi curatelă vor asigura exercitarea
controlului asupra folosirii şi păstrării corecte a averii şi spaţiului
locativ al copiilor orfani pînă la atingerea de către aceştia a vîrstei
de 18 ani.
III. Drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori
20. Părinţi-educatori se consideră soţul şi soţia, persoane solitare
care se ocupă de educaţia copiilor din casele de copii, purtînd toată
responsabilitatea pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin.
Calitatea de părinte-educator se atribuie din ziua adoptării de
către organele de resort a hotărîrii de creare a casei de copii.
21. Părinţi-educatori pot fi cetăţeni ai Republicii Moldova care au
atins vîrsta de 25 de ani, cu o anumită experienţă de educaţie a
copiilor (calităţi profesionale, prezenţa copiilor proprii).
Nu pot fi părinţii-educatori persoanele:
decăzute din drepturi părinteşti;
bolnave de boli cronice, grave sau contagioase;
declarate în condiţiile legii incapabile sau cu capacităţi reduse;
care au un comportament moral şi social incompatibil cu executarea
funcţiilor de părinte-educator.
22. Părinţii-educatori sînt recomandaţi în funcţie de capacităţile
lor personale, de starea sănătăţii şi pregătirea pe care o au pentru a
îndeplini obligaţiile ce ţin de educaţia copiilor. E necesară, de
asemenea,prezenţa condiţiilor locative adecvate pentru educaţia şi
creşterea copiilor.
23. Pentru a analiza candidaturile părinţilor-educatori şi ale
copiilor direcţia de învăţămînt creează o comisie de experţi, compusă
din pedagogi, medici, jurişti.
24. Părinţii-educatori au dreptul să completeze casele de copii, pe
care le întemeiază,cu copii din casele de copii, şcoli-internate şi alte
instituţii, cu permisiunea inspectorului pentru protecţia copilului, şi
cu sprijinul administraţiei acestor instituţii. Administraţia, la rîndul
său, prezintă părinţilor-educatori dosarul personal şi avizul cu privire
la starea sănătăţii copilului.
25. Părinţii-educatori poartă răspundere pentru starea sănătăţii
copiilor, condiţiile de întreţinere şi educaţie ale acestora. Ei sînt
reprezentanţii legali ai copilului şi apără fără procură specială
drepturile şi interesele lui în toate instanţele, inclusiv în cele
judiciare.
26. Remunerarea muncii părinţilor-educatori începe din data intrării
în casa de copii a primilor copii şi durează pînă la încetarea
activităţii acesteia.
În caz de boală a părintelui-educator, organele de tutelă şi
curatelă numesc în această funcţie altă persoană pentru perioada
respectivă. Remunerarea ambelor persoane va fi efectuată conform
legislaţiei în vigoare.
27. Perioada în care părinţii-educatori au lucrat în case de copii,
se include în stagiul de muncă general şi neîntrerupt, potrivit
specialităţii.
IV. Asigurarea materială a caselor de copii
28. Mijloacele băneşti prevăzute pentru alimentarea copiilor,
procurarea îmbrăcămintei, încălţămintei, obiectelor de igienă personală,
medicamentelor sînt transferate lunar pe conturile personale ale
părinţilor-educatori, în corespundere cu modul şi normele stabilite prin
hotărîrile Guvernului.
Normele anuale ale mijloacelor prevăzute în vederea procurării
inventarului şi utilajului necesar, rechizitelor şcolare pentru fiecare
copil se stabilesc suplimentar prin hotărîrea Guvernului.
29. Mijloacele necesare pentru deservirea clădirilor, încălzire,
energie electrică şi alte cheltuieli de gospodărire se eliberează
caselor de copii în baza chitanţelor de achitare sau altor documente
financiare, conform normativelor şi tarifelor stabilite în localitatea
respectivă.
30. Copiii din casele de copii care îşi fac studiile în instituţii
de învăţămînt şi locuiesc separat de părinţii-educatori, beneficiază de
toate înlesnirile prevăzute pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijire
părintească. Aceste înlesniri vor fi stabilite în baza certificatului de
înmatriculare şi demersului organului local de tutelă şi curatelă.
31. Copiilor de la casele de copii li se plăteşte după terminarea
studiilor la şcoala de cultură generală, şcoala profesional-tehnică,
liceu, colegiu, instituţia de învăţămînt superior şi angajare în
serviciu o indemnizaţie unică pentru copiii orfani şi rămaşi fără
îngrijirea părinţilor, conform legislaţiei în vigoare.
32. Pentru dezvoltarea gospodăriei auxiliare casele de copii
beneficiază de loturi de pămînt arabil, repartizate în condiţiile
prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 198 din 16 aprilie 1993 "Cu
privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile".
33. În cazul apariţiei problemelor financiare nestipulate în
prezentul Regulament ele pot fi soluţionate în comun cu organele de
tutelă şi curatelă şi organele administraţiei publice locale.
V. Încetarea activităţii caselor de copii
34. Casele de copii îşi încetează activitatea în baza:
hotărîrii organelor administraţiei publice locale cu privire la
desfiinţarea caselor de copii;
hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii
de creare a caselor de copii.
35. Decizia de încetare a activităţii casei de copii este
condiţionată de următorii factori:
atingerea majoratului de către toţi copiii-membri ai caselor de
copii şi încetarea relaţiilor acestora cu părinţii-educatori;
decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;
neîndeplinirea de către părinţii-educatori a obligaţiunilor asumate;
atestarea condiţiilor nefavorabile de trai şi educaţie ale copiilor,
precum şi înălcărilor financiare din partea părinţilor-educatori.
36. Activitatea caselor de copii încetează din data adoptării
hotărîrii respective, dacă aceasta nu prevede alt termen.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀