H O T Ă R Î R E

privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile

în timp şi postutilizarea construcţiilor

nr. 382  din  24.04.97

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.35-36/382 din 29.05.1997

* * *

În scopul menţinerii construcţiilor existente în stare de siguranţă, reducerii riscului de avariere şi asigurării execuţiei lucrărilor din etapa de postutilizare în caz de desfiinţare a lor, precum şi pentru realizarea calităţii construcţiilor în conformitate cu prevederile Legii privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 2 februarie 1996, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor (se anexează).

2. Prevederile sus-numitului Regulament se aplică tuturor categoriilor de construcţii, cu orice tip de proprietate sau destinaţie, precum şi reţelelor tehnice aferente şi sînt obligatorii pentru organele administraţiei publice locale şi pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proprietari, administratori, utilizatori, proiectanţi, verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi, executanţi şi responsabili tehnici atestaţi) pe întreaga durată de existenţă a acestor construcţii.

3. Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, nu au dreptul:

să efectueze lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a construcţiilor sau alte lucrări, care pot s-o afecteze;

să modifice aspectul urbanistic şi arhitectural al construcţiilor.

4. Cu titlu de excepţie şi în cazuri justificate:

lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a construcţiilor vor fi executate numai pe baza unui proiect special, elaborat în temeiul raportului de expertiză tehnică a întregii structuri de rezistenţă a construcţiei în cauză, întocmit de un expert tehnic atestat sau de un grup de experţi tehnici atestaţi, după caz;

lucrări de modificare a aspectului urbanistic şi arhitectural al construcţiilor vor fi executate numai pe baza unui proiect, elaborat în modul stabilit şi coordonat cu proiectantul iniţial al construcţiei respective, sau în temeiul raportului de expertiză tehnică.

Efectuarea unor atare lucrări se va consemna obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

5. În cazul lipsei cărţii tehnice a construcţiei proprietarul, concomitent cu expertizarea construcţiei, este obligat să asigure întocmirea cărţii tehnice în volumul stabilit prin prevederile actelor normative în vigoare. La întocmirea cărţii tehnice a unei construcţii existente pot fi antrenaţi experţii tehnici atestaţi, care efectuează expertizarea acesteia, sau instituţiile de proiectare autorizate.

6. Activităţile de intervenţii în timp şi postutilizare a construcţiilor pot fi desfăşurate numai în baza unui proiect special, elaborat şi verificat în modul stabilit, şi a autorizaţiei de construire (desfiinţare), eliberate conform prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare.

7. Inspecţia de Stat în Construcţii, precum şi celelalte organisme cu atribuţii similare stabilite prin dispoziţii legale, vor exercita controlul de stat asupra aplicării unitare a prevederilor numitului Regulament, vor depista contravenţiile şi sista lucrările executate necorespunzător.

REGULAMENT

PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE,

INTERVENŢIILE ÎN TIMP ŞI POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor sînt componente ale sistemului calităţii în construcţii.

2. Prezentul Regulament stabileşte cadrul general pentru desfăşurarea acestor activităţi şi se aplică tuturor categoriilor de construcţii, indiferent de tipul de proprietate sau destinaţie, şi sînt obligatorii pentru organele administraţiei publice locale şi pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proprietari, administratori, utilizatori, proiectanţi, verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi, executanţi şi responsabili tehnici atestaţi) pe întreaga durată de existenţă a acestor construcţii.

3. Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp reprezintă acţiuni distincte, sistematice şi complementare.

Urmărirea comportării construcţiilor se face în vederea menţinerii exigenţelor esenţiale, reglementate prin Legea privind calitatea în construcţii.

Realizarea intervenţiilor în timp la construcţii se face pe baza datelor rezultate din activitatea de urmărire.

4. Termenii specifici, utilizaţi în prezentul Regulament, sînt definiţi în anexă.

Capitolul II

URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIILOR

5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor este de două categorii:

a) urmărirea curentă:

b) urmărirea specială.

Categoria de urmărire, periodicitate şi metodologia efectuării ei se stabileşte de către proiectant, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor, şi se consemnează în cartea tehnică a construcţiei prin grija proprietarului.

Urmărirea curentă

6. Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere a datelor privind starea tehnică a construcţiei, care, corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, are ca scop:

a) menţinerea construcţiilor noi la parametrii proiectaţi;

b) menţinerea construcţiilor existente în stare de siguranţă.

7. Urmărirea curentă are caracter permanent şi se realizează asupra tuturor categoriilor de construcţii prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanţii săi atestaţi.

Constatările făcute în cadrul acţiunii de urmărire curentă se înregistrează în cartea tehnică a construcţiei de către factorii menţionaţi mai sus, iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsurile de intervenţii în timp pe baza unei expertize tehnice.

8. Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi documentele normative de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.

9. La construcţiile cu durata de serviciu depăşită, la cele la care se schimbă destinaţia, la care se schimbă condiţiile de exploatare sau la care se constată deficienţe semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice pentru a se stabili măsurile necesare.

10. În cadrul urmăririi curente, la apariţia unor degradări ce se consideră că pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a construcţiei, proprietarul va solicita o consultanţă de specialitate în vederea instituirii urmăririi speciale.

Urmărirea specială

11. Urmărirea specială este o activitate sistematică şi cuprinde investigaţii specifice, suplimentare faţă de urmărirea curentă, asupra unor parametri, ce caracterizează aptitudinea de utilizare, pentru care construcţia a fost destinată.

12. Urmărirea specială se instituie la:

a) construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională, stabilită prin proiect;

b) construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă (sau care au suferit avarii în urma acţiunilor accidentelor), stabilită în urma unei expertize tehnice.

13. Urmărirea specială se realizează pe baza documentaţiei de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit de Legea privind calitatea în construcţii, de către persoane fizice sau juridice de specialitate, atestate. Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă. Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnică a construcţiei.

Obligaţii şi răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor

14. Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor:

a) stabilesc, împreună cu proiectantul, construcţiile care se supun urmăririi speciale, asigură elaborarea proiectului şi predarea lui proprietarilor şi informează Inspecţia de Stat în Construcţii;

b) comunică proprietarilor, care preiau construcţiile, obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi comportării lor în exploatare.

15. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, angajează, după caz, responsabili tehnici atestaţi, comandă expertizarea construcţiilor în cazurile prezentate la art.9 şi art.12 (b), comandă documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi, după caz, proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de Stat în Construcţii;

b) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg din urmărirea comportării în exploatare a acestora;

c) prezintă datele cu privire la starea tehnică a construcţiilor la centrul de informaţie al organului naţional de dirijare în construcţii.

16. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) stabilesc, împreună cu investitorul şi/sau proprietarul, construcţiile care sînt supuse urmăririi speciale;

b) elaborează, pe bază de contract, documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială.

17. Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor, pe care le execută, să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, pînă la recepţia acestora, după care dispozitivele se vor preda proprietarului.

18. Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale, stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.

19. Obligaţii şi răspunderi ale responsabililor tehnici atestaţi:

a) cunoaşterea cărţii tehnice a construcţiei şi ţinerea la zi a jurnalului evenimentelor;

b) efectuarea urmăririi curente, iar pentru urmărirea specială – supravegherea aplicării programelor şi proiectelor elaborate în acest sens.

Capitolul III

INTERVENŢIILE ÎN TIMP LA CONSTRUCŢII

20. Intervenţiile în timp la construcţii sînt fundamentate pe baza datelor rezultate din activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.

Intervenţiile în timp la construcţii sînt determinate de: exploatarea normală, acţiuni accidentale şi acţiuni ale omului pentru aducerea la parametrii iniţiali sau îmbunătăţirea, respectiv, reabilitarea acestora.

21. Intervenţii determinate de exploatarea normală (se referă numai la lucrările de reparaţie), acţiuni accidentale şi acţiuni ale omului se efectuează numai pe baza unui proiect special, elaborat în modul stabilit şi avizat de proiectantul iniţial al construcţiei, sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat sau de un grup de experţi tehnici atestaţi, după caz.

Intervenţiile determinate de exploatarea normală

22. Intervenţii determinate de exploatarea normală a construcţiilor sînt lucrările de întreţinere şi reparaţii şi au ca scop menţinerea caracteristicelor esenţiale proiectate pe întreaga durată de serviciu a construcţiilor.

Concomitent cu aceste intervenţii, se recomandă proprietarilor să acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi economisirea energiei.

23. Lucrările de întreţinere constau în recondiţionarea periodică a unor detalii de suprafaţă cu durată scurtă de existenţă (finisaje, protecţii superficiale, straturi de uzură etc.) şi înlocuirea unor piese ale instalaţiilor aferente construcţiilor cu uzură rapidă.

Lucrările de întreţinere se efectuează periodic, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi de materialele încorporate, conform documentelor normative în vigoare.

24. Lucrările de reparaţii constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părţi de construcţie şi instalaţii ieşite din uz ca urmare a exploatării normale sau acţiunii agenţilor de mediu. Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale

25. Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale asupra construcţiilor (incendii, explozii, inundaţii, uragane, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, zăpezi foarte mari, cutremure etc.) constau în efectuarea unor lucrări de înlăturare a efectelor acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul calitativ iniţial sau în stare de siguranţă.

Aceste intervenţii cuprind, de regulă, următoarele categorii de lucrări:

susţinerea provizorie a construcţiei avariate;

demolarea sau demontarea părţilor de construcţie avariate grav;

remedierea degradărilor elementelor de construcţie;

consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale;

reconstruirea integrală a unor părţi de construcţie demolate sau demontate.

26. Remedierea constă în reparaţii şi/sau consolidări uşoare şi are ca scop readucerea părţilor de construcţie la un nivel calitativ apropiat de cel iniţial.

27. Consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performanţelor mecanice (rezistenţă, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele iniţiale.

28. Reconstruirea integrală a unor părţi de construcţie are ca scop executarea din nou a acestora cu respectarea caracteristicelor iniţiale.

29. Pentru intervenţiile determinate de acţiunea cutremurelor se vor respecta şi prevederile documentelor normative în vigoare cu privire la protecţia antiseismică. Intervenţiile determinate de acţiunile omului

30. Intervenţiile determinate de acţiunile omului asupra construcţiilor au ca scop principal: schimbări de destinaţie ale construcţiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performanţelor prevăzute iniţial, inclusiv în urma unor modificări funcţionale şi retehnologizări.

Aceste intervenţii cuprind următoarele categorii de lucrări:

transformări, completări sau înlocuiri ale unor construcţii sau părţi de construcţie;

extinderi sau supraetajări de construcţie;

modernizări sau reabilitări;

schimbări ale aspectului urbanistic şi arhitectural.

Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp la construcţii

31. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) organizează şi răspund de activitatea de intervenţii în timp la construcţii, direct sau prin administratorii (utilizatorii) acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;

b) pentru intervenţiile la construcţii prevăzute la art.21:

obţin acordurile şi avizele prevăzute de legislaţie, precum şi autorizaţia de construire;

informează Inspecţia de Stat în Construcţii:

asigură expertizarea construcţiilor, elaborarea şi verificarea proiectelor în modul stabilit;

asigură verificarea execuţiei corecte a acestor lucrări prin responsabili tehnici atestaţi sau experţi tehnici şi proiectanţi atestaţi, pe bază de contract;

asigură recepţia acestor lucrări;

consemnează aceste activităţi în cartea tehnică a construcţiei, iar în cazul lipsei cărţii tehnice la construcţia în cauză – asigură întocmirea ei în volumul stabilit prin prevederile actelor normative în vigoare.

32. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) elaborează, pe bază de contract, proiecte pentru lucrările de intervenţii în timp la construcţii în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcţiei.

33. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:

a) execută lucrări de construcţie numai pe baza autorizaţiei obţinute;

b) încep execuţia lucrărilor numai la construcţiile autorizate în condiţiile stabilite de Legea privind calitatea în construcţii şi numai pe baza şi în conformitate cu proiectele verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

c) asigură nivelul de calitate corespunzător exigenţelor esenţiale printr-un sistem propriu de calitate, conceput şi realizat prin personal propriu, cu diriginţi de şantier atestaţi;

d) prezintă spre recepţionare numai lucrările care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care au predat proprietarului documentele necesare privind aceste lucrări, pentru cartea tehnică a construcţiei;

e) sesizează în termen de 24 de ore Inspecţia de Stat în Construcţii, în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor.

34. Administratorii (utilizatorii) construcţiilor au obligaţia să asigure îndeplinirea la timp a sarcinilor, ce le revin în cadrul activităţii de intervenţii în timp la construcţii, în baza contractelor încheiate.

Capitolul IV

POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

35. Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii, începe odată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acestei construcţii, care se face:

a) la cererea proprietarului;

b) la cererea administraţiei publice locale, în cazurile în care:

construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;

construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;

construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi/sau pentru învecinătăţi şi nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;

cerinţele de urbanism şi amenajare a teritoriului impun necesitatea desfiinţării construcţiei.

36. La construcţiile de interes naţional şi importanţă deosebită decizia de declanşare a activităţilor din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate cu luarea în consideraţie a cazurilor de la art.35 şi din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienţa economică a acţiunii.

Studiul respectiv va trebui să fie supus expertizării generale conform prevederilor Legii privind calitatea în construcţii.

37. Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unui proiect elaborat în temeiul expertizei tehnice şi a autorizaţiei de desfiinţare, eliberată în modul stabilit.

Proiectul lucrărilor de postutilizare, obligatoriu, trebuie verificat de specialişti verificatori de proiecte atestaţi în modul stabilit.

În procesul expertizării tehnice a unei construcţii, care trebuie supusă desfiinţării, obligatoriu vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii construcţiile învecinate, care pot fi afectate de demolare şi/sau demontare.

Sînt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare construcţiile din cadrul obiectelor cu caracter secret, stabilit prin ordine ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Departamentului Trupelor de Grăniceri, pentru care se vor elabora documente normative specifice.

[Alin.4 pct.37 modificat prin Hot.Guv. nr.1269 din 20.12.2000, în vigoare 29.12.2000]

38. Elaborarea proiectului lucrărilor de postutilizare şi executarea lucrărilor respective se efectuează numai de către agenţi economici autorizaţi cu activităţi în construcţii.

39. Proiectul lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele:

acordurile şi avizele prevăzute de legislaţie;

planul de amplasare a construcţiilor, cu indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate şi a vecinătăţilor;

desenele sau releveele construcţiilor din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei şi funcţiile acesteia (planurile tuturor nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare etc.), întocmite la o scară convenabilă;

planurile racordărilor la utilităţile exterioare (apă, canalizaţie, energie electrică, energie termică, gaze, telefon, radio etc.);

planurile de asigurare şi refacere a continuităţii utilităţilor exterioare pentru vecinătăţi, întrerupte la demolarea construcţiilor;

condiţiile tehnice de calitate corespunzătoare exigenţelor esenţiale;

detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;

procedurile tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare, demolare, cuprinzînd descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiilor necesare şi măsurile de protecţie a muncii;

recomandări privind modul de recondiţionare a produselor şi elementelor de construcţie recuperate cu ocazia demontării şi/sau demolării;

recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natură sau în zonele destinate utilizării sau conservării;

măsuri pentru protecţia mediului înconjurător în zonele de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor;

devizul lucrărilor de postutilizare.

Fazele activităţilor din etapa de postutilizare a construcţiilor

40. Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:

încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;

suspendarea utilităţilor;

asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;

evacuarea din construcţie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.).

41. Demontarea şi demolarea construcţiei cuprinde următoarele faze:

dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii funcţionale, de finisaj şi izolaţie;

demontarea părţilor şi elementelor de construcţie;

demolarea părţilor de construcţie nedemontabile (zidării, structuri de rezistenţă etc.), inclusiv a fundaţiilor construcţiei;

dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţii şi instalaţiilor demontate, recuperarea componentelor şi produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii;

transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natură sau în zonele destinate utilizării sau conservării lor, cu acordul organelor de supraveghere sanitară şi de protecţie a mediului înconjurător.

42. Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor cuprind următoarele faze:

recondiţionarea produselor de construcţie recuperate din demontare în vederea refolosirii, prin operaţii simple, executate în ateliere;

reciclarea, în secţii de producţie specializate, a materialelor rezultate din demolare prin folosirea lor ca materii prime în vederea producerii materialelor de construcţie;

pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţie, rezultate din recuperare, recondiţionare şi reciclare, prin verificarea calităţii acestora şi prin organizarea păstrării lor în depozite de materiale de construcţie;

transportul deşeurilor nefolosibile în zonele pentru utilizare sau conservare, cu acordul organelor de supraveghere sanitară şi de protecţie a mediului înconjurător.

43. Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde următoarele faze:

utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi;

refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor prin taluzări adecvate şi lucrări de protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor.

Obligaţii şi răspunderi privind postutilizarea construcţiilor

44. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) asigură fondurile necesare pentru expertizarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor din etapa de postutilizare;

b) obţin de la autorităţile competente acordurile, avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare;

c) informează Inspecţia de Stat în Construcţii;

d) asigură expertizarea tehnică a construcţiei, care trebuie supusă desfiinţării, şi a vecinătăţilor, după caz;

e) asigură elaborarea şi expertizarea generală a studiului de fezabilitate la construcţiile prevăzute în art.36;

f) asigură elaborarea şi verificarea proiectelor în modul stabilit;

g) încredinţează elaborarea proiectelor şi execuţia lucrărilor din etapa de postutilizare numai agenţilor economici autorizaţi cu activităţi în construcţii;

h) urmăresc, prin responsabili tehnici atestaţi, respectarea condiţiilor de calitate, stabilite în proiect, precum şi recondiţionarea şi reciclarea în grad cît mai ridicat a materialelor şi produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei;

i) asigură recepţia lucrărilor.

45. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) elaborează proiectul lucrărilor de postutilizare a construcţiilor numai la solicitarea proprietarului;

b) asigură, prin soluţiile tehnice şi tehnologice adoptate, respectarea prevederilor acordurilor, avizelor şi autorizaţiei de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate corespunzătoare exigenţelor esenţiale, precum şi un grad cît mai ridicat de recuperare, recondiţionare şi reciclare a materialelor şi produselor rezultate din demontare şi demolare;

c) asigură asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.

46. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:

a) execută lucrările de postutilizare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a proiectului verificat în modul stabilit;

b) respectă prevederile din proiect şi din autorizaţia de desfiinţare;

c) realizează condiţiile de calitate prevăzute în proiect şi în documentele normative în vigoare;

d) asigură instruirea personalului asupra procesului tehnologic, succesiunea fazelor şi operaţiilor, măsurilor de protecţie a muncii;

e) ia măsuri de protecţie a vecinătăţilor prin evitarea transmiterii vibraţiilor puternice sau a şocurilor, degajării cantităţilor mari de praf, precum şi prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăţi;

f) supun recepţiei numai lucrările care corespund cerinţelor proiectului şi documentelor normative în vigoare.

Anexă

la Regulamentul privind urmărirea

comportării în exploatare, intervenţiile

în timp şi postutilizarea construcţiilor

TERMENII UTILIZAŢI

1. Comportarea în exploatare – manifestare a modului în care un produs (lucrare, construcţie) reacţionează prin calitatea sa (totalitatea proprietăţilor şi caracteristicilor sale) la cerinţele stabilite privind aptitudinea sa la utilizare în cursul duratei de serviciu.

2. Durata de existenţă (de viaţă) a construcţiei – durată de timp după care construcţia a încetat definitiv să-şi îndeplinească funcţiunea ce i-a fost atribuită.

Această durată este în funcţie de materialele utilizate, caracteristicile amplasamentului (caracteristicile mediului înconjurător şi natura terenului) şi condiţiile specifice de exploatare.

3. Durata de serviciu – durata de funcţionare în care un produs îşi îndeplineşte efectiv funcţiunea ce i-a fost atribuită iniţial.

4. Intervenţii în timp la construcţii – acţiuni şi lucrări întreprinse la construcţii, de-a lungul duratei lor de existenţă, în scopul prevenirii degradărilor şi remedierii deteriorărilor produse, menţinerii sau readucerii parametrilor calitativi şi tehnici respectivi ai construcţiilor la nivelul exigenţelor esenţiale stabilite (corespunzător asigurării aptitudinii de exploatare prevăzute) sau readucerii nivelului acestor parametri potrivit unor cerinţe sporite ale utilizatorilor sau ale unor noi reglementări introduse în aplicare.

5. Intervenţii – ansamblul de măsuri preventive, care se aplică unui produs sau construcţie cu scopul de a le menţine în bună stare, pentru a-şi îndeplini funcţiile aferente destinaţiei sale, pe durata de serviciu prevăzută.

Comentarii explicative: măsurile preventive din cadrul intervenţiei unei construcţii cuprind: lucrări curente de îngrijire, curăţire şi recondiţionări regulate ale unor elemente de suprafaţă cu durată scurtă de viaţă (unele finisaje), înlocuirea unor articole sau piese cu uzură rapidă (piese de instalaţii şi de feronerie) în conformitate cu instrucţiile de exploatare şi întreţinere.

6. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor – acţiune sistematică de observare, examinare şi investigare a modului în care răspund (reacţionează) construcţiile, în decursul utilizării lor, sub influenţa acţiunilor agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul înconjurător şi cu activităţile utilizatorilor.

Comentarii explicative: obiectivele (scopurile) principale ale acţiunii de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor sînt:

a) depistarea din timp a unor degradări sau prevenirea agravării acestora, prin intervenţii adecvate asupra construcţiilor;

b) culegerea şi utilizarea datelor şi informaţiilor, rezultate din acţiunea de urmărire, pentru evitarea cauzelor degradărilor şi îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de concepţie.

7. Mediul înconjurător – ansamblul elementelor fizice, condiţiilor exterioare şi interioare ale unei construcţii, care pot să influenţeze caracteristicile acesteia.

Comentarii explicative: – mediul înconjurător al unei construcţii cuprinde atît mediul natural exterior construcţiei (atmosferă, teren, apă, regn animal şi vegetal etc.), cît şi mediul construit, creat de om, fie exterior (construcţiile învecinate cu emanaţiile şi agenţii artificiali produşi de acestea), fie interior (spaţiile delimitate de construcţia respectivă, cuprinzînd activităţile şi procesele ce se vor desfăşura în acestea, cu emanaţiile şi efectele lor), care toate intră în interacţiune cu construcţia în cauză şi cu părţile ei componente.

8. Postutilizarea unei construcţii – ultima din etapele de viaţă a construcţiei (concepere, proiectare, realizare, utilizare, postutilizare) şi cuprinde un ansamblu de activităţi, inclusiv: dezafectarea construcţiei, demontarea şi demolarea părţilor şi elementelor componente, reciclarea şi refolosirea produselor obţinute, reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosite.

9. Remedierea (reabilitarea) unei construcţii – acţiune întreprinsă cu scopul de a aduce o construcţie sau părţile (elementele) componente ale acesteia la un nivel acceptabil de performanţă (egal sau uşor diferit de cel iniţial) prin lucrări de reparaţii şi/sau consolidare, modificînd (adaptînd) în consecinţă condiţiile de exploatare şi durata de serviciu.

10. Accident tehnic – eveniment întîmplător, care survine în timpul execuţiei sau exploatării (utilizării) unei construcţii, cauzat de fenomene naturale extraordinare (cutremure, inundaţii, alunecări de teren, tasări diferenţiate ale terenului, zăpezi mari, uragane etc.) sau provocat prin acţiuni ale omului (defecte de concepţie şi/sau execuţie, incendii, explozii, bombardamente, şocuri etc.), avînd repercusiuni puternic defavorabile asupra stării şi siguranţei în exploatare a construcţiei respective.