HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la măsurile de stimulare a dezvoltării
ramurii tutunului în anii 1998-2003
Nr.145 din 09.02.98
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.28-29/196 din 02.04.1998
* * *
Abrogat: 19.12.2008
Hotărîrea Guvernului nr.1416 din 11.12.2008
În scopul promovării unei politici de stat consecvente în ramura
tutunului şi ajustării structurii acesteia şi pîrghiilor ei de dirijare
la mecanismele pieţei, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul de dezvoltare a ramurii tutunului în anii
1998-2003 (se anexează).
2. Întru executarea necondiţionată a Hotărîrii Parlamentului
Republicii Moldova nr. 1429-XIII din 23 decembrie 1997 "Cu privire la
reorganizarea întreprinderilor din industria tutunului şi la concepţia
de privatizare a acestora", Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi
Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat vor
asigura:
a) în termen de pînă la 12 februarie 1998 - constituirea, în baza
fabricilor de fermentare a tutunului şi Combinatului de tutun din
Chişinău, a unor societăţi pe acţiuni de tip deschis;
b) în termen de pînă la 15 februarie 1998 - prezentarea la şedinţa
Guvernului a proiectelor individuale de privatizare a întreprinderilor
de prelucrare a tutunului cu participarea investitorilor străini şi
autohtoni, acordîndu-se prioritate investitorilor implicaţi deja în
finanţarea ramurii tutunului în baza contractelor de colaborare şi
cooperare şi celor cărorale-a fost transmis în gestiune fiduciară
patrimoniul statului din capitalul social al întreprinderilor
nominalizate;
c) verificarea, în comun cu Ministerul Finanţelor şi pînă la
constituirea societăţilor pe acţiuni sus-nominalizate, a corectitudinii
evaluării patrimoniului fabricilor de fermentare a tutunului şi al
Combinatului de tutun din Chişinău, precum şi transmiterea obiectelor cu
destinaţie social-culturală ale acestora la balanţa autorităţilor
publice locale.
3. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Economiei şi
Reformelor, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de
Stat, Agenţia naţională pentru atragerea investiţiilor pe lîngă Guvernul
Republicii Moldova, conducerea U.T.A. Găgăuzia şi comitetele executive
raionale vor întreprinde măsuri urgente pentru:
a) susţinerea constituirii şi legalizării asociaţiilor
producătorilor de tutun şi acordarea ajutorului necesar pentru buna lor
funcţionare;
b) atragerea investiţiilor în ramura tutunului prin încheierea
contractelor de colaborare, cooperare şi transmiterea în gestiune
fiduciară a patrimoniului statului din capitalul social al fabricilor de
fermentare a tutunului, asigurînd tuturor doritorilor accesul liber la
informaţie şi condiţii nediscriminatorii de participare la activităţile
investiţionale;
c) construcţia prioritară a gazoductelor spre producătorii agricoli,
care dispun de capacităţi mari de producere a tutunului, pentru a
asigura retehnologizarea lor, în scopul reducerii preţului de cost şi
sporirii volumelor de producţie.
4. Se recomandă Consiliului Creditorilor de Stat să examineze în
regim de urgenţă demersurile administraţiilor fabricilor de fermentare a
tutunului, în vederea încheierii acordurilor-memorandum în baza
proiectelor investiţionale.
5. Ministerul Finanţelor, în comun cu Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei, va prezenta pînă la 1 aprilie curent propuneri concrete
referitor la constituirea, sursele şi modul de utilizare a fondului
special de susţinere a dezvoltării ramurii tutunului.
6. Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor şi
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor prezenta Guvernului pînă la
1 martie 1998 propuneri pentru modificarea şi completarea actelor
normative în scopul formării pîrghiilor reglementării de stat în ramura
tutunului, care să statueze:
înterzicerea exportului tutunului nefermentat, în paralel cu
plafonarea tarifului de fermentare pînă la nivelul de 20 la sută din
valoarea tutunului nefermentat;
acrodarea licenţelor pentru dreptul de desfacere angro, inclusiv la
export, a tutunului pentru agenţii economici, care asigură finanţarea
procesului de cultivare a tutunului de la creşterea răsadului pînă la
recoltare, la nivel de cel puţin 30 la sută din valoarea contractului.
(Acordarea acestor licenţe să fie condiţionată de obligaţia titularului
de a livra 10 la sută din tutunul achiziţionat Combinatului de tutun din
Chişinău, la preţuri contractuale);
acordarea către producătorii de tutun a licenţelor de comercializare
angro numai după îndeplinirea contractelor cu investitorii;
acordarea certificatelor de origine de către Camera de Comerţ şi
Industrie şi perfectarea documentelor pentru export de către
Departamentul Controlului Vamal, cu condiţia ca exportatorii să prezinte
certificatele de calitate, eliberate de fabricile de fermentare
autorizate prin licenţă, şi certificatele de conformitate, eliberate de
Institutul de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru
tutun şi produse din tutun.
7. Ministerul Economiei şi Reformelor şi Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei vor asigura studierea permanentă a pieţelor externe şi
interne ale tutunului şi vor întreprinde măsurile necesare pentru
promovarea intereselor producătorilor autohtoni de tutun.
8. Controlul executării prezentei hotărîri se pune în seama
viceprim-ministrului dl Valeriu Bulgari.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC
Chişinău, 9 februarie 1998.
Nr. 145.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 145 din 9 februarie 1998
Programul de dezvoltare a ramurii tutunului
pentru anii 1998-2003
Importanţa economică a cultivării tutunului
În condiţiile cînd în mediul rural locuiesc în jurul a 60% din
populaţia aptă de muncă, iar unui beneficiar funciar îi revin suprafeţe
arabile între 0,58 şi 2 ha, este evidentă importanţa cultivării unor
culturi agricole intensive, care ar asigura sporirea venitului global la
o unitate de suprafaţă şi încadrarea în muncă a unui număr cît mai mare
de persoane.
Tutunul este o cultură agricolă ce întruneşte aceste cerinţe. Prin
aplicarea tehnologiilor asimilate deja de cultivatorii autohtoni, la
cultivarea tutunului se pot obţine recolte stabile de cîte20-25 chint/ha
de frunze uscate, cu valoarea de 10 mii lei la preţurile actuale de
piaţă şi cu un beneficiu între 2 şi 4 mii lei.
În favoarea cultivării tutunului sînt şi argumentele ce ţin de
creşterea pe piaţă a cererii la materia primă de tutun şi de circulaţia
sporită a mijloacelor investite în această ramură.
Stabilizarea suprafeţelor ocupate cu tutun la nivel de40-50 mii ha,
a producţiei de frunze uscate la nivel de 80-100 mii tone şi a
ţigaretelor în număr de 10-12 mlrd. bucăţi ar asigura:
a) cu locuri de muncă - 250-300 mii persoane;
b) cu mijloace de existenţă - 600-700 mii persoane;
c) defalcări în bugetele de toate nivelurile în volum de 500-600
mil. lei.
Situaţia în ramura tutunului la etapa actuală
Din anul 1993 situaţia în ramura tutunului a început a se înrăutăţi
tot mai mult, iar în perioada 1995-1996 a intratîntr-o criză profundă
sub influenţa următorilor factori:
a) pierderea pieţelor tradiţionale de desfacere în urma destrămării
pieţei unice a fostei U.R.S.S. şi lipsei de flexibilitate a agenţilor
economici şi organelor de administrare a ramurii în acţiunile de
adaptare la noile condiţii în relaţiile cu partenerii tradiţionali;
b) pierderea de către producătorii agricoli a motivaţiei economice
pentru cultivarea tutunului în urma decalajului enorm între preţurile
exagerat de mici (menţinute artificial de către întreprinderile
monopoliste de recepţionare şi fermentare a tutunului) şi preţurile
galopante la componenţii procesului de cultivare şi uscare a tutunului
(combustibil, îngrăşăminte minerale etc.);
c) lipsa mijloacelor necesare pentru retehnologizarea ramurii în
scopul reducerii consumului de componenţi tehnologici costisitori;
d) absenţa unei politici clare şi echitabile a Guvernului şi a
organelor de dirijare ramurală în chestiunile ce ţin de perspectivele
privatizării, stabilizarea relaţiilor de proprietate, susţinerea
financiară şi atragerea investiţiilor, fapt care a condus la distrugerea
considerabilă a bazei materiale a acestei ramuri.
De rînd cu circumstanţele sus-expuse, poate fi invocat şi faptul că
în această perioadă de criză a ramurii statul nu a susţinut încercările
agenţilor economici de a ieşi de sine stătător din ea, înterzicîndu-le
producătorilor agricoli să întreţină relaţii economice directe cu
furnizorii componenţilor de producere.
Contractele nu au devenit temelia relaţiilor dintre producătorii
primari, prelucrători şi comercianţi, fapt care a condus la blocarea
financiară reciprocă a verigilor acestui circuit.
Organele statului nu au intervenit în acest proces prin pîrghiile de
influenţă caracteristice economiei de piaţă precum sînt acordarea
licenţelor, certificarea, stabilirea unor cote, taxe şi accize în
dependenţă de respectarea de către agenţii economici implicaţi a
cerinţelor de bună credinţă în relaţiile lor reciproce.
Au prevalat alte metode:
a) transmiterea dreptului de monopol în ramură către Societatea pe
Acţiuni "Tutun", căreia i s-au atribuit şi drepturi de reglementare în
numele statului;
b) adoptarea unor hotărîri restrictive în ceea ce priveşte exportul
articolelor de tutungerie, irealizabile în condiţiile în care
autorităţile vamale nu pot efectua controlul vamal la frontiera de est a
Republicii Moldova;
c) favorizarea unor agenţi economici în detrimentul altora.
Începînd cu anul 1997, ramura tutunului a cunoscut o oarecare
înviorare, dat fiind că Guvernul:
a) a permis producătorilor agricoli să dispună liber de propria
producţie de tutun, inclusiv să o utilizeze pentru achitarea datoriilor
faţă de furnizorii de combustibil, îngrăşăminte, tehnică etc.;
b) a eliminat restricţiile la procurarea şi scoaterea din ţară a
tutunului pentru solicitanţii de materie primă de tutun, care vor
investi în procesul de producere; ba mai mult - a garantat achitarea de
către beneficiari a sumelor primite în avans prin livrări necondiţionate
de frunze uscate de tutun, nepermiţînd livrările către alţi agenţi
economici pînă la îndeplinirea integrală a condiţiilor contractelor.
Spre regret, această înviorare în ramura tutunului nu poate fi
calificată drept o stopare a declinului şi începutul relansării ei din
următoarele cauze:
a) în foarte multe gospodării, dat fiind că procesul de privatizare
s-a desfăşurat haotic şi nu s-au întreprins măsuri urgente pentru
înfiinţarea imediată a exploatărilor agricole viabile, distrugerea bazei
materiale a ramurii tutunului a continuat, iar volumul capacităţilor
nou-create s-a dovedit a fi nesemnificativ;
b) mulţi producători agricoli refuză să cultive tutun, deoarece o
mare parte din recoltă le-a fost sechestrată şi nu li s-a permis
comercializarea ei liberă către furnizorii de combustibili, îngrăşăminte
etc.;
c) mulţi dintre agenţii economici, care au investiti în producerea
tutunului, nu riscă să mai facă alte plasamente, deoarece nici pînă acum
nu-şi pot recupera cheltuielile prin achiziţii de tutun (pîrghii de
influenţare efectivă a producătorilor agricoli statul nu are, deoarece
nu a implementat mecanismele caracteristice economiei de piaţă).
Un impact negativ asupra perspectivei dezvoltării ramurii are şi
menţinerea unei situaţii ambigue în ceea ce priveşte privatizarea sau
păstrarea în patrimoniul statului a întreprinderilor prelucrătoare,
precum şi privatizarea întregii ramuri sau transmiterea ei în gestiunea
unui singur agent economic, abilitat cu dreptul de reglementare din
numele statului.
Atare conjunctură ar putea anihila principalii stimulatori ai
economiei de piaţă - libera iniţiativă şi concurenţa loială, apărînd
riscul ca centralismul şi monopolul statului să fie înlocuite cu
dictatul şi monopolul unui agent economic sau ale unui grup de persoane,
fapt care ar avea urmări nefaste pentru ramura tutunului.
Obiectivele Programului
Scopurile principale ale relansării ramurii tutunului sînt
asigurarea cu locuri de muncă a populaţiei rurale şi obţinerea unor
venituri în creştere. Sporirea producerii tutunului şi a articolelor de
tutungerie este condiţionată de mai mulţi factori, printre care primează
următorii:
a) extinderea suprafeţelor ce pot fi ocupate cu cultura tutunului,
potrivit cerinţelor sistemului argumentat de agricultură ecologică şi
ale structurii asolamentelor. În atare context, limita maximă a acestor
suprafeţe s-ar situa în jur de 80-85 mii ha, dacă volumele de substanţe
nutritive sustrase prin recoltă din sol ar fi restabilite prin
introducerea îngrăşămintelor minerale şi organice, şi în jur de 45-50
mii ha - dacă balanţa acestor susbstanţe nutritive se va menţine din
contul rotaţiei culturilor agricole;
b) capacităţile bazei materiale:
de creştere a răsadului (inclusiv 25-30% cu încălzire artificială
permanentă);
de asigurare cu tehnică a plantării răsadului în cîmp, în termene
optime;
de uscare a tutunului prin metode mixte, pentru reducerea
cheltuielilor şi sporirii calităţii materiei prime;
de sortare şi depozitare;
c) numărul şi calificarea forţei de muncă disponibile pentru
efectuarea în termene optime a lucrărilor de îngrijire, recoltare,
sortare etc., ţinîndu-se cont de coincidenţa în timp a cererii maxime de
braţe de muncă pentru îngrijirea diferitor culturi agricole;
d) cererea de piaţă la materia primă de tutun şi satisfacerea
acesteia în măsura în care preţurile ei de comercializare se vor menţine
la un nivel care să asigure producătorilor agricoli recuperarea
cheltuielilor de producere şi o rentabilitate de cel puţin 20-25%;
e) posibilităţile de creditare sau de atragere a investiţiilor la
finanţarea procesului tehnologic de cultivare a tutunului (actualmente
producătorii agricoli nu dispun de mijloace circulante proprii pentru a
asigura folosirea integrală a capacităţilor existente).
Din analiza factorilor sus-enumeraţi se pot trage următoarele
concluzii:
cererea la tutunul moldovenesc pe pieţele deja asimilate, inclusiv
cea internă, se ridică la 80-100 mii tone. În acest context, pentru a
stopa scăderea rentabilităţii sub limita de 25%, este necesar ca recolta
de pe un hectar să depăşească 20 chintale, cel puţin 10 la sută din
tutunul produs să fie de soiurile Virginia şi Burley, 80 la sută - de
calitatea I şi preţul de cost al unui kg de tutun fermentat - sub
nivelul de 1,3 dolari S.U.A. (calculele sînt redate în tabelele nr. 4 şi
5);
baza materială existentă poate asigura, fără investiţii capitale
suplimentare pentru restabilirea şi renovarea ei, un nivel de producere
a tutunului de 25-30 mii tone, cu condiţia investirii în procesul
tehnologic a cel puţin 75-90 mil. lei;
producerea a 80-100 mii tone de tutun va comporta investiţii
suplimentare de peste 400 mil. lei (calculele sînt redate în tabelele
nr. 1, 2 şi 3);
efectivul necesar de forţă de muncă cu calificarea adecvată poate fi
antrenat pentru producerea acestor volume, fără afectarea altor ramuri,
în condiţiile cînd plantarea răsadului de tutun se va efectua în
perioada 20 aprilie - 10 mai, iar recoltarea - între 20 iunie şi 10
septembrie;
ramura tutunului dispune de un potenţial tehnico-ştiinţific
suficient la etapa iniţială pentru asigurarea pregătirii şi reciclării
cadrelor, elaborarea recomandărilor tehnologice necesare şi
familiarizarea cu ele a producătorilor de tutun.
Dezvoltarea producţiei de tutun-marfă
La etapa iniţială - de producere a materiei prime - un rol important
îl are creşterea în termene optime a unui răsad viguros. Aceasta va
permite plantarea tutunului cu 15-20 zile mai devreme şi va asigura un
cîştig suplimentar, dat fiind că se va valorifica posibilitatea de a
usca mai mult tutun în perioada caldă a anului.
Actualmente cel mai eficient procedeu de uscare a tutunului este
uscarea combinată. Acest procedeu permite de a reduce preţul de cost al
tutunului cu 400-500 lei per tonă.
Ţinînd însă cont de instabilitatea condiţiilor climatice în perioada
de recoltare a tutunului, cît şi de stricteţea cerinţelor specifice de
uscare a unor soiuri de tutun, se impune retehnologizarea complexelor de
uscare în masă compactă şi utilizarea unor agenţi energetici mai ieftini
(gazele naturale etc.).
Odată cu sporirea cerinţelor faţă de calitatea materiei prime la
prelucrarea ei industrială, este absolut necesar să se treacă la
metodele intermediare de ambalare a tutunului în gospodării (baloturi,
saci de polietilenă etc.). Experienţa avansată a mai multor ţări în
acest domeniu (S.U.A., Bulgaria, Iugoslavia) ne-a convins că trebuie să
studiem şi să preluăm metodele de achiziţionare a tutunului nesortat, cu
sortarea lui ulterioară în unităţile industriale. Acest fapt va face
disponibilă o parte considerabiă din forţa de muncă, pentru a fi
antrenată la recoltarea tutunului, ceea ce, evident, va contribui la
majorarea volumului producţiei finite.
În paralel cu acestea, urmează să se introducă pe scară largă
tehnologia de integrare a uscării şi fermentării tutunului, care va
spori la sigur profitul cultivatorilor de tutun, şi restabilirea
motivaţiei producerii de proporţii a tutunului în Republica Moldova.
În acest context, se impune atragerea în regim de urgenţă a
investiţiilor pentru retehnologizarea şi reînzestrarea bazei
tehnico-materiale.
Dat fiind că ramura tutunului nu dispune de resurse financiare
suficiente în acest scop, se impune crearea unui fond de susţinere a ei
din contul încasărilor de la accizele şi taxele, stabilite pentru
exportul tutunului şi importul articolelor de tutungerie.
Din cauza plantării tîrzii a răsadului şi insuficienţei
capacităţilor de uscare în gospodăriile cultivatoare, anual în cîmp
rămîne nerecoltată o cantitate de 30-40% din tutun, iar o parte din el
este cules în stare necondiţionată, ceea ce conduce la scăderea
eficienţei cu 15-20%.
În prezent Republica Moldova este unicul producător efectiv din
C.S.I. al tutunului de mare consum şi debuşeurile estice dezvoltă,
pentru fabricaţia produselor de tutungerie clasice, o cerere de circa
60% din întreaga recoltă, creîndu-ne premise pentru majorarea volumelor
de producţie.
Dat fiind că a crescut predilecţia fumătorilor pentru consumul
ţigaretelor de tip american, se impune extinderea plantaţiilor de tutun
de tip Virginia şi Burley la cotele de 8 mii ha(de preferinţă, pe
cîmpuri irigabile).
Limitarea în continuare a cantităţilor admisibile de substanţe
nocive în fumul articolelor de tutungerie dictează cultivarea cu
precădere a soiurilor de tutun cu un conţinut de nicotină care să nu
depăşească 1,8-2,0%.
Este necesar ca în anul curent să se finalizeze elaborarea şi
aprobarea hărţii de omologare zonală a soiurilor de tutun, în funcţie de
condiţiile pedoclimatice ale republicii, precum şi a regulamentului
tehnologic de producţie (plantarea, culesul, prelucrarea postrecoltare
etc.) care ar spori disciplina tehnologică şi ar asigura exercitarea de
către structurile autorizate a unui control specializat.
Tot în acest an trebuie să se accelereze lucrările de elaborare a
standardelor naţionale pentru tutun, care se vor armoniza cu cerinţele
standardelor internaţionale în acest domeniu.
Lucrări tehnico-ştiinţifice
şi instruirea profesională
Modernizarea şi eficientizarea în continuare a procesului de
producţie este de neconceput fără valorificarea potenţialului
tehnico-ştiinţific al ramurii tutunului, fapt care ar permite atingerea
următoarelor obiective:
crearea şi implementarea noilor soiuri de tutun, a tehnologiilor şi
utilajelor moderne de producere;
estimarea noilor soiuri cultivate în alte ţări, a mijloacelor şi
procedeelor de uscare a tutunului şi introducerea lor în tutunăritul
naţional;
elaborarea şi aplicarea documentelor tehnico-normative şi a
sistemului de consulting în procesul de producţie;
crearea în raioanele ce produc peste 1000 tone de tutun uscat brut a
centrelor experimentale tehnologice şi de consulting, care ar stimula
dezvoltarea ramurii în zonă;
constituirea în cadrul asociaţiei producătorilor de tutun a unui
centru de instruire şi reciclare profesională a cadrelor din ramură, (cu
sediul în incinta Institutului de Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii
Tehnologice pentru tutun şi produse din tutun).
Pentru realizarea Programului de dezvoltare a ramurii tutunului este
necesară crearea bazei mecanice de reparaţie, capabilă să rezolve
complet problemele construcţiei şi reparaţiei utilajului standard şi a
pieselor de schimb pentru complexele de uscare. În mare parte, aceste
probleme pot fi rezolvate în baza atelierului mecanic al Institutului de
Cercetări Ştiinţifice şi Construcţii Tehnologice pentru tutun şi produse
din tutun (comuna Grătieşti) şi a Combinatului de tutun (or. Chişinău).
Prelucrarea frunzelor de tutun şi producerea
articolelor de tutungerie
Reieşind din capacităţile existente de fermentare a tutunului şi din
necesitatea creării noilor locuri de muncă şi asigurării veniturilor
suplimentare în buget, se impune interzicerea exportului tutunului
nefermentat, în paralel cu plafonarea tarifului de fermentare pînă la
nivelul de 20% din valoarea tutunului nefermentat.
Producerea şi comercializarea articolelor de tutungerie sînt cele
mai profitabile activităţi în ramura tutunului.
Procesul de fabricare a ţigaretelor trebuie direcţionat pe două căi
paralele: sporirea producţiei globale şi ameliorarea calităţilor
fumative.
În perspectivă este necesară sporirea volumului producţiei de
ţigarete asezonate şi aromatizate, care sînt tot mai mult solicitate pe
piaţă (tabelul nr. 6).
Odată cu sporirea volumului global al articolelor de tutungerie,
pentru asigurarea calităţii ţigaretelor moldoveneşti este necesar de a
implementa metodele şi mijloacele moderne de pregătire şi tăiere a
tutunului şi de fabricare a ţigaretelor.
În special, se cere aplicarea noilor metode de umezire a tutunului
şi de expandare a amestecului tăiat, a schemelor raţionale de
transportare şi distribuire a tutunului tăiat.
Fabricarea ţigaretelor de calitate înaltă poate fi asigurată numai
prin folosirea de utilaje şi maşini moderne performante.
Implementarea proceselor de condiţionare a parametrilor aerului şi
mecanizarea lucrărilor de încărcare-descărcare-transportare la recepţia
şi păstrarea materiei prime la fabrica de ţigarete pot reduce pierderile
de tutun cu 1-2%.
Pentru fabricarea ţigaretelor cu un conţinut de nicotină şi răşini
la nivelul normelor sanitare europene (nicotină < 1,3 mg/ţig., răşini <
15 mg/ţig.) se va utiliza pe larg hîrtia de ţigarete cu proprietăţi
înalte de ventilare (poroasă), tutunul autohton cu conţinut scăzut de
nicotină şi tutunul reconstituit.
Privatizarea în ramura tutunului
Pentru a asigura dezvoltarea ramurii în condiţiile economiei de
piaţă, sînt necesare măsuri urgente în vederea reorganizării şi
privatizării unităţilor producătoare şi introducerii de către stat a
pîrghiilor de influenţă, adecvate noilor cerinţe.
În cadrul realizării acestor obiective se înscriu următoarele
acţiuni:
reorganizarea întreprinderilor de fermentare a tutunului şi a
Combinatului de tutun din Chişinău în societăţi pe acţiuni de tip
deschis;
înfiinţarea asociaţiilor benevole ale producătorilor de tutun,
nucleul cărora îl vor constitui fabricile de fermentare sau centrele
tehnologice raionale. La nivel de ţară este oportună crearea unei
asociaţii naţionale a producătorilor şi prelucrătorilor de tutun;
atragerea masivă în regim de urgenţă a investiţiilor în ramura
tutunului prin încheierea contractelor de colaborare, cooperare sau de
transmitere în gestiune fiduciară cu agenţii economici autohtoni şi
străini, care îşi manifestă dorinţa de a investi în această ramură;
elaborarea şi prezentarea planurilor individuale de privatizare a
fabricilor de fermentare a tutunului şi a Combinatului de tutun din
Chişinău, care ar asigura demonopolizarea achiziţionării, fermentării şi
comercializării tutunului;
introducerea sistemului de pîrghii caracteristice economiei de piaţă
în vederea coordonării dezvoltării ramurii (eliberarea de licenţe pentru
activităţi de fermentare, certificare, comercializare, prelucrare etc.,
stabilirea cotelor livrărilor obligatorii de tutun către Combinatul de
tutun din Chişinău pentru a-i asigura funcţionarea eficientă, a
mecanismului de repatriere a încasărilor provenite din exportul de
tutun);
selectarea producătorilor agricoli care, în schimbul unor
facilităţi, să asigure un nivel de producere înalt;
în contul arendării serelor neutilizate, fabricile de fermentare a
tutunului vor asigura micii producători agricoli cu răsad de tutun de
soiuri calitative;
organizarea achiziţionării de către fabricile de fermentare şi
centrele tehnologice a frunzelor verzi de tutun la cultivatorii
neasiguraţi cu capacităţi de uscare, sortare şi depozitare.
Tabelul nr.1
Volumul producţiei globale de tutun în anul 1998
(tone)
+--------------+---------+-------+----------+--------+-----------+-----+
| Raioanele | Virginia|Burley |Trapezond |Molovata|Soiuri de |Total|
| | | | | |mare consum| |
+--------------+---------+-------+----------+--------+-----------+-----+
Anenii Noi - - - - 200 200
Basarabeasca 200 200
Briceni 1100 1720 2820
Camenca 200 2725 2925
Cantemir 690 690
Căinari 350 350
Căuşeni - - 100 5 1895 2000
Cimişlia - - 295 5 610 910
Criuleni 250 60 50 5 3291 3656
Donduşeni - - 270 - 1645 1915
Drochia - 70 - - 3785 3855
Dubăsari 200 60 270 10 1402 1942
Edineţ 300 60 - - 3035 3395
Făleşti 250 30 270 - 3100 3650
Floreşti - 30 270 - 3250 3550
Glodeni 200 60 - - 2395 2655
Hînceşti 150 - 100 - 1630 1880
Ialoveni - - - - 85 85
Leova - - 100 - 540 640
Nisporeni 150 - 220 - 2260 2630
Ocniţa 225 60 220 5 2100 2610
Orhei 225 - 280 - 3495 4000
Rezina - - 350 - 2615 2965
Rîşcani - 60 - - 3790 3850
Sîngerei - - - - 3782 3782
Soroca 200 60 - - 3765 4025
Şoldăneşti - - 280 - 2760 3040
Ştefan Vodă - 50 - - 2450 2500
Taraclia - - 265 10 1600 1875
Teleneşti - - 100 - 2800 2900
Ungheni 500 - - 5 2310 2815
U.T.A. Găgăuzia 150 - 560 5 4975 5690
Total 3000 1700 4000 50 71250 80000
Tabelul nr.2
VOLUMUL
investiţiilor pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale,
necesare pentru producerea a 80 mii tone tutun în 1998
+---+--------------------------+-----------+-------+-----------+-------+
|Nr.|Structura investiţiilor şi|Unitatea de|Volumul|Costul unei| Suma, |
|d/o|costurilor de producţie |măsură | |unităţi, | mil. |
| | | | |mii lei | lei |
+---+--------------------------+-----------+-------+-----------+-------+
I. Producerea răsadului - - - 138,49
inclusiv:
- construcţia serelor noi mii buc. 2,0 1 mil. 20,0 40,0
m2
- renovarea şi reparaţia
serelor (30%) mii buc. 2,6 1,3 mil. 0,5 1,3
m2
- materiale, total 88,19
inclusiv:
peliculă tone 500,0 9,0 4,5
seminţe tone 0,7 0,9 0,63
carburanţi mii tone 54,0 1,5 81,0
chimicale - - 0,4
energie electrică mil KWt/h 6,91 - 1,66
metal mii tone 10,0 2,0 20,0
- cheltuieli tehnologice mii ha 40,0 0,225 9,0
II. Prelucrarea solului şi
plantarea tutunului mii ha 40,0 - 5,0
III. Îngrijirea plantaţiilor mii ha 40,0 - 18,0
IV. Recoltarea şi transportarea - - 40,0
V. Crearea bazei tehnico-
materiale pentru uscarea,
sortarea şi ambalarea
tutunului 245,34
inclusiv:
- construcţia căsuţelor
de uscat mii buc. 15,0 2,5 37,5
- renovarea şi reparaţia
căsuţelor existente mii buc. 25,0 0,5 12,5
- renovarea uscătoriilor
TU-801 mii buc. 1,5 20,0 30,0
- reparaţia uscătoriilor
funcţionale TU-801 mii buc. 1,0 2,0 2,0
- construcţia instalaţi-
ilor de uscare combinată buc. 10,0 2200,0 22,0
- reutilarea încăperilor
adaptabile mii buc. 2,5 5,0 12,5
- procurarea maşinilor
de înşirat tutun buc. 150,0 2,0 0,3
- procurarea liniilor de
sortare-ambalare buc. 500,0 20,0 10,0
- restabilirea şi repa-
raţia liniilor sortare-
ambalare buc. 700,0 4,0 2,8
materiale, total 54,54
cheltuieli tehnologice mii tone 80,0 0,765 61,2
Total 446,83
Tabelul nr.3
INDICII GENERALIZAŢI
ai investiţiilor pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi
costurile de producere a volumului de 80-100 mii tone de
tutun pînă în anul 2003
(mil. lei)
+----------------------------+-----------------------------------------+
| Structura cheltuielilor | Anii: |
| |------+------+------+------+------+------+
| | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |
+----------------------------+------+------+------+------+------+------+
Volumul de producţie,
mii tone 80,0 85,0 90,0 95,0 97,5 100,0
Cheltuieli la producerea
răsadului 138,49 118,86 125,87 132,92 136,37 139,91
Cheltuieli la prelucrarea so-
lului şi plantarea răsadului 5,0 5,3 5,61 5,92 6,7 6,23
Cheltuieli la îngrijirea
plantaţiilor 18,0 19,1 20,23 21,36 21,91 22,48
Cheltuieli la recoltare şi
transportare 40,0 42,5 45,0 47,52 48,75 50,02
Investiţii la crearea bazei
tehnico-materiale pentru us-
carea, sortarea şi ambalarea
tutunului 245,34 167,85 177,75 187,70 192,58 197,58
În total pe ani: 446,83 353,61 374,46 395,42 406,31 416,22
Tabelul nr.4
INDICII
eficienţei ramurii tutunului în anii 1998-2003
+----+-------------+--------------------------+------------+-----------+
|Anii| Volumul |Încasări de la realizare | Beneficiul,| Rentabili-|
| |de producţie,|în expresie valorică, | mil. lei | tatea, % |
| |mii tone |mil. lei | | |
+----+-------------+--------------------------+------------+-----------+
Tutun uscat brut
1998 80,0 352,2 24,2 7,4
1999 85,0 377,2 28,7 8,2
2000 90,0 400,7 31,7 8,6
2001 95,0 424,0 44,0 11,6
2002 97,5 435,3 50,2 13,0
2003 100,0 468,4 78,4 20,1
Tutun fermentat
1998 69,5 559,2 107,5 23,8
1999 71,1 572,2 110,0 23,8
2000 74,7 602,9 117,2 24,1
2001 78,7 635,6 124,0 24,2
2002 80,9 655,2 129,3 24,6
2003 90,0 729,0 162,0 28,6
Articole de tutungerie,
mlrd. buc.
1998 9,7 269,6 132,5 96,7
1999 11,0 323,7 168,3 108,3
2000 12,0 376,7 207,1 122,1
2001 13,0 441,0 257,3 140,1
2002 14,0 474,9 277,1 140,1
2003 15,0 508,9 297,4 140,2
Tabelul nr.5
Structura producţiei de tutun (pe soiuri)
(mii tone)
+-----------------------+-----------------------------------------+
| Soiurile | Anii: |
| |------+------+------+------+------+------+
| | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 |
+-----------------------+------+------+------+------+------+------+
Soiuri de mare consum 71,25 75,7 75,5 75,8 75,1 75,0
Virginia 3,0 3,0 5,0 6,0 7,0 8,0
Burley 1,7 2,0 4,0 5,0 5,5 6,0
Trapezond 4,0 4,0 5,0 7,5 9,0 10,0
Molovata 0,05 0,3 0,5 0,7 0,9 1,0
Total 80,0 85,0 90,0 95,0 97,5 100,0
Tabelul nr.6
Pronosticul producţiei articolelor de tutungerie la
Combinatul de tutun din Chişinău
(mlrd. buc.)
+----------------------------+------------------------------------+
| Articole de tutungerie | Anii: |
| |-------+--------+---------+---------+
| | 1998 | 1999 | 2000 | 2003 |
+----------------------------+-------+--------+---------+---------+
TEMP (ambalaj carton) 1,0 0,97 0,8 0,82
TEMP (ambalaj hîrtie) 0,37 0,45 0,55 0,6
MT (ambalaj carton) 0,6 0,7 0,8 0,85
FLUIERAŞ 0,7 0,75 0,75 0,75
DOINA 80 mm 3,7 3,5 3,5 3,4
ASTRA, JOC 3,33 4,63 5,75 6,58
Total 9,7 11,0 12,15 13,0
Tutun stripsat, tone: - 200 1000 1500
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀