vineri, 4 aprilie 2003
259/09.03.98 Hotărîre cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de interv...
                HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
    cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a
 situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea
  capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice

                         Nr.259  din  09.03.98

       Monitorul Oficial al R.Moldova nr.30-33/269 din 09.04.1998

                                * * *
    Abrogat: 04.04.2003
    Hotărîrea Guvernului nr.347 din 25.03.2003

    În scopul stabilirii criteriilor unice de clasificare şi de estimare
a  situaţiilor  excepţionale  cu caracter natural şi  tehnogen,  creării
spaţiului  informativ şi determinării modului de efectuare a  schimbului
de informaţie, de constituire şi utilizăre a bazelor de date în sistemul
de   prevenire   şi  intervenţie  în  situaţii  excepţionale,   Guvernul
Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Regulamentul  cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi
determinarea  atribuţiilor  ministerelor şi departamentelor  în  vederea
prevenirii şi lichidării consecinţelor acestora (anexa nr.1);
    Clasificarea de bază a situaţiilor excepţionale (anexa nr.2);
    Conţinutul informaţiei  şi  criteriile  de  estimare  a  situaţiilor
excepţionale    pentru   comunicatele   informative   ce   se   prezintă
Departamentului  Protecţiei  Civile şi Situaţiilor  Excepţionale  (anexa
nr.3);
    Regulamentul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile
(anexa nr.4).
    2. Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale:
    va asigura colectarea,  generalizarea şi prezentarea către Guvern şi
autorităţile  publice a informaţiilor privind situaţiile excepţionale ce
au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova;
    va opera modificări  în  actele  normative  referitor  la  protecţia
civilă şi va organiza executarea lor la toate nivelurile administrative;
    în comun cu primăriile oraşelor (municipiilor), comitetele executive
raionale  şi autorităţile executive ale unităţilor cu statut special  de
autonomie, va înfiinţa pe baza serviciilor de dispecerat ale direcţiilor
raionale  ale  complexului agroindustrial, pînă la 1 mai 1998,  servicii
operative  de  dispecerat pentru protecţia civilă,  creîndu-le  condiţii
pentru  buna  lor  funcţionare (încadrarea  colaboratorilor  şi  dotarea
conformă cu mijloace de comunicaţie si înştiinţare).
    3. Comitetele   executive   raionale,  autorităţile  executive   ale
unităţilor  cu statut special de autonomie vor obliga agenţii  economici
să    transmită   la   balanţa   primăriilor   satelor   mijloacele   de
radiocomunicaţie  şi  vor  asigura  lucrul  lor  de  dispecerat  conform
prezenţei hotărîri.
    4. Primăriile    oraşelor   (municipiilor),   comitetele   executive
raionale,  autorităţile  executive ale unităţilor cu statut  special  de
autonomie:
    în comun cu Ministerul  Comunicaţiilor  şi  Infomaticii,  Ministerul
Afacerilor   Interne,   Ministerul  Sănătăţii,  Ministerul   Dezvoltării
Teritoriului,   Construcţiilor   si  Gospodăriei  Comunale,   Ministerul
Agriculturii    şi    Alimentaţiei,   S.A.   Concernul    "Moldova-Gaz",
Întreprinderea  de  Stat "Moldtranselectro" şi cu  Concernul  Republican
pentru  Gospodărirea  Apelor  "Apele Moldovei", vor  asigura  stabilirea
legăturilor  directe  ale  serviciilor de dispecerat  departamentale  cu
serviciul  operativ  de  dispecerat  al protecţiei  civile  al  oraşului
(municipiului)  sau  raionului  şi  vor  prezenta  informaţiile  privind
pericolul,    declanşarea   situaţiilor   excepţionale   şi   lichidarea
consecinţelor acestora, în modul stabilit prin prezenta hotărîre;
    vor obliga factorii  de decizie ai primăriilor satelor  (comunelor),
ai    obiectelor    economice   şi   formaţiunile   departamentale    de
depanare-dispecerat  ale  oraşelor şi raioanelor să prezinte  informaţia
necesară  serviciului  operativ  de dispecerat al protecţiei  civile  al
oraşelor   (municipiilor),   raioanelor   în  termenele   stabilite   de
Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
    5. Ministerele  şi  departamentele, organele administraţiei  publice
locale  vor adopta măsurile necesare pentru executarea şi  implementarea
prevederilor prezentei hotărîri.

    Prim-ministru
    al Republicii Moldova                             Ion CIUBUC

    Chişinău, 9 martie 1998.
    Nr. 259.

                                                    Anexa nr. 1
                                      la Hotărîrea Guvernului Republicii
                                      Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

                             REGULAMENTUL
         cu privire la  clasificarea situaţiilor excepţionale
             şi determinarea atribuţiilor ministerelor şi
              departamentelor în  vederea prevenirii şi
                  lichidării consecinţelor acestora


    Regulamentul  cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi
determinarea  atribuţiilor  ministerelor şi departamentelor  în  vederea
prevenirii   şi  lichidării  consecinţelor  acestora  (în  continuare  -
Regulamentul)   are   drept  obiect  definirea  noţiunii   de   situaţie
excepţională  şi stabilirea funcţiilor organelor administraţiei  publice
în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor acesteia.

                         I. Noţiuni generale

    În sensul prezentului  Regulament noţiunile utilizate au următoarele
semnificaţii:
    situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi
activitate  a oamenilor la un obiect sau pe un anumit teritoriu în  urma
unei  avarii,  catastrofe, calamităţi naturale sau ecologice,  epidemii,
epizootii,  epifitotii,  precum  şi  în  cazul  folosirii  de  către  un
potenţial inamic a armelor contemporane de nimicire în masă, care conduc
sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;
    situaţie excepţională  cu  caracter natural - situaţii  excepţionale
provocate de calamităţi naturale (seisme, inundaţii, alunecări de teren,
întroieniri, incendii, furtuni, uragane), epidemii, epizootii, afectarea
culturilor agricole şi pădurilor de boli şi dăunători;
    situaţie excepţională  de  natură tehnogenă - situaţii  excepţionale
cauzate de avarii industriale, accidente în transport şi alte accidente,
incendii  (explozii), accidente cu degajarea (cu pericol de degajare)  a
substanţelor   puternic   toxice,   radioactive,   substanţe   biologice
periculoase,  prăbuşirea bruscă a edificiilor şi construcţiilor, ruperea
digurilor,  accidente  ale  sistemelor energetic şi  de  comunicaţii  de
importanţă vitală şi ale instalaţiilor de epurare;
    situaţie excepţională  cu caracter ecologic (calamitate ecologică) -
impurificarea mediului ambiant cu consecinţe ireversibile, care prezintă
pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru floră şi faună, sol,
apă, atmosferă şi landşaft, valorile materiale şi moştenirea culturală;
    sursă a situaţiei  excepţionale  -  fenomen  natural  periculos  sau
incident  antropogenic, îmbolnăvirea în masă a populaţiei, animalelor şi
plantelor,  precum  şi  un mijloc contemporan de nimicire  în  masă,  la
declanşarea căruia apare sau poate apărea o situaţie excepţională;
    zonă a situaţiei  excepţionale - teritoriul în care a fost declarată
instituirea stării excepţionale;
    stare excepţională  - regim juridic al guvernării de stat,  introdus
provizoriu   într-un  anumit  teritoriu  sau  în  unele  localităţi,  în
conformitate  cu  legislaţia  în vigoare, pentru a  asigura  securitatea
populaţiei în situaţii excepţionale;
    caz excepţional  -  incident periculos, produs la  declanşarea  unei
surse  a  situaţiei excepţionale sau a dezordinilor în masă,  care  s-au
soldat  cu  victime  sau  prezintă pericole pentru  viaţa  şi  sănătătea
oamenilor,  au  cauzat  daune patrimoniului statului sau  oricărei  alte
proprietăţi,  averii  personale a cetăţenilor şi  mediului  înconjurător
dintr-un anumit teritoriu;
    protecţia împotriva  situaţiilor excepţionale - ansamblul de  măsuri
organizaţionale,  economice,  tehnico-inginereşti,  de  ecoprotecţie  şi
speciale,   menite   să   asigure   prevenirea   apariţiei   situaţiilor
excepţionale, depăşirea pericolelor iminente şi lichidarea consecinţelor
lor,  în  scopul  salvării  vieţii şi  protecţiei  sănătăţii  oamenilor,
diminuării  prejudiciului adus economiei naţionale şi averii personale a
cetăţenilor,  precum  şi  pentru  reducerea  impactului  negativ  asupra
factorilor de mediu;
    pericol provocat  de  o  situaţie excepţională -  situaţie  în  care
există  riscul  de a se crea pericole pentru populaţie,  patrimoniul  de
stat,  averea personală sau alte tipuri de proprietate, precum şi pentru
mediul înconjurător;
    pericolul situaţiei  excepţionale - stare în care a apărut sau  este
iminentă  declanşarea  unor fenomene şi procese, ce pot afecta  oamenii,
prejudicia  în  zona  situaţiei  excepţionale  averea  lor,  patrimoniul
statului  şi  alte tipuri de proprietate şi care pot exercita un  impact
negativ asupra mediului înconjurător;
    riscul apariţiei   unei   situaţii  excepţionale  -   probabilitatea
producerii    unei   situaţii   excepţionale,   estimată   în    indicii
corespunzători de risc;
    evaluarea riscului  -  identificarea pericolelor şi  a  eventualelor
surse  ale  acestora, cercetarea mecanismului apariţiei  lor,  estimarea
probabilităţii  declanşării evenimentelor identificate ca periculoase şi
a  consecinţelor  acestora,  precum  şi  însumarea  probabilităţilor  de
apariţie   a  pericolelor  şi  a  consecinţelor  acestora  pentru  toate
variantele posibile de evoluţie a situaţiei;
    managementul  riscului apariţiei situaţiei excepţionale - elaborarea
unor    planuri   antiavarie,   a   măsurilor   tehnico-inginereşti   şi
organizatorice  privind  protecţia  populaţiei de  riscuri  cu  caracter
natural  şi  tehnogen  în  baza evaluării calitative  şi  cantitative  a
riscului   apariţiei  unei  situaţii  excepţionale  şi  prin  informarea
populaţiei  şi  structurilor  conducătoare  despre  rezultatele  acestei
evaluări;
    factorul distructiv   al  sursei  situaţiei  excepţionale  -   parte
componentă  a  unui fenomen periculos sau a unui proces  fizic,  chimic,
biologic (bacteriologic), provocat de sursa situaţiei excepţionale, care
conduce  la  afectarea  oamenilor,  animalelor  şi  plantelor  agricole,
distrugerea  obiectelor  economiei  naţionale sau cu altă  menire  şi  a
factorilor de mediu;
    mijloace moderne  de  nimicire  în masă  -  totalitatea  mijloacelor
defensive  din dotarea armatelor care, folosite în operaţiuni de război,
pot  provoca sau provoacă nimicirea în masă a populaţiei, animalelor  şi
culturilor  agricole,  vătămarea  sănătăţii populaţiei,  distrugerea  şi
deteriorarea  obiectelor  economiei naţionale şi a factorilor de  mediu,
precum şi la apariţia factorilor afectării repetate;
    prevenirea situaţiei   excepţionale   -   un  complex   de   măsuri,
desfăşurate  din  timp  şi orientate spre diminuărea maximă  a  riscului
apariţiei   situaţiilor  excepţionale,  protecţia  sănătăţii  şi  vieţii
oamenilor,   reducerea   daunelor  şi  pierderilor  materiale  şi   spre
localizarea zonelor situaţiilor excepţionale;
    fenomen natural  periculos - eveniment de provenienţă naturală sau o
stare  a  factorilor  de  mediu  care,  după  intensitatea,  nivelul  de
răspîndire şi durata sa, poate avea un impact negativ asupra activităţii
oamenilor, obiectelor economiei naţionale şi asupra mediului ambiant;
    calamitate naturală   -   fenomen   distructiv  natural   şi   (sau)
antroponatural,  la producerea căruia este iminent sau apare un  pericol
pentru  viaţa  şi  sănătăţea oamenilor, se deteriorează sau  se  distrug
bunurile materiale şi factorii de mediu;
    seism - zguduiri  şi  oscilaţiii  subterane ale  scoarţei  terestre,
cauzate  de dislocări şi rupturi tectonice ale acesteia sau ale  mantiei
superioare,  care  se  propagă la distanţe mari sub  formă  de  vibraţii
elastice;
    inundaţie - revărsarea  peste un teritoriu a apelor ieşite din albie
în  urma  afluxului  de viituri abundente provenite  din  ploi,  topirea
zăpezilor  sau  dezgheţarea  barajelor din sloiuri ale  albiei  rîurilor
(primăvara), ori a gheţurilor uleioase (toamna);
    ciclon - perturbaţie  atmosferică  cu  presiune joasă în  centru  şi
mişcarea aerului în formă de vîrtej;
    uragan - vînt  violent  cu  putere distrugătoare  de  lungă  durată,
viteza căruia depăşeşte 30 m/sec;
    incendiu - proces  de ardere necontrolat, care distruge parţial  sau
în  întregime  bunurile  materiale ori periclitează viaţa  şi  sănătatea
oamenilor, animalelor şi culturilor agricole;
    explozie - proces  rapid de schimbare momentană a compoziţiei fizice
sau  chimice  a  unei substanţe, însoţit de degajarea  spontană  a  unor
energii  imense şi de formarea gazelor comprimate, care creează pericole
pentru  viaţa şi sănătatea oamenilor, provoacă daune economiei naţionale
şi   mediului   înconjurător  şi  poate  deveni  sursa   unei   situaţii
excepţionale;
    epidemie - răspîndirea  masivă,  în progresie rapidă în timp  şi  în
spaţiu,  a unei boli contagioase între locuitorii unei anumite  regiuni,
care  depăşeşte  considerabil  nivelul morbidităţii înregistrat  în  mod
curent în acest teritoriu;
    epizootie - răspîndirea concomitentă în masă a unei boli contagioase
la  una  sau  mai multe specii de animale, care  depăşeşte  considerabil
numărul îmbolnăvirilor înregistrate în mod obişnuit în perimetrul acelui
teritoriu;
    epifitotie - răspîndirea masivă a unei boli infecţioase la plante şi
în  primul rînd la culturile agricole pe un teritoriu imens pe parcursul
unei anumite perioade de timp;
    avarie - eveniment   periculos  la  un  obiect  industrial  sau   de
transport,  care periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor şi are  drept
consecinţe   distrugerea  construcţiilor  şi  încăperilor   industriale,
deteriorarea  sau  nimicirea  utilajelor, mecanismelor,  mijloacelor  de
transport,  materiilor  prime  şi  producţiei  finite,  la  întreruperea
procesului de producţie şi prejudicierea mediului ambiant;
    avarie radioactivă - avarie la un obiect cu pericol radioactiv, care
conduce   în  consecinţă  la  erupţia  substanţelor  radioactive  şi/sau
degajarea   radiaţiei  ionizante  în  cantităţi  ce  depăşesc   limitele
prevăzute  de proiect pentru exploatarea normală a obiectului şi nivelul
de securitate stabilit;
    catastrofă -  avarie  în proporţii mari, soldată cu  victime  umane,
prejudicierea   sănătăţii  oamenilor  şi  deteriorarea  sau  distrugerea
obiectelor  economiei  naţionale şi altor valori materiale în  proporţii
considerabile, precum şi cu urmări nefaste asupra factorilor de mediu;
    catastrofă tehnologică  -  catastrofă ce apare în urma  întreruperii
procesului  tehnologic,  se  soldează  cu  victime  umane,  periclitează
sănătatea  personalului  şi prejudiciază, direct sau indirect,  bunurile
materiale şi mediul înconjurător;
    încărcături periculoase  - substanţe, materiale, articole şi deşeuri
industriale   care,  datorită  proprietăţilor  lor  fizice,  chimice  şi
biologice,  pot prezenta pericole pentru viaţa şi sănătatea  cetăţenilor
şi  provoca  poluarea mediului înconjurător, deteriorarea  şi  nimicirea
mijloacelor de transport sau altor bunuri;
    lucrări de salvare-deblocare  în situaţii excepţionale - complex  de
lucrări    incluzînd   localizarea   (limitarea)   focarului   situaţiei
excepţionale,  căutarea şi salvarea oamenilor, acordarea primului ajutor
medical sinistraţilor şi evacuarea lor în caz de necesitate;
    lucrări de depanare-restabilire în situaţii excepţionale - lucrările
primordiale   efectuate  în  zona  situaţiei  excepţionale  în   vederea
consolidării  sau distrugerii suporţilor clădirilor, care ameninţă să se
prăbuşească,  de reparaţie şi restabilire, conform schemelor provizorii,
a  obiectelor  de  importanţă  vitală  pentru  populaţia  sinistrată  şi
salvatori, precum şi lucrările de degajare şi dezinfectare a încăperilor
şi construcţiilor.

        II. Proporţiile situaţiilor excepţionale şi sarcinile
           organelor administraţiei publice (comisiile pentru
                       situaţiile excepţionale)

    1. Pentru necesităţile    practice,   situaţiile   excepţionale   se
clasifică pe tipuri şi genuri, potrivit evenimentelor excepţionale, care
le-au declanşat.
    După proporţiile  extinderii şi gravitatea consecinţelor, situaţiile
excepţionale se subdivizează în: de obiect, locale, regionale, naţionale
şi transfrontaliere.
    Situaţia excepţională  în  cadrul  unui obiect este cea cu  zona  în
limitele teritoriului întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
    La cea locală  este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă nu
depăşeşte extravilanul primăriei.
    La cea regională  este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă
nu depăşeşte hotarele administrative ale unui raion, judeţ, municipiu.
    La cea naţională  este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă
cuprinde  un  teritoriu  vast sau întreg teritoriul ţării, dar  care  nu
depăşeşte frontierele ei.
    Situaţia excepţională   transfrontalieră  este  situaţia  ai   căror
factori distructivi depăşesc frontierele Republicii Moldova sau situaţia
excepţională produsă în alte state, dar care afectează teritoriul ei.
    2. Situaţiile  excepţionale  se lichidează cu forţele şi  mijloacele
întreprinderilor,   instituţiilor  şi  organizaţiilor  cu  orice   formă
organizaţional-juridică  (denumite  în continuare cu termenul generic  -
întreprinderi)  şi  ale autorităţilor administraţiei publice locale,  în
teritoriul  cărora  s-a  produs situaţia  excepţională  (sub  conducerea
comisiilor  respective  pentru situaţiile excepţionale) şi cu  concursul
Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
    Lichidarea unei  situaţii  excepţionale  în cadrul  unui  obiect  se
efectuează cu forţele şi mijloacele întreprinderii respective.
    Lichidarea situaţiei excepţionale locale se efectuează cu forţele şi
mijloacele  autorităţilor  administraţiei publice locale  -  primăriilor
comunelor.
    Situaţiile excepţionale  regionale  şi  naţionale se  lichidează  cu
forţele  şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale,  ale
căror teritorii sînt cuprinse în zona situaţiei excepţionale.
    În cazul cînd  pentru  lichidarea situaţiei excepţionale din  cadrul
unui  obiect,  a  celei  locale,  regionale  sau  naţionale  forţele  şi
mijloacele  proprii nu sînt suficiente, comisiile corespunzătoare pentru
situaţii  excepţionale pot solicita ajutorul comisiilor pentru  situaţii
excepţionale ierarhic superioare.
    Lichidarea situaţiei  excepţionale  transfrontaliere  se  efectuează
potrivit  hotărîrii Guvernului în conformitate cu prevederile  dreptului
internaţional şi acordurilor internaţionale.
    De regulă, la   lichidarea   consecinţelor  situaţiei   excepţionale
transfrontaliere    participă   forţele   şi   mijloacele    comunităţii
internaţionale.
    La lichidarea   consecinţelor  situaţiilor  excepţionale   participă
batalioanele  de salvare-deblocare ale Departamentului Protecţiei Civile
şi  Situaţiilor Excepţionale, iar în caz de necesitate pot fi atrase, de
asemenea, unităţile Forţelor Armate sau alte formaţiuni militarizate ale
Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Lichidarea situaţiilor   excepţionale  se  consideră  încheiată   la
finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare şi altor lucrări prioritare.

           III. Asigurarea informaţiilor privind situaţiile
                             excepţionale

    3. Informaţiile  privind  situaţiile excepţionale se constituie  din
datele  şi  ştirile  despre starea de fapt în  industrie  şi  producţie,
situaţia  radioactivă, chimică şi biologică (bacteriologică), fenomenele
seismice, hidrometeorologice, heliografice şi altele asemenea, epidemii,
epizootii  şi  epifitotii dintr-un anumit teritoriu, apte să  declanşeze
situaţii  excepţionale, sau cele ce specifică proporţiile distinctive şi
natura    (cauzele   declanşării)   dezastrului,   precum   şi    datele
corespunzătoare privind acţiunile protecţiei civile.
    4. Colectarea,  acumularea,  păstrarea, prelucrarea  şi  prezentarea
către   organele  administraţiei  publice,  organizaţiile  obşteşti   şi
economice,  populaţie  şi  anumite  persoane  interesate  a  informaţiei
oficiale  ce  ţine  de  problematica  situaţiilor  excepţionale,  pentru
utilizarea  ei ulterioară, o efectuează Departamentul Protecţiei  Civile
şi Situaţiilor Excepţionale.
    5. Asigurarea  informativă  are drept scop  executarea  următoarelor
sarcini de bază:
    colectarea, generalizarea    şi   prelucrarea   datelor,    necesare
autorităţilor respective ale administraţiei publice şi puterii executive
pentru    pronosticarea   situaţiilor   excepţionale,   elaborarea    şi
transpunerea  în viaţă a programelor speciale şi de stat pe termen  lung
privind  asanarea mediului ambiant, prevenirea avariilor, catastrofelor,
dezastrelor  ecologice şi diminuarea efectelor nefaste ale calamităţilor
naturale;
    informarea operativă a autorităţilor administraţiei publice centrale
şi  locale, a conducătorilor obiectelor economiei naţionale, precum şi a
populaţiei   despre  pericolul  declanşării  situaţiilor   excepţionale,
caracterul  şi  proporţiile  consecinţelor  lor  nefaste  pentru  luarea
hotărîrilor  oportune şi desfăşurarea acţiunilor de salvare-deblocare şi
a   altor   lucrări  prioritare  privind  acordărea   ajutorului   către
sinistraţii  din focarele dezastrului în timpul lichidării consecinţelor
calamităţilor apărute;
    crearea condiţiilor  necesare pentru elaborarea actelor legislative,
a   altor  acte  normative  şi  tehnico-normative  privind  desfăşurarea
eficientă  a  cercetărilor  ştiinţifice întru crearea  şi  implementarea
efectivă a tehnologiilor sigure pentru sporirea gradului de securitate a
industriilor potenţial periculoase, stabilitatea funcţionării obiectelor
în  condiţii  extreme, elaborarea şi organizarea producerii  mijloacelor
moderne  de  protecţie  a populaţiei, bunurilor materiale  şi  valorilor
culturale  şi repunerea în funcţiune a obiectelor de importanţă  vitală,
afectate de efectele situaţiilor excepţionale;
    acumularea şi generalizarea experienţei de organizare şi desfăşurare
a  acţiunilor  de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale  în
vederea  antrenării  în  acest scop a tuturor  forţelor  şi  mijloacelor
disponibile  şi  instruirii populaţiei în ceea ce priveşte  metodele  de
protecţie şi acordarea de ajutor sinistraţilor;
    familiarizarea  pe  scară  largă cu  informaţiile  oficiale  privind
situaţiile  excepţionale  a tuturor cetăţenilor în  scopul  satisfacerii
drepturilor şi intereselor lor legitime.
    6. Conducătorii  autorităţilor administraţiei publice şi de dirijare
ramurală,   ai  organizaţiilor  publice  (şi  ai  întreprinderilor),  în
atribuţiile   cărora   intră  prevenirea  şi  lichidarea   consecinţelor
avariilor   de  proporţii,  catastrofelor,  calamităţilor  naturale   şi
ecologice,  epidemiilor, epizootiilor şi epifitotiilor, răspund personal
pentru  colectarea, prelucrarea şi furnizarea operativă către persoanele
interesate  a  informaţiei  oficiale  privind  problematica  situaţiilor
excepţionale.
    7. Responsabilitatea  pentru organizarea sistemului de înştiinţare a
autorităţilor  administraţiei  publice şi a populaţiei despre  pericolul
iminent  şi  declanşărea situaţiilor excepţionale şi  pentru  instalarea
semnalelor    de   înştiinţare   la   protecţia   civilă   se   atribuie
Departamentului   Protecţiei  Civile  şi  Situaţiilor  Excepţionale   şi
inspectoratelor lui teritoriale.
    8. Pentru soluţionarea    chestiunilor   ce   ţin   de    asigurarea
informatională   în   cazul  situaţiilor   excepţionale,   Departamentul
Protecţiei  Civile şi Situaţiilor Excepţionale instituie în fiecare oraş
(municipiu),  raion  un  serviciu operativ de dispecerat  al  protecţiei
civile,  care  include serviciile teritoriale de intervenţie urgentă  şi
dispecerat  (de  serviciu) ale poliţiei, de asistenţă medicală  urgentă,
ale reţelelor electrice, de alimentare cu gaze, apă, de telecomunicaţii,
ale  obiectelor  cu pericol chimic, deflagrant, de incendiu,  precum  şi
formaţiunile primăriilor satelor (comunelor).

          IV. Funcţiile autorităţilor administraţiei publice
          centrale de specialitate în domeniul prevenirii şi
                 lichidării situaţiilor excepţionale

    9. Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sînt
obligate  să asigure, pe timp de pace sau război, protecţia  populaţiei,
bunurilor  materiale şi valorilor culturale, să limiteze şi să  înlăture
urmările  situaţiilor  excepţionale, în care scop îndeplinesc un şir  de
sarcini specifice:
    Ministerul Dezvoltării  Teritoriului, Construcţiilor şi  Gospodăriei
Comunale:
    elaborează metodologiile  de proiectare, construire şi exploatare  a
obiectelor  în  zonele  cu condiţii extreme, metodele şi  mijloacele  de
studiere,  evaluare  şi pronosticare a proceselor naturale şi  tehnogene
periculoase, precum şi metode noi de protecţie tehnică a teritoriilor şi
le perfecţionează pe cele existente;
    contribuie la  asigurarea cu normative a construcţiei şi  protecţiei
tehnice a obiectelor economiei naţionale în condiţii extreme;
    elaborează metodologia  de calculare a daunelor şi a necesarului  de
resurse  tehnico-materiale pentru desfăşurarea lucrărilor preventive, de
salvare   şi  salvare-restabilire  în  timpul  lichidării  consecinţelor
situaţiilor excepţionale;
    Ministerul Afacerilor Interne:
    organizează reglementarea circulaţiei pe itinerariile de deplasare a
forţelor  protecţiei  civile,  de  evacuare a  populaţiei  şi  bunurilor
materiale,   instituie   serviciul  de  comenduire  şi  control   asupra
respectării de către populaţie a regimului juridic stabilit;
    asigură ordinea  publică şi paza bunurilor materiale şi a  valorilor
culturale   pe   durata   pericolului  şi  a   declanşării   situaţiilor
excepţionale;
    Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova:
 [Alin. modificat prin Hot. Guv. nr.1269 din 20.12.2000]

    prezintă Departamentului    Protecţiei    Civile   şi    Situaţiilor
Excepţionale,    autorităţilor   administraţiei   publice   locale    de
specialitate  informaţia  despre  premisele  şi  caracterul  situaţiilor
excepţionale;
    execută măsurile  de asigurare a securităţii statului în  condiţiile
situaţiilor  excepţionale,  inclusiv la obiectele cu regim  special,  în
locurile interzise pentru vizitare de către cetăţenii străini, precum şi
în  cadrul  asistenţei  umanitare acordate de alte  ţări  la  lichidarea
consecinţelor situaţiilor excepţionale din Moldova;
    participă, în  caz de necesitate, cu forţele şi mijloacele  speciale
ale  organelor  securităţii  la lucrările de lichidare  a  consecinţelor
situaţiilor   excepţionale,   care  s-au  produs  în   urma   acţiunilor
teroriştilor şi ale altor elemente extremiste;
    Ministerul Afacerilor   Externe,   este   intermediarul   ajutorului
umanitar  din partea Guvernului, agenţilor economici, persoanelor fizice
şi  contribuie  la  dezvoltarea relaţiilor  internaţionale  în  domeniul
prevenirii  şi  lichidării  situaţiilor  excepţionale,  solicită  ajutor
umanitar   de  la  organizaţiile  internaţionale  şi  acordă   asistenţă
umanitară ţărilor calamitate;
    Ministerul Sănătăţii:
    efectuează supravegherea   sanitaro-epidemiologică  de  stat  asupra
îndeplinirii  normelor  şi regulilor sanitare privind protecţia  muncii,
sănătăţii  personalului şi populaţiei la întreprinderi şi organizaţii şi
eliberează autorizaţiile sanitare de funcţionare;
    elaborează şi  perfecţionează  metodele controlului de laborator  şi
efectuează   expertiza  şi  certificarea  calităţii  materiilor   prime,
produselor alimentare şi a apei potabile;
    organizează şi exercită controlul asupra situaţiei epidemiologice şi
sanitare din teritoriul republicii;
    derulează în  zonele  situaţiilor  excepţionale  acţiuni  preventive
sanitaro-igienice, curative şi de evacuare, antiepidemice;
    pregăteşte instituţiile curative şi personalul medico-sanitar pentru
acordarea ajutorului medical specific către populaţia sinistrată;
    participă la crearea rezervelor de echipamente, utilaje şi preparate
medicale  necesare  în cazul lichidării situaţiilor excepţionale  pentru
acordarea asistenţei medicale;
    Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei:
    organizează şi  coordonează  lucrările  de control  al  contaminării
radioactive  şi  cu  metale  grele  a  solului,  plantaţiilor  agricole,
materiilor  prime  şi produselor agroalimentare;  asigură  valorificarea
raţională a producţiei agricole din teritoriile contaminate;
    efectuează măsurile profilactice sanitaro-veterinare, agrochimice şi
de  altă  natură,  apte să diminueze prejudiciul cauzat  de  calamităţi,
avarii şi catastrofe;
    prelucrează şi  furnizează informaţia privind estimarea  situaţiilor
excepţionale  cu  caracter natural şi ecologic în procesul de  producere
agricolă;
    organizează lucrările  de salvare-deblocare a culturilor, materiilor
prime,  produselor agroalimentare, a colectivităţilor de animale, precum
şi a bunurilor la alte obiecte agricole;
    Ministerul Economiei    şi   Reformelor,   Ministerul    Finanţelor,
Ministerul Apărării, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale:
    coordonează lucrările   de  amplasare  în  teritoriul  republicii  a
obiectelor  economiei  naţionale, ţinînd cont de  cerinţele  securităţii
industriale şi ecologice;
    asigură finanţarea   lucrărilor   de   prevenire  şi   lichidare   a
situaţiilor  excepţionale  şi de acordare a ajutorului  către  populaţia
sinistrată;
    creează fonduri  de  asigurare  şi de rezervă, stocuri  de  mijloace
materiale,   necesare   pentru  lichidarea   consecinţelor   situaţiilor
excepţionale;
    organizează asigurarea  populaţiei  sinistrate cu mărfuri  de  primă
necesitate;
    Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor:
    contribuie la  menţinerea drumurilor şi podurilor în starea care  să
asigure securitatea circulaţiei mijloacelor de transport;
    asigură transportarea    forţelor,    mijloacelor   şi    resurselor
tehnico-materiale  necesare  pentru derularea lucrărilor de lichidare  a
consecinţelor   situaţiilor  excepţionale  şi  efectuarea  măsurilor  de
evacuare;
    participă la      operaţiunile     de     salvare-deblocare,      de
salvare-restabilire  şi la alte lucrări prioritare în zonele situaţiilor
excepţionale cu forţele şi mijloacele formaţiunilor departamentale şi de
specialitate;
    Ministerul Industriei  şi  Comerţului şi  Departamentul  Energetică,
Resurse Energetice şi Combustibil:
    organizează observarea şi controlul situaţiei la obiectele potenţial
periculoase şi în teritoriile lor aferente;
    aplică măsurile  de prevenire şi lichidare a consecinţelor avariilor
şi catastrofelor la obiectele ministerelor;
    coordonează lucrările  de  amplasare  a obiectelor, ţinînd  cont  de
securitatea lor ecologică şi industrială;
    participă la  desfăşurarea lucrărilor de salvare-deblocare şi  altor
lucrări   primordiale  cu  forţele  lor  departamentale  şi   subunităţi
profesionale de salvare-deblocare;
    Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii:
    execută studii   şi   cercetări   în   problemele   dezvoltării   şi
modernizării  mijloacelor  de  transmisiuni şi înştiinţare  în  situaţii
excepţionale;
    instalează şi menţine în permenentă stare de pregătire a mijloacelor
de comunicaţie şi înştiinţare;
    asigură funcţionarea neîntreruptă a staţiilor telefonice centrale şi
locale   în  scopul  înştiinţării  oportune  şi  comunicării  în   cazul
pericolului şi al declanşării situaţiilor excepţionale;
    asigură legătura  stabilă  a  organelor de dirijare  şi  a  forţelor
protecţiei   civile  în  timpul  lichidării  consecinţelor   situaţiilor
excepţionale;
    Deparatmentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale:
    conduce nemijlocit  Forţele Protecţiei Civile din întreg  teritoriul
ţării  şi organizează lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor
excepţionale;
    coordonează activitatea     ministerelor,     departamentelor     şi
autorităţilor  administraţiei  publice  locale  în  domeniul  protecţiei
civile;
    organizează executarea   de   către  formaţiunile  militarizate   şi
nemilitarizate  ale  protecţiei civile a lucrărilor de salvare şi  altor
lucrări prioritare în condiţiile situaţiilor excepţionale;
    organizează pregătirea organelor de conducere şi Forţelor Protecţiei
Civile, precum şi instruirea populaţiei în domeniul protecţiei civile;
    exercită supravegherea  de  stat asupra îndeplinirii  acţiunilor  de
protecţie civilă;
    colectează, generalizează  şi prezintă Guvernului informaţii  vizînd
calamităţile,  avariile,  catastrofele,  fenomenele sociale şi  de  altă
natură;
    Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător:
    prognozează fenomenele  hidrometeorologice şi alte fenomene naturale
periculoase,  eventualitatea  unui  nivel înalt de  poluare  a  mediului
ambiant şi proporţiile situaţiilor excepţionale cauzate de aceasta;
    asigură controlul   situaţiei   ecologice  interne,   planifică   şi
implementează măsurile de asanare a acesteia;
    exercită conducerea   metodologică  a  lucrărilor  de  lichidare   a
situaţiilor ecologice excepţionale;
    efectuează controlul  operatv şi măsurările exacte ale  contaminării
radioactive şi chimice, condiţionate de avarii şi catastrofe;
    prognozează probabilitatea  declanşării situaţiilor excepţionale  în
pădurile  naţionale, organizează şi desfăşoară măsurile de prevenire  şi
lichidare a consecinţelor acestora;
    prezintă Departamentului    Protecţiei    Civile   şi    Situaţiilor
Excepţionale  informaţii  hidrometeorologice  şi  heliogeofizice  despre
mediul natural;
    Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică:
    expertizează  conformitatea documentaţiei de proiect a  industriilor
şi  obiectelor cu potenţial înalt de pericol cu cerinţele de  securitate
şi  de  protecţie  a subsolului, precum şi  conformitatea  documentaţiei
tehnologice  şi  de exploatare în toate tipurile de activitate, în  care
sînt utilizate surse de iradiere ionizantă;
    efectuează investigaţiile  tehnice  ale cauzelor şi  circumstanţelor
accidentelor,  pierderilor şi delapidărilor de substanţe periculoase  la
obiectele din subordinea sa;
    exercită controlul  pregătirii serviciilor de salvare minieră şi  de
salvagazişti  şi al capacităţii lor de intervenţie pentru localizarea şi
lichidarea  accidentelor  la  întreprinderi şi  organizaţii,  precum  şi
controlul   exercitării  de  către  aceste  servicii  a  lucrărilor   de
profilaxie;
    realizează controlul radioactiv pe întreg teritoriul ţării;
    exercită supravegherea   de  stat  asupra  îndeplinirii   cerinţelor
obligatorii  ale  standardelor  şi altor acte  tehnico-normative  vizînd
securitatea,  sănătatea  şi viaţa oamenilor de către întreprinderile  cu
potenţial  deflagrant  şi  pericol de incendiu şi cele  care  utilizează
substanţe  puternic  toxice sau desfăşoară lucrări cu gaze  periculoase,
păstrează  şi  folosesc  materiale  explozibile  şi  substanţe  puternic
toxice,  asupra  efectuării  în condiţii de securitate a  lucrărilor  la
obiectele  industriale, în agricultură, în domeniul transportului şi  al
cercetărilor, explorării şi exploatării zăcămintelor de minerale utile;
    Academia de Ştiinţe  a  Moldovei organizează derularea  cercetărilor
ştiinţifice   în  domeniul  perfecţionării  şi  dezvoltării   sistemului
naţional   de   prevenire  şi  intervenţie  în  situaţii   excepţionale,
coordonează şi repartizează finanţarea de stat a acestor cercetări;
    Întreprinderea   de   Stat  "Moldtranselectro"  şi  S.A.   Concernul
"Moldova-Gaz":
    asigură participarea echipelor specializate de construcţii-montaj şi
salvare-restabilire  la efectuarea lucrărilor de salvare-restabilire  în
zonele  situaţiilor  excepţionale,  în comun cu societăţile  pe  acţiuni
aflate în aceste zone;
    organizează şi   desfăşoară   lucrările  de   salvare-deblocare   şi
salvare-restabilire  şi  alte lucrări prioritare în  zonele  situaţiilor
excepţionale, în comun cu societăţile pe acţiuni aflate în aceste zone.
    Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei":
    organizează şi   coordonează  lucrările  de  control  asupra  stării
tehnice   a  bazinelor  acvatice,  instalaţiilor  de  evacuare  a  apei,
barajelor şi digurilor de protecţie contra viiturilor;
    aplică măsurile  de prevenire şi lichidare a avariilor pe rîurile şi
în bazinile acvatice;
    asigură participarea   formaţiunilor  specializate  de  construcţii-
montaj, precum şi a institutului respectiv de proiectări la lucrările de
salvare-restabilire în zonele situaţiilor excepţionale.


                                                      Anexa nr. 2
                                      la Hotărîrea Guvernului Republicii
                                      Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

                             CLASIFICAREA
                  de bază a situaţiilor excepţionale

    1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen
    1.1. Accidente de transport (catastrofe):
    deraierea trenurilor marfare;
    deraierea trenurilor de pasageri;
    naufragiul navelor cargou fluviale;
    naufragiul (catastrofele) navelor fluviale de pasageri;
    catastrofe aeriene în aeroporturi sau localităţi;
    catastrofe aeriene în afara aeroporturilor sau localităţilor;
    căderea aparatelor de zbor;
    accidente (catastrofe) pe căile rutiere (autocatastrofe de proporţii
mari);
    accidente de  transport  pe  poduri, pe pasajele de  intersecţie  cu
calea ferată;
    avarii la conductele magistrale.
    1.2. Incendii, explozii, pericol de explozie:
    incendii (explozii)  în  edificii,  reţelele de  comunicaţii  şi  de
utilaje tehnologice ale obiectelor industriale;
    incendii (explozii)  la  obiectele în care se păstrează  substanţele
uşor inflamabile, inflamabile si explozibile;
    incendii (explozii) în transport;
    incendii (explozii) ale gazoductelor magistrale;
    incendii (explozii)  în  edificiile si construcţiile  locuibile,  de
menire socială şi culturală;
    incendii (explozii)  la  obiectele periculoase din punct  de  vedere
chimic;
    incendii (explozii) la obiectele cu pericol radioactiv;
    depistarea muniţiilor  neexplodate (mine, proiectile, dispozitive de
detonare etc.);
    pierderea materialelor explozibile (muniţiilor).
    1.3. Accidente  cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor
chimice periculoase:
    accidente cu  degajarea  (cu  pericol de  degajare)  a  substanţelor
chimice periculoase la păstrarea/înhumarea) acestora;
    accidente în  transport  cu  degajarea (cu pericol  de  degajare)  a
substanţelor chimice periculoase;
    formarea si răspîndirea  în procesul reacţiei chimice, declanşate în
urma accidentului a substanţelor chimice periculoase;
    accidente cu muniţii chimice;
    pierderea surselor de substanţe chimice periculoase.
    1.4. Accidente  cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor
radioactive:
    accidente la  staţiile nucleare, instalaţiile energetice nucleare cu
destinaţie  de  producţie  şi  cercetare ştiinţifică  cu  degajarea  (cu
pericol de degajare) a substanţelor radioactive;
    accidentarea  mijloacelor de transport cu încărcături radioactive şi
a aparatelor cosmice cu instalaţii nucleare sau încărcături de substanţe
radioactive la bord;
    pierderea surselor radioactive.
    1.5. Accidente  cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a  agenţilor
biologici periculoşi:
    accidente cu  eliminarea  (cu  pericol  de  eliminare)  a  agenţilor
biologici  periculoşi  la întreprinderile şi instituţiile  de  cercetare
ştiinţifică (în laboratoare);
    accidente de  transport  cu eliminarea (cu pericol de  eliminare)  a
agenţilor biologici periculoşi;
    pierderea agenţilor biologici periculoşi.
    1.6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor:
    prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport;
    prăbuşirea edificiilor si construcţiilor industriale;
    prăbuşirea edificiilor si construcţiilor locative, cu menire socială
şi culturală.
    1.7. Accidente ale sistemelor electrice şi energetice:
    accidente la  electrostaţiile autonome cu întreruperea îndelungată a
furnizării energiei electrice tuturor consumatorilor;
    accidente la  sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea
furnizării   energiei   electrice   către  consumatorii  de   bază   sau
deconectarea unor teritorii vaste;
    ieşirea din funcţie a reţelelor electrice de transport.
    1.8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală:
    avarii ale sistemelor   de   canalizare   cu  degajarea   masivă   a
substanţelor poluante;
    avarii ale sistemelor   termice  (sistemelor  de  asigurare  cu  apă
fierbinte) în sezonul rece al anului;
    avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă;
    avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale.
    1.9. Avarii ale sistemelor de purificare:
    avarii ale sistemelor  de purificare a apelor reziduale  industriale
cu degajarea masivă a substanţelor poluante;
    avarii ale sistemelor   de  purificare  a  gazelor  industriale   cu
degajarea substanţelor poluante.
    1.10 Avarii hidrodinamice:
    ruperea barajelor  (digurilor,  ecluzelor,  batardourilor  etc.)  cu
formarea valurilor de erupţie si declansarea inundaţiilor catastrofale;
    ruperea barajelor  (digurilor,  ecluzelor,  batardourilor  etc.)  si
apariţia viiturii de erupţie;
    ruperea barajelor  (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce  se
soldează  cu  spălarea solurilor fertile sau cu formarea depunerilor  pe
teritorii extinse.
    2. Situaţii excepţionale cu caracter natural
    Fenomene geofizice periculoase: seisme.
    2.2. Fenomene geologice periculoase (fenomene geologice exogene):
    alunecări de teren;
    prăbuşiri, surpături;
    eroziunea povîrnişurilor;
    eroziunea solurilor.
    2.3. Fenomene meteorologice si agrometeorologice periculoase:
    furtuni (9-11 grade);
    uragane (12-15 grade);
    vînturi puternice;
    vîrtejuri;
    vîrtejuri verticale;
    grindină măşcată;
    ploi torenţiale;
    înzăpeziri mari;
    polei;
    geruri mari;
    viforniţe de zăpadă puternice;
    călduri mari;
    ceaţă densă;
    secetă;
    îngheţuri.
    2.4. Fenomene hidrologice periculoase:
    creşterea nivelurilor apelor (inundaţii);
    revărsarea apelor;
    viituri pluviale;
    blocări cu gheaţă;
    scăderea nivelurilor apelor;
    îngheţarea rîurilor şi apariţia sloiurilor pe fluviile navigabile.
    2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase:
    nivelul scăzut al apelor subterane;
    nivelul înalt al apelor subterane.
    2.6. Incendii în natură:
    incendii de pădure;
    incendii ale masivelor de stepă si cerealiere.
    2.7. Boli contagioase la oameni:
    cazuri rare de  contaminare cu boli exotice contagioase şi  deosebit
de periculoase;
    cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;
    izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;
    epidemie;
    boli contagioase la oameni cu o etiologie nedepistată.
    2.8. Boli contagioase ale animalelor domestice:
    cazuri rare de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase;
    enzootii;
    epizootii;
    panzootii;
    boli contagioase ale animalelor domestice cu etiologie nedepistată.
    2.9. Afectarea plantelor agricole de boli şi dăunători:
    epifitotie progresantă;
    panfitotie;
    boli ale plantelor agricole cu etiologie nedepistată;
    răspîndirea în masă a dăunătorilor plantelor.
    3. Situaţii excepţionale cu caracter ecologic
    3.1. Situaţii  excepţionale cauzate de schimbarea stării  pămîntului
(solului, subsolului, landşaftului):
    tasări (surpări)  catastrofale, alunecări, prăbuşiri, prăbuşiri  ale
suprafeţei  terestre,  cauzate de lucrările de extragere a  zăcămintelor
minerale utile si altor activităţi antropogene;
    degradarea intensivă   a   solurilor,  deşertificarea  unor   imense
teritorii, cauzată de eroziuni, sărături, înmlăştiniri etc.;
    situaţii critice,   create   în  urma  supraîncărcării   depozitelor
(gunoiştilor)  cu deşeuri menajere si industriale, poluarea de către ele
a mediului înconjurător.
    3.2. Situaţii  excepţionale  cauzate  de schimbarea  componenţei  şi
proprietăţilor atmosferei (ambianţa atmosferică):
    schimbarea bruscă  a  timpului  sau  a climei  în  urma  activităţii
antropogene;
    depăşirea concentraţiilor  maxim admisibile ale impurităţilor nocive
în atmosferă;
    inversiuni de temperatură deasupra oraşelor;
    insuficienţă de oxigen în oraşe;
    depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe;
    căderea precipitaţiilor acide;
    distrugerea stratului de ozon din atmosferă;
    obnubilarea considerabilă a transparenţei atmosferei.
    3.3. Situaţii  excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei
(mediului acvatic):
    insuficienţa  acută  de  apă  potabilă în  urma  secării  resurselor
acvatice sau a poluării lor;
    secarea resurselor  acvatice necesare pentru organizarea  asigurării
cu apă a populaţiei şi sectorului economico-industrial.
    3.4. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei:
    dispariţia unor   specii   de  animale  şi  plante,   sensibile   la
schimbările mediului lor de trai;
    pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast;
    schimbarea bruscă  a  capacităţii biosferei de a  reproduce  resurse
regenerabile:
    pieirea în masă a animalelor.
                                                Anexa nr. 3
                                      la Hotărîrea Guvernului Republicii
                                      Moldova nr. 259 din 9 martie 1998

                              CONŢINUTUL
     informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor excepţionale
      pentru comunicatele informative ce se prezintă Departamentului
             Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale



   I. Conţinutul  informaţiei despre situaţiile excepţionale  prezentate
de  către  ministere, departamente, autorităţile administraţiei  publice
locale   şi  alte  instituţii  la  Departamentul  Protecţiei  Civile  şi
Situaţiilor Excepţionale
---+------------------+------------------------------------------------
Nr.|Sursa de informare|     Conţinutul informaţiei prezentate          
d/o|                  |                                                
---+------------------+------------------------------------------------
1. Autorităţile admi-  Despre  pronosticarea,  cazurile,   consecinţele
   nistraţiei publice  şi stadiile lichidării accidentelor  industriale
   locale, primăriile  şi de transport, avariilor la  gazoductele  magi-
   municipiilor, co-   strale, avariilor la obiectele gospodăriei   co-
   mitetele executive  munal-locative  şi  cu  menire social-culturală,
   raionale, autori-   despre proporţiile  calamităţilor  naturale  şi
   tăţile executive    dezastrelor  ecologice  produse  în  teritoriul
   ale unităţilor cu   raionului, autorităţile executive ale care s-au
   statut special de   soldat cu un mare număr de sinistraţi, inclusiv
   autonomie           decedaţi, sau cu daune materiale  considerabile,
                       cu pericol de extindere a factorilor distructivi
                       peste hotarele raionului, autorităţile fiind în
                       imposibilitatea de a lichida  consecinţele deza-
                       strelor cu forţe proprii.
                       Despre cauzele poluării  mediului  înconjurător,
                       ce depăşeşte considerabil valorile normative ale
                       fondului sau concentraţia maxim admisibilă  (ni-
                       velul maxim admisibil).
                       Despre epidemii, epizootii şi epifitotii.
                       Despre  mersul şi rezultatele lichidării  conse-
                       cinţelor situaţiilor excepţionale.

2. Ministerul Agricu-  Despre accidentele la întreprinderi şi  conseci-
   lturii şi Alimen-   nţele lor, care s-au soldat cu un mare număr de
   taţiei              victime, inclusiv decedaţi şi poluarea mediului
                       înconjurător, apariţia epizootiilor,  epifitoti-
                       ilor, proporţiile şi rezultatele lichidării con-
                       secinţelor.

3. Ministerul Comuni-  Despre accidentele  la obiectele de comunicaţii
   caţiilor şi Infor-  şi energetice şi consecinţele lor, inclusiv  pe-
   maticii, Compania   rsoanele afectate, despre proporţiile şi  rezul-
   de Stat "Moldener-  tatele lichidării deteriorărilor.
   go"

4. Ministerul Indus-   Despre accidentele şi incendiile  la  întreprin-
   triei şi Comerţu-   deri şi consecinţele acestora, care s-au soldat
   lui, Departamentul  cu un mare număr de afectaţi, inclusiv decedaţi,
   Energetică, Resur-  sau cu poluarea mediului înconjurător, inclusiv
   se Energetice şi    scurgeri de petrol şi derivate  petroliere, exi-
   Combustibil, Soci-  stenţa pericolului   Energetice  şi Combustibil,
   etatea pe Acţiuni   depăşirii de către factorii  dăunători a limite-
   "Tirex-Petrol",     lor întreprinderii.
   S.A. Concernul      Despre etapele şi rezultatele  lichidării conse-
   "Moldova-Gaz"       cinţelor accidentelor.

5. Concernul Republi-  Despre accidentele la  obiectele de gospodărire
   can "Apele Moldo-   a  apelor, consecinţele lor,  rezultatele lichi-
   vei" Autorităţile   dării urmărilor avariilor.
   administraţiei      Despre pronosticul şi cazurile  de evacuare pre-
   publice locale      ventivă a apei din lacurile de  acumulare,  pub-
                       lice locale zonele de  inundaţie, victime şi da-
                       une materiale.

6. Ministerul Dezvol-  Despre accidentele şi  incendiile  din întrepri-
   tării Teritoriilor, nderile şi sistemele  gospodăriei comunale, pro-
   Construcţiilor şi   porţiile   şi  consecinţele lor, rezultatele li-
   Gospodăriei Comu-   chidării consecinţelor.
   nale

7. Ministerul Transpo- Despre  accidentele  şi  incendiile  produse în
   rtului şi Gospodă-  transport şi consecinţele lor,  soldate cu  vic-
   riei Drumurilor     time, inclusiv persoane decedate,  sau cu daune
                       materiale considerabile şi/sau poluarea mediului
                       înconjurător, inclusiv avarii însoţite de  scur-
                       geri de petrol şi produse  petroliere, responsa-
                       bilii  fiind în imposibilitatea de a lichida co-
                       nsecinţele accidentelor cu forţe proprii.
                       Despre mersul şi rezultatele lichidării conseci-
                       nţelor accidentelor.

8. Departamentul Con-  Despre accidentele la punctele de trecere a fro-
   trolului Vamal      ntierei şi depistarea transporturilor  nesancţi-
                       onate de substanţe  periculoase  explozive,  in-
                       flamabile, puternic toxice, chimice, radioactive
                       şi de deşeuri ale acestora.
                       Despre depistarea bolilor contagioase la animale
                       şi plante.

9. Ministerul Sănătă-  Despre cazurile de  îmbolnăvire (afectare) a oa-
   ţii                 menilor  şi epidemii, apărute ca urmare a situa-
                       ţiilor excepţionale, şi gravitatea acestora.
                       Despre cazurile de suprairadiere a oamenilor.
                       Despre măsurile de profilaxie efectuate şi orga-
                       nizarea asistenţei medicale.

10. Departamentul      Despre pronosticarea  şi  producerea fenomenelor
    Protecţia Mediu-   meteorologice, agrometeorologice  şi hidrologice
    lui Înconjurător   periculoase.
                       Despre cazurile de  poluare a mediului înconjură-
                       tor ce depăşeşte considerabil valorile  fondului
                       natural sau  concentraţia maxim admisibilă (nive-
                       lul maxim admisibil),  precum  şi despre sursele
                       de degajare a substanţelor poluante.
                       Despre incendiile forestiere de proporţii.
                       Despre cazurile de epifitotii ale pădurilor.
                       Despre catastrofele  ecologice, cauzate  de cala-
                       mităţi naturale, accidentele  industriale  şi de
                       transport, accidente la obiectele  de importanţă
                       vitală.
                       Despre cazurile de  poluare a bazinelor acvatice,
                       care au  condus la  pieirea peştilor, pronosticu-
                       rile răspîndirii poluării aerului atmosferic  şi
                       bazinelor acvatice.

11. Departamentul      Despre cazurile de încălcare a regulilor  şi  ce-
    Standarde, Met-    rinţelor de exploatare a utilajelor ce  comportă
    rologie şi Supra-  pericolul iminent al declanşării avariilor.
    veghere Tehnucă    Despre cauzele tehnice ale  accidentelor, declan-
                       şarea  altor situaţii  excepţionale la întreprin-
                       deri şi consecinţele acestora, care s-au  soldat
                       cu un număr mare de persoane  afectate, inclusiv
                       decedate, sau cu  daune  materiale considerabile,
                       cu poluarea totală a mediului înconjurător.

12. Academia de Şti-   Despre pronosticurile şi seismele  produse cu in-
    inţe a Moldovei    tensitatea de  6 grade şi mai mult.
                       Despre  accidentele  la  obiectele  Academiei de
                       Ştiinţe a Moldovei, care s-au soldat cu un număr
                       mare  de  persoane  afectate, inclusiv  decedate,
                       daune  materiale  considerabile,  depăşirea  sau
                       pericolul depăşirii de către factorii  dăunători
                       a limitelor obiectelor în cauză.

13. Ministerul Aface-  Despre faptele  de păstrare nesancţionată  a sub-
    rilor Interne      stanţelor explozive, substanţelor puternic toxice
                       şi altele asemenea substanţe.
                       Despre accidentele  rutiere soldate cu foarte mu-
                       lţi răniţi şi decedaţi, daune  materiale conside-
                       rabile, un număr mare de  automobile deteriorate,
                       despre transportarea încărcăturilor periculoase.

14. Ministerul Apără-  Despre cazurile de  depistare a obiectelor defla-
    rii                grante, pericolul explodării lor şi consecinţele
                       producerii exploziei.
                       Despre  accidentele  radioactive şi chimice, con-
                       secinţele lor la obiectele Armatei Naţionale, cu
                       pericolul  depăşirii  sau depăşirea de către fac-
                       torii distructivi a limitelor acelor obiecte.
                       Despre poluarea radioactivă şi chimică a mediului
                       înconjurător ce depăşeşte considerabil fondul ma-
                       xim admisibil sau  concentraţia maxim admisibilă
                       (nivelul maxim admisibil) în locurile de disloca-
                       re a unităţilor armate.
15. Serviciul de In-   Despre situaţiile  excepţionale şi pericolul apa-
    formaţii şi Secu-  riţiei lor (conform listei coordonate).
    ritate al Repub-
    licii Moldova
 [Pct.15 modificat prin Hot. Guv. nr.1269 din 20.12.2000]

         II. Criteriile de evaluare a situaţiilor excepţionale
         care sînt comunicate Departamentului Protecţiei Civile
                     şi Situaţiilor Excepţionale
---+------------------------+------------------------------------------
Nr.|Specificarea situaţiilor|  Criteriile de evaluare a situaţiilor    
d/o|excepţionale            |                excepţionale              
---+------------------------+------------------------------------------
             1. Situaţii excepţionale de natură tehnogenă

1. Accidente de transport la  S-au atestat persoane rănite şi decedate.
   căile ferate, pe  automa-  Valoarea prejudiciului material direct se
   gestrale, în transportul   estimează la 5000 lei şi mai mult.
   pe apă, conductele magi-   Podurile, tunelurile, drumurile utilizabi-
   strale, catastrofe avia    le
                              sînt inundate sau distruse.
                              Scurgeri de petrol, produse petroliere şi
                              substanţe puternic toxice.
                              Plasarea premeditată sau  accidentală  în 
                              tuneluri sau pasajele subterane a substan-
                              ţelor chimic periculoase  şi ecologic dău-
                              nătoare, a substanţelor cu pericol de  de-
                              flagrare şi inflamabile, precum şi a  pet-
                              rolului şi derivatelor lui.
                              Imposibilitatea lichidării  consecinţelor
                              cu forţe proprii.

2. Accidente cu degajarea şi  S-au atestat persoane rănite şi  decedate 
   scurgerea substanţelor pu- şi pieirea animalelor domestice.
   ternic  toxice  şi  altor  Prejudiciul  material direct se estimează 
   substanţe chimice la obie- la peste 5000 lei.
   ctele periculoase din pun- Factorii dăunători distructivi  se extind
   ct de  vedere  chimic, în  peste limitele zonei de protecţie  sanita-
   transport, pierderea sub-  ră, depăşind concentraţia maxim  admisibi-
   stanţelor puternic toxice  lă velul maxim admis):
   în timpul transportării    -de 20-29 ori, în decurs de peste 48 ore;
   lor                        -de 30-49 ori, în decurs de peste 8 ore.

3. Incendii, explozii însoţi- S-au   atestat  persoane  umane  afectate, 
   re de  ardere,  înflăcări  jertfe şi pieirea animalelor domestice.
   spontane, erupţii de gaze  Au ars case, întreprinderi,  obiective de
   şi  dărîmări la obiectele  menire social-culturală  etc.,  plantaţii 
   periculoase din punct  de  agricole, păduri.
   vedere radioactiv, chimic  A fost  perturbată  funcţionarea altor ra-
   şi biologic, la obiectele  muri ale economiei.
   industriale, de transport, Prejudiciul material direct se  ridică la
   obiectele   agricole,  de  5000 lei şi mai mult.
   menire  social-culturală,  S-au produs incendii la  obiectele pericu-
   pe  plantaţiile  agricole  loase din punct de vedere radioactiv, chi-
   şi masivele forestiere     mic şi biologic.
                              Poluarea  mediului înconjurător depăşeşte
                              concentraţia maxim admisibilă (nivelul ma-
                              xim admis) de 20 de ori şi mai mult.
                              Imposibilitatea  depăşirii  situaţiei  de
                              avarie cu forţe proprii.

4. Avarii cu degajarea  sub-  Sînt persoane afectate şi decedate.
   stanţelor periculoase din  Prejudiciul   material  direct  depăşeşte 
   punct de vedere chimic şi  5000 lei.
   biologic  la întreprinde-  Sînt atestate cazuri de contaminare a  oa-
   rile industriale de  pro-  menilor cu agenţi, care fac parte din gru-
   fil biologic şi  farmaco-  pele I şi II patogene, cazuri de  contami-
   logic, la instituţiile de  nare a animalelor şi plantelor cu  agenţi     
   cercetare ştiinţifică  în  patogeni deosebiţi de periculoşi.
   transport şi la depozite-
   le de păstrare

5. Avarii cu degajarea  sub-  Sînt persoane afectate şi decedate.
   stanţelor radioactive  la  Prejudiciul material direct se  estimează 
   staţiile atomice  înveci-  la 5000 lei şi mai mult.
   nate, la instituţiile  de  Contaminarea radioactivă a mediului încon-
   învătămînt , instituţiile  jurător  în urma căreia: conţinutul radio-
   de cercetare ştiinţifică,  nuclizilor  în atmosferă depăşeşte concen-
   medicale şi la  obiectele  traţia prevăzută de  normele  securităţii
   speciale,la transportarea  radioactive;
   deşeurilor radioactive şi  fondul radioactiv depăşeşte 25 mkR/oră.
   în locurile de înhumare    Orice accidente nucleare  majore cu efect
                              transfrontalier.
                              Orice cazuri de înregistrare în  raza  de
                              pînă la 10 km  de  la frontiera de stat a
                              unor valori ale fondului radioactiv ce de-
                              păşesc limitele maxime.

6. Accidente   hidrodinamice. Sînt atestate persoane rănite şi decedate,
   Ruperea digurilor  (bara-  precum şi pieirea animalelor domestice, au
   jelor,  ecluzelor  etc.),  fost inundate case de locuit şi alte obie-
   în urma căreia se formea-  cte, plantaţii agricole, drumuri etc.
   ză valul  de  erupţie  şi  Prejudiciul material direct constituie mai
   inundare.                  mult de 5000 lei.
   Ruperea digurilor  (bara-  Au impact asupra funcţionării altor ramuri
   jelor,  ecluzelor  etc.)   ale economiei naţionale.
   care provoacă viituri
   distructive

7. Accidente la sistemele de  Sînt persoane afectate şi decedate şi per-
   importanţă vitală:         soane rămase fără adăpost.
   la sistemele electroener-  Prejudiciul material direct depăşeşte suma
   getice;                    de 5000 lei.
   la sistemele comunale  de  Este întreruptă funcţionarea  altor ramuri
   asigurare vitală;          ale economiei.
   la sistemele de purifica-  Volumul  apelor  reziduale şi concentraţia
   re;                        substanţelor poluante s-au majorat  de  10 
   la reţelele de gaze        şi mai multe ori.
                              S-au atestat scurgeri de petrol  şi produse
                              petroliere în volum de 5 tone şi mai mult.

8. Prăbusirea bruscă a edifi- S-au atestat persoane afectate şi decedate
   ciilor                     şi persoane rămase fără adăpost.
                              Au pierit animale.
                              Prejudiciul material direct depăşeşte suma
                              de 5000 lei.
                              Are efect negativ asupra funcţionării altor
                              ramuri ale economiei naţionale.

9. Accidente   la  obiectele  Sînt persoane afectate şi decedate.
   economiei, cauzate de eli- Prejudiciul material direct depăşeşte 5000
   minarea substanţelor dău-  lei.
   nătore                     Se atestă impactul lor asupra funcţionării
                              altor ramuri ale economiei naţionale.
                              Concentraţia maxim admisibilă la obiectele
                              acvatice creşte de 100 ori şi mai mult.
                              Se depistează un miros nespecific  al apei
                              cu intensitatea de peste 4 grade.
                              Se  diminuează conţinutul oxigenului solu-
                              bil, în urma degajării au pierit peştii şi
                              alte organisme acvatice.
                              Conţinutul oxigenului solubil a scăzut pî-
                              nă sub 2 mg/l şi mai puţin.
                              1/3 şi mai mult din  suprafaţa  bazinului 
                              acvatic cu o întindere de pînă la 6 km. p.
                              s-a acoperit cu o peliculă.

                  2. Situaţii excepţionale cu caracter natural

1. Fenomene geologice pericu- Seisme cu intensitatea  de  6 grade şi mai
   loase: seisme,  alunecări  mult.
   de teren, surpări, groho-  Sînt  jertfe umane, persoane  afectate  şi
   tişuri, tasări ale supra-  rămase fără adăpost.
   feţei terestre             Au pierit animale domestice.
                              Au fost distruse  blocuri  locative, încă-
                              peri de producţie şi alte edificii.
                              Prejudiciul material direct depăşeşte suma
                              de 5000 lei
                              Are impact negativ asupra funcţionării al-
                              tor ramuri ale economiei naţionale

2. Incendii  naturale, ince-  Sînt victime umane şi persoane afectate.
   ndii de proporţii la obie- Au pierit animale domestice şi sălbatice.
   ctele cu pericol  deflag-  Prejudiciul  material direct se  estimează 
   rant şi obiectele  cu  un  la peste 5000 lei.
   personal numeros           S-au atestat incendii  de  proporţii, care
                              ies de sub control pe o  suprafaţă de 1 ha
                              şi mai mult.

3. Boli  contagioase  foarte  Conform listei  bolilor contagioase la oa-
   periculoase  afectări  cu  meni, animale şi plante.
   substanţe toxice şi chimi- 
   ce Epidemii                Îmbolnăvirea în masă a  oamenilor,  urmată
                              de victime (o persoană şi mai multe).
                              Îmbolnăviri în grup de 10-15  persoane  şi
                              mai multe, cu etiologie nedeterminată;
                              Febră cu etiologie nedeterminată la 15 per-
                              soane şi mai multe.
   Epizootii                  Fapte de contaminare sau pieire în masă  a
                              animalelor.
   Epifitotii                 Afectarea şi pieirea în masă a plantelor.

4. Fenomene  hidrometeorolo-  Sînt persoane afectate şi decedate.
   gice şi geofizece pericu-  Au pierit animale domestice.
   loase                      Prejudiciul material direct depăşeşte suma
                              de 5000 lei.
                              Funcţionarea cu întreruperi a altor ramuri
                              ale economiei naţionale.
   Vînt puternic              Viteza  vîntului  este  de 25-30 m/sec. şi 
                              mai mare.
   Ploi torenţiale            În 12 ore intensitatea precipitaţiilor ati-
                              nge 80 mm şi mai mult, în decurs de 48 ore.
   Grindină                   Mărimea particulelor de gheaţă depăşeşte 5
                              mm.
   Ninsori abundente          Stratul de zăpadă atinge în timp de 12 ore
                              30 cm. şi mai mult.
   Viscol puternic (întro-    Ninge intens, iar vîntul suflă  cu o forţă
   ienire                     de 20 m/sec. şi mai mult pe parcursul a 24
                              de ore.
   Polei                      Diametrul chiciurii pe fire atinge  20  mm 
                              şi mai mult.
   Geruri mari                (temperatura aerului scade sub -25 C)
   Călduri mari               (temperatura aerului se ridică mai sus  de
                              + 35 C)
                              Se  determină  de către serviciile hidrome-
                              teorologice teritoriale.
   Îngheţuri                  Temperatura aerului scade  sub 0 grade, la
                              sfîrşitul primăverii - începutul verii sau
                              la sfîrşitul verii - începutul toamnei, în
                              perioada activă de  vegetaţie a culturilor
                              agricole,  fapt  care duce la pieirea aces-
                              tora.
   Secetă                     Combinarea  nefastă a factorilor  de tempe-
                              ratură înaltă a aerului, deficit de  preci-
                              pitaţii, umiditate redusă a  aerului, insu-
                              ficienţă a rezervelor de apă în sol,  care
                              conduc la  pieirea  culturilor  de cîmp şi
                              pierderea  recoltei.
   Niveluri înalte ale  ape-  Depăsirea unor niveluri (înalte)  ale  ape-
   lor (inundaţii) în timpul  lor deosebit de periculoase pentru anumite 
   revărsării apelor, viitu-  localităţi şi obiecte economice concrete.
   rilor
   Nivelul redus al apelor    Scăderea apelor  sub  nivelul  prevăzut în
                              proiectul staţiilor  de  captare a apei şi
                              sub  nivelurile navigabile ale rîurilor na-
                              vigabile  pe  o  perioadă de o lună şi mai
                              mult.
   Diminuarea  conţinutului   Diminuarea cu 10% şi mai mult a conţinutu-
   generol de  ozon în atmo-  lui de ozon deasupra teritoriului Republi-
   sferă                      cii Moldova în decursul a 2-3 luni, în pe-
                              rioada de vegetaţie a plantelor.

             3. Situaţii excepţionale cu caracter ecologic
1. Fenomene cauzate de schi-  Sînt persoane afectate şi decedate.
   barea  stării   uscatului  Au pierit animale domestice.
   solului, subsolului land-
   şaftului):
   tasări catastrofale, alu-
   necări,
   surpări ale suprafeţei te- Sînt distruse case de locuit şi spaţii  de
   restre  din cauza epuiză-  producere şi diverse sisteme.
   rii exploatărilor miniere  Prejudiciul material direct depăşeşte 5000
   de zăcăminte minerale uti- lei.
   le  şi  altor  activităţi  Depăşirea concentraţiei  maxim  admisibile
   umane prezenţa în  sol  a  (nivelului maxim admisibil) prezenţa în sol
   metalelor grele (inclusiv  a metalelor grele (inclusiv a de substanţe
   a substanţelor radioacti-  chimice periculoase şi noxe ecologice de 20
   ve şi altor substanţe no-  şi mai multe ori, iar de substanţe radioac-
   cive                       tive - de  100 şi mai multe ori.
   Eroziunea catastrofală  a  Deteriorarea şi nimicirea stratului de  sol
   solurilor,   însoţită  de  sau compromiterea semănăturilor, culturilor
   spălarea concomitentă   a  agricole sau vegetaţiei naturale pe supra-
   stratului fertil şi forma- faţe de 5 ha şi mai mari.
   rea rîpilor în urma ploi-
   lor torenţiale şi viituri-
   lor rezultate din topirea 
   zăpezilor
   Poluarea solului şi subso- Depăşirea  de 20 ori a nivelului maxim  de
   lului cu substanţe toxice  concentraţie  sau  de  100 ori a valorilor
   industriale                fondului naţional.
   Poluarea solului cu pesti- Depăşirea de 30 ori a nivelului  maxim  al
   cide                       concentraţiei, conform criteriilor sanita-
                              ro-toxicologice, şi de 7 ori, conform cri-
                              teriilor  fitotoxicologice,  pe  suprafeţe
                              mai mari de 100 ha.
   Poluarea cu deşeuri peri-  A fost distrus stratul vegetal şi cel fer-
   culoase  a   pămînturilor  til  şi a început deşertificarea unor sup-
   prin organizarea gunoişti- rafeţe de peste  50 ha/an.
   lor nesancţionate
   Declanşarea  catastrofală  Distrugerea  teritoriilor  însămînţate  şi
   a proceselor de deşertifi- plantelor multianuale  pe  o suprafaţă mai
   care a păşunilor.          mare de 10 ha.
   Înecarea  terenurilor  în  Deteriorarea  şi  distrugerea obiectivelor
   urma inundaţiilor          economiei naţionale,
   Înecarea  neautorizată  a  prejudiciul material direct constituind mai
   terenurilor  în urma con-  mult de 5000 lei.
   strucţiei nesancţionate a
   lacurilor de acumulare

2. Fenomene cauzate de schim-
   bările componenţei şi par-
   ticularităţilor atmosferi-
   ce (mediului atmosferic):
   depăsirea nivelului maxim  De 30-49 ori în timp de 2 ore.
   de concentrare a substan-  De 20-29 ori în timp de 8 ore.
   nocive în atmosferă  for-
   marea unei zone imense de
   precipitaţii acide

3. Fenomene cauzate de modi-  Pieirea (contaminarea) în masă a peştilor,
   ficarea componenţei  fau-  altor animale şi plante acvatice, dobîndi-
   nei şi florei              rea unor mirosuri şi gusturi anterior nes-
                              pecifice, devieri de la dezvoltarea normală
                              a icrelor, larvelor si a puietului de peş-
                              te, schimbarea căilor de migrare, locurilor
                              de hrană şi depunere a icrelor;
                              pieirea  (îmbolnăvirea) în masă a animale-
                              lor, inclusiv a celor sălbatice, cînd mor-
                              talitatea sau numărul îmbolnăvirilor depă-
                              şeşte media statistică  de  3 şi mai multe
                              ori;
                              dispariţia vegetaţiei (arderea, uscarea pe
                              picior şi alte forme), inclusiv a pădurilor
                              şi culturilor agricole,  pe o suprafaţă de
                              0,25 ha;
                              înrăutăţirea bruscă a sănătăţii  (decesul)
                              persoanelor, care s-au aflat în zona polu-
                              ării,  depistarea  cauzelor   (indiciilor)
                              efectului secundar al substanţelor poluante
                              (sub alte forme de acţiune) în urma pătru-
                              nderii lor în organismul uman odată cu pro-
                              dusele alimentare de provenienţă  vegetală
                              şi animală.
4. Fenomene cauzate de modi-
   ficarea hidrosferei:
   insuficienţa acută a apei
   potabile în urma  uscării
   surselor sau poluării lor;
   secarea surselor  de apă,
   necesare  pentru asigura-
   rea  necesităţilor econo-
   mice  şi  de menaj  şi a 
   proceselor tehnologice;
   depăşirea  concentraţiei   De  30 şi mai multe ori, dacă aceste acva-
   maxim admisibile de sup-   torii nu sînt zone de poluare chimică.
   rafaţă şi subterane;       Apa capătă un miros anterior impropriu  cu
                              o intensitate de 4 grade.
   diminuarea  conţinutului   Cu un conţinut sub 2 mg/l şi mai mic.
   de oxigen solubil în apă

   NOTĂ: Informarea  operativă  de la locul evenimentului  se  transmite
prin intermediul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile
a oraşului (raionului).


                                                 Anexa nr. 4
                                      la Hotărîrea Guvernului Republicii
                                      Moldova nr. 259 din 9 martie 1998


                             REGULAMENTUL
        serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile


                          I. Noţiuni generale

    1. Regulamentul  serviciului  operativ de dispecerat  al  protecţiei
civile (în continuare - Regulamentul) determină sarcinile de bază, modul
de  organizare  şi funcţionare a serviciului operativ de  dispecerat  al
protecţiei civile, care include în componenţa sa:
    serviciul operativ   de  dispecerat  al  Departamentului  Protecţiei
Civile  şi Situaţiilor Excepţionale cu subdiviziunile municipale  direct
subordonate;
    serviciul operativ de dispecerat al municipiului (oraşului);
    serviciul operativ de dispecerat al raionului.
    2. Serviciul  operativ  de dispecerat al Departamentului  Protecţiei
Civile  şi Situaţiilor Excepţionale este organul principal de  conducere
şi   coordonare  a  activităţii  serviciilor  operative  teritoriale  de
dispecerat  ale oraşelor (municipiilor), raioanelor în ceea ce  priveşte
colectarea,  prelucrarea primară, generalizarea şi prezentarea în Guvern
a  informaţiei  despre  situaţiile excepţionale  cu  caracter  tehnogen,
natural şi ecologic.
    Serviciul operativ   de   dispecerat  al  oraşului   (municipiului),
raionului   este  o  subdiviziune  titulară  a  direcţiei  (secţiei)  de
protecţie  civilă a oraşului (municipiului), raionului, care  efectuează
colectarea,   prelucrarea  primară  şi  prezentarea  către  preşedintele
comisiei   pentru  situaţii  excepţionale  a  oraşului   (municipiului),
raionului  şi  serviciului  operativ de  dispecerat  al  Departamentului
Protecţiei  Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei cu  privire
la  situaţiile  excepţionale cu caracter tehnogen, natural şi  ecologic,
din perimetrul oraşului (municipiului) sau raionului.
    3. În activitatea  sa, serviciul operativ de dispecerat al  oraşului
(municipiului)  sau raionului se conduce de Legea Republicii Moldova  cu
privire  la protecţia civilă, Legea Republicii Moldova privind  apărarea
contra  incendiilor,  Regulamentul Departamentului Protecţiei Civile  şi
Situaţiilor  Excepţionale, prezentul Regulament, directivele şi ordinile
directorului general al numitului departament, legislaţia în vigoare.
    4. Atribuţiile   serviciului  operativ  de  dispecerat  al  oraşului
(municipiului) sau raionului include:
    coordonarea activităţii   serviciilor  orăşeneşti  (municipale)  sau
raionale  de urgenţă, deblocare-depanare, formaţiunilor de  specialitate
şi  de  dispecerat  ce colectează şi prezintă  informaţia  preşedintelui
comisiei  pentru  situaţii  excepţionale a oraşului  (municipiului)  sau
raionului şi serviciului operativ republican de dispecerat;
    înştiinţarea  imediată a efectivului de conducere a formaţiunilor de
protecţie   civilă   a   oraşului  (municipiului)   sau   raionului,   a
conducătorilor  obiectelor  economiei naţionale şi  forţelor  protecţiei
civile  de serviciu despre pericolul iminent şi declanşarea  situaţiilor
excepţionale.
    5. Conducerea  generală  a  serviciului operativ  de  dispecerat  al
oraşului  (municipiului)  sau raionului este efectuată  de  preşedintele
comisiei pentru situaţiile excepţionale din localitatea respectivă. Prin
deciziile   sale,  el  obligă  serviciile  oraşului  (municipiului)  sau
raionului  - comunal-tehnic, autodrumuri, transport rutier, de menţinere
a  ordinii publice, transmisiuni şi înştiinţare, medical, energetic,  de
protecţie   a   animalelor  şi  plantelor,  de  pompieri  -  precum   şi
administraţiile  obiectelor  în  care  se  folosesc  substanţe  puternic
toxice,  explozibile şi inflamabile şi primăriile satelor (comunelor) să
prezinte imediat informaţii vizînd situaţiile excepţionale şi fenomenele
sociale  produse  în  teritoriul serviciului operativ de  dispecerat  al
protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului respectiv. În
atribuţiile   de   funcţie   ale   preşedintelui   comisiei   orăşeneşti
(municipale)  sau  raionale  pentru situaţiile  excepţionale  intră,  de
asemenea,  organizarea legăturilor directe şi dotarea cu cele necesare a
serviciului  operativ  de  dispecerat al protecţiei  civile  a  oraşului
(municipiului) sau raionului.
    6. Conducerea  nemijlocită  a activităţii permanente  a  serviciului
operativ  de dispecerat o efectuează şeful direcţiei (secţiei) protecţie
civilă  a oraşului (municipiului) sau raionului, care poartă  răspundere
personală  pentru  înfiinţarea  şi modul de  funcţionare  a  serviciului
operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului.
    El răspunde pentru  prezentarea  oportună la serviciul  operativ  al
Departamentului   Protecţiei   Civile  şi  Situaţiilor  Excepţionale   a
informaţiei  autentice despre pericolul iminent sau apariţia situaţiilor
excepţionale în teritoriul oraşului (municipiului) sau raionului, precum
şi  pentru  eficienţa interacţiunii serviciilor operative de  dispecerat
ale oraşului (municipiului), raionului.
    7. Obligaţiunile   şefului  secţiei  protecţie  civilă  a   oraşului
(municipiului)  sau raionului în ceea ce priveşte exercitarea conducerii
serviciului   operativ  de  dispecerat  şi  obligaţiunile   dispecerului
(persoanei  de  gardă)  sînt stabilite prin instrucţiunile  aprobate  de
preşedintele   comisiei   pentru  situaţiile  excepţionale  a   oraşului
(municipiului)   sau  raionului  şi  se  coordonează  cu   Departamentul
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

                 II. Sarcinile de bază ale serviciului
                        operativ de dispecerat

    8. Serviciului  operativ  de  dispecerat  al  protecţiei  civile  al
oraşului  (municipiului) sau raionului îi sînt date în seamă următoarele
sarcini:
    organizarea transmisiunilor   şi  informarea  oportună  a  organelor
administraţiei publice locale, conducerii obiectelor economiei naţionale
şi  organizaţiilor,  a căror activitate poate fi perturbată de  situaţia
excepţională;
    transmiterea   urgentă   către  preşedintele   comisiei   orăşeneşti
(municipale)    sau    raionale   pentru   situaţii   excepţionale    şi
Departamentului  Protecţiei  Civile şi Situaţiilor Excepţionale,  de  la
serviciile  de  urgenţă, formaţiunile de specialitate  şi  organizaţiile
oraşului  (municipiului) sau raionului, a informaţiei despre  accidente,
catastrofe  şi  defecţiunile sistemelor de importanţă vitală, precum  şi
despre  adresările populaţiei la serviciile de urgenţă pentru  acordarea
de prim ajutor;
    colectarea operativă,   prelucrarea  primară  şi  prezentarea  către
preşedintele  comisiei  oraşului  (municipiului)  sau  raionului  pentru
situaţii excepţionale, şeful direcţiei (secţiei) respective de protecţie
civilă  şi  serviciul operativ al Departamentului Protecţiei  Civile  şi
Situaţiilor  Excepţionale  a informaţiei despre pericolul apariţiei  sau
declanşarea situaţiilor excepţionale;
    controlul, prin  intermediul serviciilor de urgenţă şi formaţiunilor
speciale  ale oraşului (municipiului) sau raionului, asupra desfăşurării
lucrărilor  de  lichidare  a  consecinţelor  accidentelor  la  obiectele
economiei naţionale şi sistemele de importanţă vitală.

                III. Structura şi funcţiile serviciului
                        operativ de dispecerat

    9. Serviciul operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului
(municipiului)  sau  raionului include serviciul operativ  de  protecţie
civilă   al   raionului  şi  dispecerii  de  serviciu   ai   serviciilor
formaţiunilor speciale ale oraşului (municipiului) sau raionului, precum
sînt:
    comisariatele raionale de poliţie;
    asistenţa medicală;
    obiectele cu pericol chimic, deflagrant şi incendiar;
    filialele raionale "Moldtelecom";
    supravegherea energetică şi reţelele electrice;
    regia "Apă-canal";
    reţelele de gaze;
    reţelele termice;
    primăriile satelor (comunelor).
    10. Pentru asigurarea   serviciului  continuu  de  24  de  ore,  din
componenţa  serviciului  operativ de dispecerat al protecţiei civile  al
oraşului (municipiului), sau raionului, în limitele efectivului stabilit
în  schema de state, sînt desemnaţi de gardă patru angajaţi  permanenţi,
dintre   care  doi  dispeceri  de  serviciu  din  cadrul  dispeceratului
complexului  agroindustrial  raional  şi doi dispeceri de  serviciu  din
componenţa Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
    11. În conformitate  cu  sarcinile de bază  încredinţate,  serviciul
operativ   de  dispecerat  al  oraşului  (municipiului)  sau   raionului
îndeplineşte următoarele funcţii:
    aduce la cunoştinţa    preşedintelui   comisiei   pentru    situaţii
excepţionale  a  oraşului  (municipiului) sau  raionului  informaţia  şi
dispoziţiile privind protecţia civilă;
    timp de 24 de  ore  colectează, prelucrează preventiv  şi  transmite
informaţia   despre   pericolul  iminent  sau  declanşarea   situaţiilor
excepţionale,  despre  mersul  operaţiunilor,  efectivele  de  forţe  şi
mijloacele   antrenate   în  prevenirea  şi   lichidarea   consecinţelor
accidentelor  la obiectele economiei naţionale, defecţiunile  sistemelor
de importanţă vitală ale oraşului (municipiului) sau raionului;
    asigură interacţiunea  tuturor  serviciilor de protecţie civilă  ale
oraşului  (municipiului)  sau raionului în operaţiunile de prevenire  şi
lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale;
    asigură exactitatea  recepţionării şi transmiterii dispoziţiilor  şi
telefonogramelor  privind  aducerea  în stare de pregătire  a  organelor
conducătoare  şi formaţiunilor, antrenate în îndeplinirea sarcinilor  şi
directivelor   urgente  ale  serviciului  operativ  al   Departamentului
Protecţiei  Civile  şi  Situaţiilor Excepţionale sau  ale  preşedintelui
comisiei   orăşeneşti   (municipale)   sau  raionale   pentru   situaţii
excepţionale;
    întreţine legătura  permanentă  cu serviciile de gardă şi  obiectele
cele mai împortante ale oraşului (municipiului) sau raionului.

          IV. Obligaţiunile dispecerului serviciului operativ

    12. Dispecerul  serviciului  operativ de dispecerat se  subordonează
preşedintelui  comisiei  orăşeneşti  (municipale)  sau  raionale  pentru
situaţii  excepţionale, şefului direcţiei (secţiei) protecţie civilă  şi
serviciului operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor
Excepţionale.
    El răspunde de    recepţionarea    şi   transmiterea   oportună    a
dispoziţiilor  şi  semnalelor  protecţiei  civile,  precum  şi  a  altor
informaţii,   de  avertizarea  autorităţilor  administraţiei  publice  a
oraşului  (municipiului)  sau  raionului şi a  formaţiunilor  locale  de
protecţie  civilă,  responsabile de prevenirea  pericolului  declanşării
situaţiilor  excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora, în cazul
cînd  ele  se produc, de evidenţa forţelor şi mijloacelor  implicate  în
lichidarea  consecinţelor accidentelor la obiectele economiei  naţionale
şi a defecţiunilor sistemelor de importanţă vitală.