HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a
situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea
capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice
Nr.259 din 09.03.98
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.30-33/269 din 09.04.1998
* * *
Abrogat: 04.04.2003
Hotărîrea Guvernului nr.347 din 25.03.2003
În scopul stabilirii criteriilor unice de clasificare şi de estimare
a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, creării
spaţiului informativ şi determinării modului de efectuare a schimbului
de informaţie, de constituire şi utilizăre a bazelor de date în sistemul
de prevenire şi intervenţie în situaţii excepţionale, Guvernul
Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Regulamentul cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi
determinarea atribuţiilor ministerelor şi departamentelor în vederea
prevenirii şi lichidării consecinţelor acestora (anexa nr.1);
Clasificarea de bază a situaţiilor excepţionale (anexa nr.2);
Conţinutul informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor
excepţionale pentru comunicatele informative ce se prezintă
Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (anexa
nr.3);
Regulamentul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile
(anexa nr.4).
2. Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale:
va asigura colectarea, generalizarea şi prezentarea către Guvern şi
autorităţile publice a informaţiilor privind situaţiile excepţionale ce
au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova;
va opera modificări în actele normative referitor la protecţia
civilă şi va organiza executarea lor la toate nivelurile administrative;
în comun cu primăriile oraşelor (municipiilor), comitetele executive
raionale şi autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de
autonomie, va înfiinţa pe baza serviciilor de dispecerat ale direcţiilor
raionale ale complexului agroindustrial, pînă la 1 mai 1998, servicii
operative de dispecerat pentru protecţia civilă, creîndu-le condiţii
pentru buna lor funcţionare (încadrarea colaboratorilor şi dotarea
conformă cu mijloace de comunicaţie si înştiinţare).
3. Comitetele executive raionale, autorităţile executive ale
unităţilor cu statut special de autonomie vor obliga agenţii economici
să transmită la balanţa primăriilor satelor mijloacele de
radiocomunicaţie şi vor asigura lucrul lor de dispecerat conform
prezenţei hotărîri.
4. Primăriile oraşelor (municipiilor), comitetele executive
raionale, autorităţile executive ale unităţilor cu statut special de
autonomie:
în comun cu Ministerul Comunicaţiilor şi Infomaticii, Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării
Teritoriului, Construcţiilor si Gospodăriei Comunale, Ministerul
Agriculturii şi Alimentaţiei, S.A. Concernul "Moldova-Gaz",
Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro" şi cu Concernul Republican
pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei", vor asigura stabilirea
legăturilor directe ale serviciilor de dispecerat departamentale cu
serviciul operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului
(municipiului) sau raionului şi vor prezenta informaţiile privind
pericolul, declanşarea situaţiilor excepţionale şi lichidarea
consecinţelor acestora, în modul stabilit prin prezenta hotărîre;
vor obliga factorii de decizie ai primăriilor satelor (comunelor),
ai obiectelor economice şi formaţiunile departamentale de
depanare-dispecerat ale oraşelor şi raioanelor să prezinte informaţia
necesară serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al
oraşelor (municipiilor), raioanelor în termenele stabilite de
Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
5. Ministerele şi departamentele, organele administraţiei publice
locale vor adopta măsurile necesare pentru executarea şi implementarea
prevederilor prezentei hotărîri.
Prim-ministru
al Republicii Moldova Ion CIUBUC
Chişinău, 9 martie 1998.
Nr. 259.
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 259 din 9 martie 1998
REGULAMENTUL
cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale
şi determinarea atribuţiilor ministerelor şi
departamentelor în vederea prevenirii şi
lichidării consecinţelor acestora
Regulamentul cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi
determinarea atribuţiilor ministerelor şi departamentelor în vederea
prevenirii şi lichidării consecinţelor acestora (în continuare -
Regulamentul) are drept obiect definirea noţiunii de situaţie
excepţională şi stabilirea funcţiilor organelor administraţiei publice
în domeniul prevenirii şi lichidării consecinţelor acesteia.
I. Noţiuni generale
În sensul prezentului Regulament noţiunile utilizate au următoarele
semnificaţii:
situaţie excepţională - întreruperea condiţiilor normale de viaţă şi
activitate a oamenilor la un obiect sau pe un anumit teritoriu în urma
unei avarii, catastrofe, calamităţi naturale sau ecologice, epidemii,
epizootii, epifitotii, precum şi în cazul folosirii de către un
potenţial inamic a armelor contemporane de nimicire în masă, care conduc
sau pot conduce la pierderi umane şi materiale;
situaţie excepţională cu caracter natural - situaţii excepţionale
provocate de calamităţi naturale (seisme, inundaţii, alunecări de teren,
întroieniri, incendii, furtuni, uragane), epidemii, epizootii, afectarea
culturilor agricole şi pădurilor de boli şi dăunători;
situaţie excepţională de natură tehnogenă - situaţii excepţionale
cauzate de avarii industriale, accidente în transport şi alte accidente,
incendii (explozii), accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a
substanţelor puternic toxice, radioactive, substanţe biologice
periculoase, prăbuşirea bruscă a edificiilor şi construcţiilor, ruperea
digurilor, accidente ale sistemelor energetic şi de comunicaţii de
importanţă vitală şi ale instalaţiilor de epurare;
situaţie excepţională cu caracter ecologic (calamitate ecologică) -
impurificarea mediului ambiant cu consecinţe ireversibile, care prezintă
pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru floră şi faună, sol,
apă, atmosferă şi landşaft, valorile materiale şi moştenirea culturală;
sursă a situaţiei excepţionale - fenomen natural periculos sau
incident antropogenic, îmbolnăvirea în masă a populaţiei, animalelor şi
plantelor, precum şi un mijloc contemporan de nimicire în masă, la
declanşarea căruia apare sau poate apărea o situaţie excepţională;
zonă a situaţiei excepţionale - teritoriul în care a fost declarată
instituirea stării excepţionale;
stare excepţională - regim juridic al guvernării de stat, introdus
provizoriu într-un anumit teritoriu sau în unele localităţi, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru a asigura securitatea
populaţiei în situaţii excepţionale;
caz excepţional - incident periculos, produs la declanşarea unei
surse a situaţiei excepţionale sau a dezordinilor în masă, care s-au
soldat cu victime sau prezintă pericole pentru viaţa şi sănătătea
oamenilor, au cauzat daune patrimoniului statului sau oricărei alte
proprietăţi, averii personale a cetăţenilor şi mediului înconjurător
dintr-un anumit teritoriu;
protecţia împotriva situaţiilor excepţionale - ansamblul de măsuri
organizaţionale, economice, tehnico-inginereşti, de ecoprotecţie şi
speciale, menite să asigure prevenirea apariţiei situaţiilor
excepţionale, depăşirea pericolelor iminente şi lichidarea consecinţelor
lor, în scopul salvării vieţii şi protecţiei sănătăţii oamenilor,
diminuării prejudiciului adus economiei naţionale şi averii personale a
cetăţenilor, precum şi pentru reducerea impactului negativ asupra
factorilor de mediu;
pericol provocat de o situaţie excepţională - situaţie în care
există riscul de a se crea pericole pentru populaţie, patrimoniul de
stat, averea personală sau alte tipuri de proprietate, precum şi pentru
mediul înconjurător;
pericolul situaţiei excepţionale - stare în care a apărut sau este
iminentă declanşarea unor fenomene şi procese, ce pot afecta oamenii,
prejudicia în zona situaţiei excepţionale averea lor, patrimoniul
statului şi alte tipuri de proprietate şi care pot exercita un impact
negativ asupra mediului înconjurător;
riscul apariţiei unei situaţii excepţionale - probabilitatea
producerii unei situaţii excepţionale, estimată în indicii
corespunzători de risc;
evaluarea riscului - identificarea pericolelor şi a eventualelor
surse ale acestora, cercetarea mecanismului apariţiei lor, estimarea
probabilităţii declanşării evenimentelor identificate ca periculoase şi
a consecinţelor acestora, precum şi însumarea probabilităţilor de
apariţie a pericolelor şi a consecinţelor acestora pentru toate
variantele posibile de evoluţie a situaţiei;
managementul riscului apariţiei situaţiei excepţionale - elaborarea
unor planuri antiavarie, a măsurilor tehnico-inginereşti şi
organizatorice privind protecţia populaţiei de riscuri cu caracter
natural şi tehnogen în baza evaluării calitative şi cantitative a
riscului apariţiei unei situaţii excepţionale şi prin informarea
populaţiei şi structurilor conducătoare despre rezultatele acestei
evaluări;
factorul distructiv al sursei situaţiei excepţionale - parte
componentă a unui fenomen periculos sau a unui proces fizic, chimic,
biologic (bacteriologic), provocat de sursa situaţiei excepţionale, care
conduce la afectarea oamenilor, animalelor şi plantelor agricole,
distrugerea obiectelor economiei naţionale sau cu altă menire şi a
factorilor de mediu;
mijloace moderne de nimicire în masă - totalitatea mijloacelor
defensive din dotarea armatelor care, folosite în operaţiuni de război,
pot provoca sau provoacă nimicirea în masă a populaţiei, animalelor şi
culturilor agricole, vătămarea sănătăţii populaţiei, distrugerea şi
deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi a factorilor de mediu,
precum şi la apariţia factorilor afectării repetate;
prevenirea situaţiei excepţionale - un complex de măsuri,
desfăşurate din timp şi orientate spre diminuărea maximă a riscului
apariţiei situaţiilor excepţionale, protecţia sănătăţii şi vieţii
oamenilor, reducerea daunelor şi pierderilor materiale şi spre
localizarea zonelor situaţiilor excepţionale;
fenomen natural periculos - eveniment de provenienţă naturală sau o
stare a factorilor de mediu care, după intensitatea, nivelul de
răspîndire şi durata sa, poate avea un impact negativ asupra activităţii
oamenilor, obiectelor economiei naţionale şi asupra mediului ambiant;
calamitate naturală - fenomen distructiv natural şi (sau)
antroponatural, la producerea căruia este iminent sau apare un pericol
pentru viaţa şi sănătăţea oamenilor, se deteriorează sau se distrug
bunurile materiale şi factorii de mediu;
seism - zguduiri şi oscilaţiii subterane ale scoarţei terestre,
cauzate de dislocări şi rupturi tectonice ale acesteia sau ale mantiei
superioare, care se propagă la distanţe mari sub formă de vibraţii
elastice;
inundaţie - revărsarea peste un teritoriu a apelor ieşite din albie
în urma afluxului de viituri abundente provenite din ploi, topirea
zăpezilor sau dezgheţarea barajelor din sloiuri ale albiei rîurilor
(primăvara), ori a gheţurilor uleioase (toamna);
ciclon - perturbaţie atmosferică cu presiune joasă în centru şi
mişcarea aerului în formă de vîrtej;
uragan - vînt violent cu putere distrugătoare de lungă durată,
viteza căruia depăşeşte 30 m/sec;
incendiu - proces de ardere necontrolat, care distruge parţial sau
în întregime bunurile materiale ori periclitează viaţa şi sănătatea
oamenilor, animalelor şi culturilor agricole;
explozie - proces rapid de schimbare momentană a compoziţiei fizice
sau chimice a unei substanţe, însoţit de degajarea spontană a unor
energii imense şi de formarea gazelor comprimate, care creează pericole
pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, provoacă daune economiei naţionale
şi mediului înconjurător şi poate deveni sursa unei situaţii
excepţionale;
epidemie - răspîndirea masivă, în progresie rapidă în timp şi în
spaţiu, a unei boli contagioase între locuitorii unei anumite regiuni,
care depăşeşte considerabil nivelul morbidităţii înregistrat în mod
curent în acest teritoriu;
epizootie - răspîndirea concomitentă în masă a unei boli contagioase
la una sau mai multe specii de animale, care depăşeşte considerabil
numărul îmbolnăvirilor înregistrate în mod obişnuit în perimetrul acelui
teritoriu;
epifitotie - răspîndirea masivă a unei boli infecţioase la plante şi
în primul rînd la culturile agricole pe un teritoriu imens pe parcursul
unei anumite perioade de timp;
avarie - eveniment periculos la un obiect industrial sau de
transport, care periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor şi are drept
consecinţe distrugerea construcţiilor şi încăperilor industriale,
deteriorarea sau nimicirea utilajelor, mecanismelor, mijloacelor de
transport, materiilor prime şi producţiei finite, la întreruperea
procesului de producţie şi prejudicierea mediului ambiant;
avarie radioactivă - avarie la un obiect cu pericol radioactiv, care
conduce în consecinţă la erupţia substanţelor radioactive şi/sau
degajarea radiaţiei ionizante în cantităţi ce depăşesc limitele
prevăzute de proiect pentru exploatarea normală a obiectului şi nivelul
de securitate stabilit;
catastrofă - avarie în proporţii mari, soldată cu victime umane,
prejudicierea sănătăţii oamenilor şi deteriorarea sau distrugerea
obiectelor economiei naţionale şi altor valori materiale în proporţii
considerabile, precum şi cu urmări nefaste asupra factorilor de mediu;
catastrofă tehnologică - catastrofă ce apare în urma întreruperii
procesului tehnologic, se soldează cu victime umane, periclitează
sănătatea personalului şi prejudiciază, direct sau indirect, bunurile
materiale şi mediul înconjurător;
încărcături periculoase - substanţe, materiale, articole şi deşeuri
industriale care, datorită proprietăţilor lor fizice, chimice şi
biologice, pot prezenta pericole pentru viaţa şi sănătatea cetăţenilor
şi provoca poluarea mediului înconjurător, deteriorarea şi nimicirea
mijloacelor de transport sau altor bunuri;
lucrări de salvare-deblocare în situaţii excepţionale - complex de
lucrări incluzînd localizarea (limitarea) focarului situaţiei
excepţionale, căutarea şi salvarea oamenilor, acordarea primului ajutor
medical sinistraţilor şi evacuarea lor în caz de necesitate;
lucrări de depanare-restabilire în situaţii excepţionale - lucrările
primordiale efectuate în zona situaţiei excepţionale în vederea
consolidării sau distrugerii suporţilor clădirilor, care ameninţă să se
prăbuşească, de reparaţie şi restabilire, conform schemelor provizorii,
a obiectelor de importanţă vitală pentru populaţia sinistrată şi
salvatori, precum şi lucrările de degajare şi dezinfectare a încăperilor
şi construcţiilor.
II. Proporţiile situaţiilor excepţionale şi sarcinile
organelor administraţiei publice (comisiile pentru
situaţiile excepţionale)
1. Pentru necesităţile practice, situaţiile excepţionale se
clasifică pe tipuri şi genuri, potrivit evenimentelor excepţionale, care
le-au declanşat.
După proporţiile extinderii şi gravitatea consecinţelor, situaţiile
excepţionale se subdivizează în: de obiect, locale, regionale, naţionale
şi transfrontaliere.
Situaţia excepţională în cadrul unui obiect este cea cu zona în
limitele teritoriului întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.
La cea locală este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă nu
depăşeşte extravilanul primăriei.
La cea regională este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă
nu depăşeşte hotarele administrative ale unui raion, judeţ, municipiu.
La cea naţională este raportată situaţia excepţională, a cărei zonă
cuprinde un teritoriu vast sau întreg teritoriul ţării, dar care nu
depăşeşte frontierele ei.
Situaţia excepţională transfrontalieră este situaţia ai căror
factori distructivi depăşesc frontierele Republicii Moldova sau situaţia
excepţională produsă în alte state, dar care afectează teritoriul ei.
2. Situaţiile excepţionale se lichidează cu forţele şi mijloacele
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor cu orice formă
organizaţional-juridică (denumite în continuare cu termenul generic -
întreprinderi) şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, în
teritoriul cărora s-a produs situaţia excepţională (sub conducerea
comisiilor respective pentru situaţiile excepţionale) şi cu concursul
Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
Lichidarea unei situaţii excepţionale în cadrul unui obiect se
efectuează cu forţele şi mijloacele întreprinderii respective.
Lichidarea situaţiei excepţionale locale se efectuează cu forţele şi
mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale - primăriilor
comunelor.
Situaţiile excepţionale regionale şi naţionale se lichidează cu
forţele şi mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale, ale
căror teritorii sînt cuprinse în zona situaţiei excepţionale.
În cazul cînd pentru lichidarea situaţiei excepţionale din cadrul
unui obiect, a celei locale, regionale sau naţionale forţele şi
mijloacele proprii nu sînt suficiente, comisiile corespunzătoare pentru
situaţii excepţionale pot solicita ajutorul comisiilor pentru situaţii
excepţionale ierarhic superioare.
Lichidarea situaţiei excepţionale transfrontaliere se efectuează
potrivit hotărîrii Guvernului în conformitate cu prevederile dreptului
internaţional şi acordurilor internaţionale.
De regulă, la lichidarea consecinţelor situaţiei excepţionale
transfrontaliere participă forţele şi mijloacele comunităţii
internaţionale.
La lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale participă
batalioanele de salvare-deblocare ale Departamentului Protecţiei Civile
şi Situaţiilor Excepţionale, iar în caz de necesitate pot fi atrase, de
asemenea, unităţile Forţelor Armate sau alte formaţiuni militarizate ale
Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Lichidarea situaţiilor excepţionale se consideră încheiată la
finalizarea lucrărilor de salvare-deblocare şi altor lucrări prioritare.
III. Asigurarea informaţiilor privind situaţiile
excepţionale
3. Informaţiile privind situaţiile excepţionale se constituie din
datele şi ştirile despre starea de fapt în industrie şi producţie,
situaţia radioactivă, chimică şi biologică (bacteriologică), fenomenele
seismice, hidrometeorologice, heliografice şi altele asemenea, epidemii,
epizootii şi epifitotii dintr-un anumit teritoriu, apte să declanşeze
situaţii excepţionale, sau cele ce specifică proporţiile distinctive şi
natura (cauzele declanşării) dezastrului, precum şi datele
corespunzătoare privind acţiunile protecţiei civile.
4. Colectarea, acumularea, păstrarea, prelucrarea şi prezentarea
către organele administraţiei publice, organizaţiile obşteşti şi
economice, populaţie şi anumite persoane interesate a informaţiei
oficiale ce ţine de problematica situaţiilor excepţionale, pentru
utilizarea ei ulterioară, o efectuează Departamentul Protecţiei Civile
şi Situaţiilor Excepţionale.
5. Asigurarea informativă are drept scop executarea următoarelor
sarcini de bază:
colectarea, generalizarea şi prelucrarea datelor, necesare
autorităţilor respective ale administraţiei publice şi puterii executive
pentru pronosticarea situaţiilor excepţionale, elaborarea şi
transpunerea în viaţă a programelor speciale şi de stat pe termen lung
privind asanarea mediului ambiant, prevenirea avariilor, catastrofelor,
dezastrelor ecologice şi diminuarea efectelor nefaste ale calamităţilor
naturale;
informarea operativă a autorităţilor administraţiei publice centrale
şi locale, a conducătorilor obiectelor economiei naţionale, precum şi a
populaţiei despre pericolul declanşării situaţiilor excepţionale,
caracterul şi proporţiile consecinţelor lor nefaste pentru luarea
hotărîrilor oportune şi desfăşurarea acţiunilor de salvare-deblocare şi
a altor lucrări prioritare privind acordărea ajutorului către
sinistraţii din focarele dezastrului în timpul lichidării consecinţelor
calamităţilor apărute;
crearea condiţiilor necesare pentru elaborarea actelor legislative,
a altor acte normative şi tehnico-normative privind desfăşurarea
eficientă a cercetărilor ştiinţifice întru crearea şi implementarea
efectivă a tehnologiilor sigure pentru sporirea gradului de securitate a
industriilor potenţial periculoase, stabilitatea funcţionării obiectelor
în condiţii extreme, elaborarea şi organizarea producerii mijloacelor
moderne de protecţie a populaţiei, bunurilor materiale şi valorilor
culturale şi repunerea în funcţiune a obiectelor de importanţă vitală,
afectate de efectele situaţiilor excepţionale;
acumularea şi generalizarea experienţei de organizare şi desfăşurare
a acţiunilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale în
vederea antrenării în acest scop a tuturor forţelor şi mijloacelor
disponibile şi instruirii populaţiei în ceea ce priveşte metodele de
protecţie şi acordarea de ajutor sinistraţilor;
familiarizarea pe scară largă cu informaţiile oficiale privind
situaţiile excepţionale a tuturor cetăţenilor în scopul satisfacerii
drepturilor şi intereselor lor legitime.
6. Conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de dirijare
ramurală, ai organizaţiilor publice (şi ai întreprinderilor), în
atribuţiile cărora intră prevenirea şi lichidarea consecinţelor
avariilor de proporţii, catastrofelor, calamităţilor naturale şi
ecologice, epidemiilor, epizootiilor şi epifitotiilor, răspund personal
pentru colectarea, prelucrarea şi furnizarea operativă către persoanele
interesate a informaţiei oficiale privind problematica situaţiilor
excepţionale.
7. Responsabilitatea pentru organizarea sistemului de înştiinţare a
autorităţilor administraţiei publice şi a populaţiei despre pericolul
iminent şi declanşărea situaţiilor excepţionale şi pentru instalarea
semnalelor de înştiinţare la protecţia civilă se atribuie
Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi
inspectoratelor lui teritoriale.
8. Pentru soluţionarea chestiunilor ce ţin de asigurarea
informatională în cazul situaţiilor excepţionale, Departamentul
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale instituie în fiecare oraş
(municipiu), raion un serviciu operativ de dispecerat al protecţiei
civile, care include serviciile teritoriale de intervenţie urgentă şi
dispecerat (de serviciu) ale poliţiei, de asistenţă medicală urgentă,
ale reţelelor electrice, de alimentare cu gaze, apă, de telecomunicaţii,
ale obiectelor cu pericol chimic, deflagrant, de incendiu, precum şi
formaţiunile primăriilor satelor (comunelor).
IV. Funcţiile autorităţilor administraţiei publice
centrale de specialitate în domeniul prevenirii şi
lichidării situaţiilor excepţionale
9. Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate sînt
obligate să asigure, pe timp de pace sau război, protecţia populaţiei,
bunurilor materiale şi valorilor culturale, să limiteze şi să înlăture
urmările situaţiilor excepţionale, în care scop îndeplinesc un şir de
sarcini specifice:
Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei
Comunale:
elaborează metodologiile de proiectare, construire şi exploatare a
obiectelor în zonele cu condiţii extreme, metodele şi mijloacele de
studiere, evaluare şi pronosticare a proceselor naturale şi tehnogene
periculoase, precum şi metode noi de protecţie tehnică a teritoriilor şi
le perfecţionează pe cele existente;
contribuie la asigurarea cu normative a construcţiei şi protecţiei
tehnice a obiectelor economiei naţionale în condiţii extreme;
elaborează metodologia de calculare a daunelor şi a necesarului de
resurse tehnico-materiale pentru desfăşurarea lucrărilor preventive, de
salvare şi salvare-restabilire în timpul lichidării consecinţelor
situaţiilor excepţionale;
Ministerul Afacerilor Interne:
organizează reglementarea circulaţiei pe itinerariile de deplasare a
forţelor protecţiei civile, de evacuare a populaţiei şi bunurilor
materiale, instituie serviciul de comenduire şi control asupra
respectării de către populaţie a regimului juridic stabilit;
asigură ordinea publică şi paza bunurilor materiale şi a valorilor
culturale pe durata pericolului şi a declanşării situaţiilor
excepţionale;
Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova:[Alin. modificat prin Hot. Guv. nr.1269 din 20.12.2000] prezintă Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, autorităţilor administraţiei publice locale de specialitate informaţia despre premisele şi caracterul situaţiilor excepţionale; execută măsurile de asigurare a securităţii statului în condiţiile situaţiilor excepţionale, inclusiv la obiectele cu regim special, în locurile interzise pentru vizitare de către cetăţenii străini, precum şi în cadrul asistenţei umanitare acordate de alte ţări la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale din Moldova; participă, în caz de necesitate, cu forţele şi mijloacele speciale ale organelor securităţii la lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, care s-au produs în urma acţiunilor teroriştilor şi ale altor elemente extremiste; Ministerul Afacerilor Externe, este intermediarul ajutorului umanitar din partea Guvernului, agenţilor economici, persoanelor fizice şi contribuie la dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale, solicită ajutor umanitar de la organizaţiile internaţionale şi acordă asistenţă umanitară ţărilor calamitate; Ministerul Sănătăţii: efectuează supravegherea sanitaro-epidemiologică de stat asupra îndeplinirii normelor şi regulilor sanitare privind protecţia muncii, sănătăţii personalului şi populaţiei la întreprinderi şi organizaţii şi eliberează autorizaţiile sanitare de funcţionare; elaborează şi perfecţionează metodele controlului de laborator şi efectuează expertiza şi certificarea calităţii materiilor prime, produselor alimentare şi a apei potabile; organizează şi exercită controlul asupra situaţiei epidemiologice şi sanitare din teritoriul republicii; derulează în zonele situaţiilor excepţionale acţiuni preventive sanitaro-igienice, curative şi de evacuare, antiepidemice; pregăteşte instituţiile curative şi personalul medico-sanitar pentru acordarea ajutorului medical specific către populaţia sinistrată; participă la crearea rezervelor de echipamente, utilaje şi preparate medicale necesare în cazul lichidării situaţiilor excepţionale pentru acordarea asistenţei medicale; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei: organizează şi coordonează lucrările de control al contaminării radioactive şi cu metale grele a solului, plantaţiilor agricole, materiilor prime şi produselor agroalimentare; asigură valorificarea raţională a producţiei agricole din teritoriile contaminate; efectuează măsurile profilactice sanitaro-veterinare, agrochimice şi de altă natură, apte să diminueze prejudiciul cauzat de calamităţi, avarii şi catastrofe; prelucrează şi furnizează informaţia privind estimarea situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi ecologic în procesul de producere agricolă; organizează lucrările de salvare-deblocare a culturilor, materiilor prime, produselor agroalimentare, a colectivităţilor de animale, precum şi a bunurilor la alte obiecte agricole; Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale: coordonează lucrările de amplasare în teritoriul republicii a obiectelor economiei naţionale, ţinînd cont de cerinţele securităţii industriale şi ecologice; asigură finanţarea lucrărilor de prevenire şi lichidare a situaţiilor excepţionale şi de acordare a ajutorului către populaţia sinistrată; creează fonduri de asigurare şi de rezervă, stocuri de mijloace materiale, necesare pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale; organizează asigurarea populaţiei sinistrate cu mărfuri de primă necesitate; Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor: contribuie la menţinerea drumurilor şi podurilor în starea care să asigure securitatea circulaţiei mijloacelor de transport; asigură transportarea forţelor, mijloacelor şi resurselor tehnico-materiale necesare pentru derularea lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale şi efectuarea măsurilor de evacuare; participă la operaţiunile de salvare-deblocare, de salvare-restabilire şi la alte lucrări prioritare în zonele situaţiilor excepţionale cu forţele şi mijloacele formaţiunilor departamentale şi de specialitate; Ministerul Industriei şi Comerţului şi Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil: organizează observarea şi controlul situaţiei la obiectele potenţial periculoase şi în teritoriile lor aferente; aplică măsurile de prevenire şi lichidare a consecinţelor avariilor şi catastrofelor la obiectele ministerelor; coordonează lucrările de amplasare a obiectelor, ţinînd cont de securitatea lor ecologică şi industrială; participă la desfăşurarea lucrărilor de salvare-deblocare şi altor lucrări primordiale cu forţele lor departamentale şi subunităţi profesionale de salvare-deblocare; Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii: execută studii şi cercetări în problemele dezvoltării şi modernizării mijloacelor de transmisiuni şi înştiinţare în situaţii excepţionale; instalează şi menţine în permenentă stare de pregătire a mijloacelor de comunicaţie şi înştiinţare; asigură funcţionarea neîntreruptă a staţiilor telefonice centrale şi locale în scopul înştiinţării oportune şi comunicării în cazul pericolului şi al declanşării situaţiilor excepţionale; asigură legătura stabilă a organelor de dirijare şi a forţelor protecţiei civile în timpul lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale; Deparatmentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale: conduce nemijlocit Forţele Protecţiei Civile din întreg teritoriul ţării şi organizează lucrările de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale; coordonează activitatea ministerelor, departamentelor şi autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul protecţiei civile; organizează executarea de către formaţiunile militarizate şi nemilitarizate ale protecţiei civile a lucrărilor de salvare şi altor lucrări prioritare în condiţiile situaţiilor excepţionale; organizează pregătirea organelor de conducere şi Forţelor Protecţiei Civile, precum şi instruirea populaţiei în domeniul protecţiei civile; exercită supravegherea de stat asupra îndeplinirii acţiunilor de protecţie civilă; colectează, generalizează şi prezintă Guvernului informaţii vizînd calamităţile, avariile, catastrofele, fenomenele sociale şi de altă natură; Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător: prognozează fenomenele hidrometeorologice şi alte fenomene naturale periculoase, eventualitatea unui nivel înalt de poluare a mediului ambiant şi proporţiile situaţiilor excepţionale cauzate de aceasta; asigură controlul situaţiei ecologice interne, planifică şi implementează măsurile de asanare a acesteia; exercită conducerea metodologică a lucrărilor de lichidare a situaţiilor ecologice excepţionale; efectuează controlul operatv şi măsurările exacte ale contaminării radioactive şi chimice, condiţionate de avarii şi catastrofe; prognozează probabilitatea declanşării situaţiilor excepţionale în pădurile naţionale, organizează şi desfăşoară măsurile de prevenire şi lichidare a consecinţelor acestora; prezintă Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale informaţii hidrometeorologice şi heliogeofizice despre mediul natural; Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică: expertizează conformitatea documentaţiei de proiect a industriilor şi obiectelor cu potenţial înalt de pericol cu cerinţele de securitate şi de protecţie a subsolului, precum şi conformitatea documentaţiei tehnologice şi de exploatare în toate tipurile de activitate, în care sînt utilizate surse de iradiere ionizantă; efectuează investigaţiile tehnice ale cauzelor şi circumstanţelor accidentelor, pierderilor şi delapidărilor de substanţe periculoase la obiectele din subordinea sa; exercită controlul pregătirii serviciilor de salvare minieră şi de salvagazişti şi al capacităţii lor de intervenţie pentru localizarea şi lichidarea accidentelor la întreprinderi şi organizaţii, precum şi controlul exercitării de către aceste servicii a lucrărilor de profilaxie; realizează controlul radioactiv pe întreg teritoriul ţării; exercită supravegherea de stat asupra îndeplinirii cerinţelor obligatorii ale standardelor şi altor acte tehnico-normative vizînd securitatea, sănătatea şi viaţa oamenilor de către întreprinderile cu potenţial deflagrant şi pericol de incendiu şi cele care utilizează substanţe puternic toxice sau desfăşoară lucrări cu gaze periculoase, păstrează şi folosesc materiale explozibile şi substanţe puternic toxice, asupra efectuării în condiţii de securitate a lucrărilor la obiectele industriale, în agricultură, în domeniul transportului şi al cercetărilor, explorării şi exploatării zăcămintelor de minerale utile; Academia de Ştiinţe a Moldovei organizează derularea cercetărilor ştiinţifice în domeniul perfecţionării şi dezvoltării sistemului naţional de prevenire şi intervenţie în situaţii excepţionale, coordonează şi repartizează finanţarea de stat a acestor cercetări; Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro" şi S.A. Concernul "Moldova-Gaz": asigură participarea echipelor specializate de construcţii-montaj şi salvare-restabilire la efectuarea lucrărilor de salvare-restabilire în zonele situaţiilor excepţionale, în comun cu societăţile pe acţiuni aflate în aceste zone; organizează şi desfăşoară lucrările de salvare-deblocare şi salvare-restabilire şi alte lucrări prioritare în zonele situaţiilor excepţionale, în comun cu societăţile pe acţiuni aflate în aceste zone. Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor "Apele Moldovei": organizează şi coordonează lucrările de control asupra stării tehnice a bazinelor acvatice, instalaţiilor de evacuare a apei, barajelor şi digurilor de protecţie contra viiturilor; aplică măsurile de prevenire şi lichidare a avariilor pe rîurile şi în bazinile acvatice; asigură participarea formaţiunilor specializate de construcţii- montaj, precum şi a institutului respectiv de proiectări la lucrările de salvare-restabilire în zonele situaţiilor excepţionale. Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 259 din 9 martie 1998 CLASIFICAREA de bază a situaţiilor excepţionale 1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen 1.1. Accidente de transport (catastrofe): deraierea trenurilor marfare; deraierea trenurilor de pasageri; naufragiul navelor cargou fluviale; naufragiul (catastrofele) navelor fluviale de pasageri; catastrofe aeriene în aeroporturi sau localităţi; catastrofe aeriene în afara aeroporturilor sau localităţilor; căderea aparatelor de zbor; accidente (catastrofe) pe căile rutiere (autocatastrofe de proporţii mari); accidente de transport pe poduri, pe pasajele de intersecţie cu calea ferată; avarii la conductele magistrale. 1.2. Incendii, explozii, pericol de explozie: incendii (explozii) în edificii, reţelele de comunicaţii şi de utilaje tehnologice ale obiectelor industriale; incendii (explozii) la obiectele în care se păstrează substanţele uşor inflamabile, inflamabile si explozibile; incendii (explozii) în transport; incendii (explozii) ale gazoductelor magistrale; incendii (explozii) în edificiile si construcţiile locuibile, de menire socială şi culturală; incendii (explozii) la obiectele periculoase din punct de vedere chimic; incendii (explozii) la obiectele cu pericol radioactiv; depistarea muniţiilor neexplodate (mine, proiectile, dispozitive de detonare etc.); pierderea materialelor explozibile (muniţiilor). 1.3. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor chimice periculoase: accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor chimice periculoase la păstrarea/înhumarea) acestora; accidente în transport cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor chimice periculoase; formarea si răspîndirea în procesul reacţiei chimice, declanşate în urma accidentului a substanţelor chimice periculoase; accidente cu muniţii chimice; pierderea surselor de substanţe chimice periculoase. 1.4. Accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor radioactive: accidente la staţiile nucleare, instalaţiile energetice nucleare cu destinaţie de producţie şi cercetare ştiinţifică cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanţelor radioactive; accidentarea mijloacelor de transport cu încărcături radioactive şi a aparatelor cosmice cu instalaţii nucleare sau încărcături de substanţe radioactive la bord; pierderea surselor radioactive. 1.5. Accidente cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a agenţilor biologici periculoşi: accidente cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a agenţilor biologici periculoşi la întreprinderile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică (în laboratoare); accidente de transport cu eliminarea (cu pericol de eliminare) a agenţilor biologici periculoşi; pierderea agenţilor biologici periculoşi. 1.6. Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor: prăbuşirea elementelor comunicaţiilor de transport; prăbuşirea edificiilor si construcţiilor industriale; prăbuşirea edificiilor si construcţiilor locative, cu menire socială şi culturală. 1.7. Accidente ale sistemelor electrice şi energetice: accidente la electrostaţiile autonome cu întreruperea îndelungată a furnizării energiei electrice tuturor consumatorilor; accidente la sistemele (reţelele) electroenergetice cu întreruperea furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau deconectarea unor teritorii vaste; ieşirea din funcţie a reţelelor electrice de transport. 1.8. Avarii ale sistemelor comunale de asigurare vitală: avarii ale sistemelor de canalizare cu degajarea masivă a substanţelor poluante; avarii ale sistemelor termice (sistemelor de asigurare cu apă fierbinte) în sezonul rece al anului; avarii ale sistemelor de alimentare a populaţiei cu apă potabilă; avarii ale gazoductelor magistrale şi comunale. 1.9. Avarii ale sistemelor de purificare: avarii ale sistemelor de purificare a apelor reziduale industriale cu degajarea masivă a substanţelor poluante; avarii ale sistemelor de purificare a gazelor industriale cu degajarea substanţelor poluante. 1.10 Avarii hidrodinamice: ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupţie si declansarea inundaţiilor catastrofale; ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) si apariţia viiturii de erupţie; ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea depunerilor pe teritorii extinse. 2. Situaţii excepţionale cu caracter natural Fenomene geofizice periculoase: seisme. 2.2. Fenomene geologice periculoase (fenomene geologice exogene): alunecări de teren; prăbuşiri, surpături; eroziunea povîrnişurilor; eroziunea solurilor. 2.3. Fenomene meteorologice si agrometeorologice periculoase: furtuni (9-11 grade); uragane (12-15 grade); vînturi puternice; vîrtejuri; vîrtejuri verticale; grindină măşcată; ploi torenţiale; înzăpeziri mari; polei; geruri mari; viforniţe de zăpadă puternice; călduri mari; ceaţă densă; secetă; îngheţuri. 2.4. Fenomene hidrologice periculoase: creşterea nivelurilor apelor (inundaţii); revărsarea apelor; viituri pluviale; blocări cu gheaţă; scăderea nivelurilor apelor; îngheţarea rîurilor şi apariţia sloiurilor pe fluviile navigabile. 2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase: nivelul scăzut al apelor subterane; nivelul înalt al apelor subterane. 2.6. Incendii în natură: incendii de pădure; incendii ale masivelor de stepă si cerealiere. 2.7. Boli contagioase la oameni: cazuri rare de contaminare cu boli exotice contagioase şi deosebit de periculoase; cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase; izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase; epidemie; boli contagioase la oameni cu o etiologie nedepistată. 2.8. Boli contagioase ale animalelor domestice: cazuri rare de boli exotice şi contagioase deosebit de periculoase; enzootii; epizootii; panzootii; boli contagioase ale animalelor domestice cu etiologie nedepistată. 2.9. Afectarea plantelor agricole de boli şi dăunători: epifitotie progresantă; panfitotie; boli ale plantelor agricole cu etiologie nedepistată; răspîndirea în masă a dăunătorilor plantelor. 3. Situaţii excepţionale cu caracter ecologic 3.1. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pămîntului (solului, subsolului, landşaftului): tasări (surpări) catastrofale, alunecări, prăbuşiri, prăbuşiri ale suprafeţei terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale utile si altor activităţi antropogene; degradarea intensivă a solurilor, deşertificarea unor imense teritorii, cauzată de eroziuni, sărături, înmlăştiniri etc.; situaţii critice, create în urma supraîncărcării depozitelor (gunoiştilor) cu deşeuri menajere si industriale, poluarea de către ele a mediului înconjurător. 3.2. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea componenţei şi proprietăţilor atmosferei (ambianţa atmosferică): schimbarea bruscă a timpului sau a climei în urma activităţii antropogene; depăşirea concentraţiilor maxim admisibile ale impurităţilor nocive în atmosferă; inversiuni de temperatură deasupra oraşelor; insuficienţă de oxigen în oraşe; depăşirea nivelului maxim admisibil al zgomotului în oraşe; căderea precipitaţiilor acide; distrugerea stratului de ozon din atmosferă; obnubilarea considerabilă a transparenţei atmosferei. 3.3. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic): insuficienţa acută de apă potabilă în urma secării resurselor acvatice sau a poluării lor; secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a populaţiei şi sectorului economico-industrial. 3.4. Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei: dispariţia unor specii de animale şi plante, sensibile la schimbările mediului lor de trai; pieirea vegetaţiei pe un teritoriu vast; schimbarea bruscă a capacităţii biosferei de a reproduce resurse regenerabile: pieirea în masă a animalelor.
Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 259 din 9 martie 1998
CONŢINUTUL
informaţiei şi criteriile de estimare a situaţiilor excepţionale
pentru comunicatele informative ce se prezintă Departamentului
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale
I. Conţinutul informaţiei despre situaţiile excepţionale prezentate
de către ministere, departamente, autorităţile administraţiei publice
locale şi alte instituţii la Departamentul Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale
---+------------------+------------------------------------------------
Nr.|Sursa de informare| Conţinutul informaţiei prezentate
d/o| |
---+------------------+------------------------------------------------
1. Autorităţile admi- Despre pronosticarea, cazurile, consecinţele
nistraţiei publice şi stadiile lichidării accidentelor industriale
locale, primăriile şi de transport, avariilor la gazoductele magi-
municipiilor, co- strale, avariilor la obiectele gospodăriei co-
mitetele executive munal-locative şi cu menire social-culturală,
raionale, autori- despre proporţiile calamităţilor naturale şi
tăţile executive dezastrelor ecologice produse în teritoriul
ale unităţilor cu raionului, autorităţile executive ale care s-au
statut special de soldat cu un mare număr de sinistraţi, inclusiv
autonomie decedaţi, sau cu daune materiale considerabile,
cu pericol de extindere a factorilor distructivi
peste hotarele raionului, autorităţile fiind în
imposibilitatea de a lichida consecinţele deza-
strelor cu forţe proprii.
Despre cauzele poluării mediului înconjurător,
ce depăşeşte considerabil valorile normative ale
fondului sau concentraţia maxim admisibilă (ni-
velul maxim admisibil).
Despre epidemii, epizootii şi epifitotii.
Despre mersul şi rezultatele lichidării conse-
cinţelor situaţiilor excepţionale.
2. Ministerul Agricu- Despre accidentele la întreprinderi şi conseci-
lturii şi Alimen- nţele lor, care s-au soldat cu un mare număr de
taţiei victime, inclusiv decedaţi şi poluarea mediului
înconjurător, apariţia epizootiilor, epifitoti-
ilor, proporţiile şi rezultatele lichidării con-
secinţelor.
3. Ministerul Comuni- Despre accidentele la obiectele de comunicaţii
caţiilor şi Infor- şi energetice şi consecinţele lor, inclusiv pe-
maticii, Compania rsoanele afectate, despre proporţiile şi rezul-
de Stat "Moldener- tatele lichidării deteriorărilor.
go"
4. Ministerul Indus- Despre accidentele şi incendiile la întreprin-
triei şi Comerţu- deri şi consecinţele acestora, care s-au soldat
lui, Departamentul cu un mare număr de afectaţi, inclusiv decedaţi,
Energetică, Resur- sau cu poluarea mediului înconjurător, inclusiv
se Energetice şi scurgeri de petrol şi derivate petroliere, exi-
Combustibil, Soci- stenţa pericolului Energetice şi Combustibil,
etatea pe Acţiuni depăşirii de către factorii dăunători a limite-
"Tirex-Petrol", lor întreprinderii.
S.A. Concernul Despre etapele şi rezultatele lichidării conse-
"Moldova-Gaz" cinţelor accidentelor.
5. Concernul Republi- Despre accidentele la obiectele de gospodărire
can "Apele Moldo- a apelor, consecinţele lor, rezultatele lichi-
vei" Autorităţile dării urmărilor avariilor.
administraţiei Despre pronosticul şi cazurile de evacuare pre-
publice locale ventivă a apei din lacurile de acumulare, pub-
lice locale zonele de inundaţie, victime şi da-
une materiale.
6. Ministerul Dezvol- Despre accidentele şi incendiile din întrepri-
tării Teritoriilor, nderile şi sistemele gospodăriei comunale, pro-
Construcţiilor şi porţiile şi consecinţele lor, rezultatele li-
Gospodăriei Comu- chidării consecinţelor.
nale
7. Ministerul Transpo- Despre accidentele şi incendiile produse în
rtului şi Gospodă- transport şi consecinţele lor, soldate cu vic-
riei Drumurilor time, inclusiv persoane decedate, sau cu daune
materiale considerabile şi/sau poluarea mediului
înconjurător, inclusiv avarii însoţite de scur-
geri de petrol şi produse petroliere, responsa-
bilii fiind în imposibilitatea de a lichida co-
nsecinţele accidentelor cu forţe proprii.
Despre mersul şi rezultatele lichidării conseci-
nţelor accidentelor.
8. Departamentul Con- Despre accidentele la punctele de trecere a fro-
trolului Vamal ntierei şi depistarea transporturilor nesancţi-
onate de substanţe periculoase explozive, in-
flamabile, puternic toxice, chimice, radioactive
şi de deşeuri ale acestora.
Despre depistarea bolilor contagioase la animale
şi plante.
9. Ministerul Sănătă- Despre cazurile de îmbolnăvire (afectare) a oa-
ţii menilor şi epidemii, apărute ca urmare a situa-
ţiilor excepţionale, şi gravitatea acestora.
Despre cazurile de suprairadiere a oamenilor.
Despre măsurile de profilaxie efectuate şi orga-
nizarea asistenţei medicale.
10. Departamentul Despre pronosticarea şi producerea fenomenelor
Protecţia Mediu- meteorologice, agrometeorologice şi hidrologice
lui Înconjurător periculoase.
Despre cazurile de poluare a mediului înconjură-
tor ce depăşeşte considerabil valorile fondului
natural sau concentraţia maxim admisibilă (nive-
lul maxim admisibil), precum şi despre sursele
de degajare a substanţelor poluante.
Despre incendiile forestiere de proporţii.
Despre cazurile de epifitotii ale pădurilor.
Despre catastrofele ecologice, cauzate de cala-
mităţi naturale, accidentele industriale şi de
transport, accidente la obiectele de importanţă
vitală.
Despre cazurile de poluare a bazinelor acvatice,
care au condus la pieirea peştilor, pronosticu-
rile răspîndirii poluării aerului atmosferic şi
bazinelor acvatice.
11. Departamentul Despre cazurile de încălcare a regulilor şi ce-
Standarde, Met- rinţelor de exploatare a utilajelor ce comportă
rologie şi Supra- pericolul iminent al declanşării avariilor.
veghere Tehnucă Despre cauzele tehnice ale accidentelor, declan-
şarea altor situaţii excepţionale la întreprin-
deri şi consecinţele acestora, care s-au soldat
cu un număr mare de persoane afectate, inclusiv
decedate, sau cu daune materiale considerabile,
cu poluarea totală a mediului înconjurător.
12. Academia de Şti- Despre pronosticurile şi seismele produse cu in-
inţe a Moldovei tensitatea de 6 grade şi mai mult.
Despre accidentele la obiectele Academiei de
Ştiinţe a Moldovei, care s-au soldat cu un număr
mare de persoane afectate, inclusiv decedate,
daune materiale considerabile, depăşirea sau
pericolul depăşirii de către factorii dăunători
a limitelor obiectelor în cauză.
13. Ministerul Aface- Despre faptele de păstrare nesancţionată a sub-
rilor Interne stanţelor explozive, substanţelor puternic toxice
şi altele asemenea substanţe.
Despre accidentele rutiere soldate cu foarte mu-
lţi răniţi şi decedaţi, daune materiale conside-
rabile, un număr mare de automobile deteriorate,
despre transportarea încărcăturilor periculoase.
14. Ministerul Apără- Despre cazurile de depistare a obiectelor defla-
rii grante, pericolul explodării lor şi consecinţele
producerii exploziei.
Despre accidentele radioactive şi chimice, con-
secinţele lor la obiectele Armatei Naţionale, cu
pericolul depăşirii sau depăşirea de către fac-
torii distructivi a limitelor acelor obiecte.
Despre poluarea radioactivă şi chimică a mediului
înconjurător ce depăşeşte considerabil fondul ma-
xim admisibil sau concentraţia maxim admisibilă
(nivelul maxim admisibil) în locurile de disloca-
re a unităţilor armate.
15. Serviciul de In- Despre situaţiile excepţionale şi pericolul apa-
formaţii şi Secu- riţiei lor (conform listei coordonate).
ritate al Repub-
licii Moldova[Pct.15 modificat prin Hot. Guv. nr.1269 din 20.12.2000] II. Criteriile de evaluare a situaţiilor excepţionale care sînt comunicate Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale ---+------------------------+------------------------------------------ Nr.|Specificarea situaţiilor| Criteriile de evaluare a situaţiilor d/o|excepţionale | excepţionale ---+------------------------+------------------------------------------ 1. Situaţii excepţionale de natură tehnogenă 1. Accidente de transport la S-au atestat persoane rănite şi decedate. căile ferate, pe automa- Valoarea prejudiciului material direct se gestrale, în transportul estimează la 5000 lei şi mai mult. pe apă, conductele magi- Podurile, tunelurile, drumurile utilizabi- strale, catastrofe avia le sînt inundate sau distruse. Scurgeri de petrol, produse petroliere şi substanţe puternic toxice. Plasarea premeditată sau accidentală în tuneluri sau pasajele subterane a substan- ţelor chimic periculoase şi ecologic dău- nătoare, a substanţelor cu pericol de de- flagrare şi inflamabile, precum şi a pet- rolului şi derivatelor lui. Imposibilitatea lichidării consecinţelor cu forţe proprii. 2. Accidente cu degajarea şi S-au atestat persoane rănite şi decedate scurgerea substanţelor pu- şi pieirea animalelor domestice. ternic toxice şi altor Prejudiciul material direct se estimează substanţe chimice la obie- la peste 5000 lei. ctele periculoase din pun- Factorii dăunători distructivi se extind ct de vedere chimic, în peste limitele zonei de protecţie sanita- transport, pierderea sub- ră, depăşind concentraţia maxim admisibi- stanţelor puternic toxice lă velul maxim admis): în timpul transportării -de 20-29 ori, în decurs de peste 48 ore; lor -de 30-49 ori, în decurs de peste 8 ore. 3. Incendii, explozii însoţi- S-au atestat persoane umane afectate, re de ardere, înflăcări jertfe şi pieirea animalelor domestice. spontane, erupţii de gaze Au ars case, întreprinderi, obiective de şi dărîmări la obiectele menire social-culturală etc., plantaţii periculoase din punct de agricole, păduri. vedere radioactiv, chimic A fost perturbată funcţionarea altor ra- şi biologic, la obiectele muri ale economiei. industriale, de transport, Prejudiciul material direct se ridică la obiectele agricole, de 5000 lei şi mai mult. menire social-culturală, S-au produs incendii la obiectele pericu- pe plantaţiile agricole loase din punct de vedere radioactiv, chi- şi masivele forestiere mic şi biologic. Poluarea mediului înconjurător depăşeşte concentraţia maxim admisibilă (nivelul ma- xim admis) de 20 de ori şi mai mult. Imposibilitatea depăşirii situaţiei de avarie cu forţe proprii. 4. Avarii cu degajarea sub- Sînt persoane afectate şi decedate. stanţelor periculoase din Prejudiciul material direct depăşeşte punct de vedere chimic şi 5000 lei. biologic la întreprinde- Sînt atestate cazuri de contaminare a oa- rile industriale de pro- menilor cu agenţi, care fac parte din gru- fil biologic şi farmaco- pele I şi II patogene, cazuri de contami- logic, la instituţiile de nare a animalelor şi plantelor cu agenţi cercetare ştiinţifică în patogeni deosebiţi de periculoşi. transport şi la depozite- le de păstrare 5. Avarii cu degajarea sub- Sînt persoane afectate şi decedate. stanţelor radioactive la Prejudiciul material direct se estimează staţiile atomice înveci- la 5000 lei şi mai mult. nate, la instituţiile de Contaminarea radioactivă a mediului încon- învătămînt , instituţiile jurător în urma căreia: conţinutul radio- de cercetare ştiinţifică, nuclizilor în atmosferă depăşeşte concen- medicale şi la obiectele traţia prevăzută de normele securităţii speciale,la transportarea radioactive; deşeurilor radioactive şi fondul radioactiv depăşeşte 25 mkR/oră. în locurile de înhumare Orice accidente nucleare majore cu efect transfrontalier. Orice cazuri de înregistrare în raza de pînă la 10 km de la frontiera de stat a unor valori ale fondului radioactiv ce de- păşesc limitele maxime. 6. Accidente hidrodinamice. Sînt atestate persoane rănite şi decedate, Ruperea digurilor (bara- precum şi pieirea animalelor domestice, au jelor, ecluzelor etc.), fost inundate case de locuit şi alte obie- în urma căreia se formea- cte, plantaţii agricole, drumuri etc. ză valul de erupţie şi Prejudiciul material direct constituie mai inundare. mult de 5000 lei. Ruperea digurilor (bara- Au impact asupra funcţionării altor ramuri jelor, ecluzelor etc.) ale economiei naţionale. care provoacă viituri distructive 7. Accidente la sistemele de Sînt persoane afectate şi decedate şi per- importanţă vitală: soane rămase fără adăpost. la sistemele electroener- Prejudiciul material direct depăşeşte suma getice; de 5000 lei. la sistemele comunale de Este întreruptă funcţionarea altor ramuri asigurare vitală; ale economiei. la sistemele de purifica- Volumul apelor reziduale şi concentraţia re; substanţelor poluante s-au majorat de 10 la reţelele de gaze şi mai multe ori. S-au atestat scurgeri de petrol şi produse petroliere în volum de 5 tone şi mai mult. 8. Prăbusirea bruscă a edifi- S-au atestat persoane afectate şi decedate ciilor şi persoane rămase fără adăpost. Au pierit animale. Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei. Are efect negativ asupra funcţionării altor ramuri ale economiei naţionale. 9. Accidente la obiectele Sînt persoane afectate şi decedate. economiei, cauzate de eli- Prejudiciul material direct depăşeşte 5000 minarea substanţelor dău- lei. nătore Se atestă impactul lor asupra funcţionării altor ramuri ale economiei naţionale. Concentraţia maxim admisibilă la obiectele acvatice creşte de 100 ori şi mai mult. Se depistează un miros nespecific al apei cu intensitatea de peste 4 grade. Se diminuează conţinutul oxigenului solu- bil, în urma degajării au pierit peştii şi alte organisme acvatice. Conţinutul oxigenului solubil a scăzut pî- nă sub 2 mg/l şi mai puţin. 1/3 şi mai mult din suprafaţa bazinului acvatic cu o întindere de pînă la 6 km. p. s-a acoperit cu o peliculă. 2. Situaţii excepţionale cu caracter natural 1. Fenomene geologice pericu- Seisme cu intensitatea de 6 grade şi mai loase: seisme, alunecări mult. de teren, surpări, groho- Sînt jertfe umane, persoane afectate şi tişuri, tasări ale supra- rămase fără adăpost. feţei terestre Au pierit animale domestice. Au fost distruse blocuri locative, încă- peri de producţie şi alte edificii. Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei Are impact negativ asupra funcţionării al- tor ramuri ale economiei naţionale 2. Incendii naturale, ince- Sînt victime umane şi persoane afectate. ndii de proporţii la obie- Au pierit animale domestice şi sălbatice. ctele cu pericol deflag- Prejudiciul material direct se estimează rant şi obiectele cu un la peste 5000 lei. personal numeros S-au atestat incendii de proporţii, care ies de sub control pe o suprafaţă de 1 ha şi mai mult. 3. Boli contagioase foarte Conform listei bolilor contagioase la oa- periculoase afectări cu meni, animale şi plante. substanţe toxice şi chimi- ce Epidemii Îmbolnăvirea în masă a oamenilor, urmată de victime (o persoană şi mai multe). Îmbolnăviri în grup de 10-15 persoane şi mai multe, cu etiologie nedeterminată; Febră cu etiologie nedeterminată la 15 per- soane şi mai multe. Epizootii Fapte de contaminare sau pieire în masă a animalelor. Epifitotii Afectarea şi pieirea în masă a plantelor. 4. Fenomene hidrometeorolo- Sînt persoane afectate şi decedate. gice şi geofizece pericu- Au pierit animale domestice. loase Prejudiciul material direct depăşeşte suma de 5000 lei. Funcţionarea cu întreruperi a altor ramuri ale economiei naţionale. Vînt puternic Viteza vîntului este de 25-30 m/sec. şi mai mare. Ploi torenţiale În 12 ore intensitatea precipitaţiilor ati- nge 80 mm şi mai mult, în decurs de 48 ore. Grindină Mărimea particulelor de gheaţă depăşeşte 5 mm. Ninsori abundente Stratul de zăpadă atinge în timp de 12 ore 30 cm. şi mai mult. Viscol puternic (întro- Ninge intens, iar vîntul suflă cu o forţă ienire de 20 m/sec. şi mai mult pe parcursul a 24 de ore. Polei Diametrul chiciurii pe fire atinge 20 mm şi mai mult. Geruri mari (temperatura aerului scade sub -25 C) Călduri mari (temperatura aerului se ridică mai sus de + 35 C) Se determină de către serviciile hidrome- teorologice teritoriale. Îngheţuri Temperatura aerului scade sub 0 grade, la sfîrşitul primăverii - începutul verii sau la sfîrşitul verii - începutul toamnei, în perioada activă de vegetaţie a culturilor agricole, fapt care duce la pieirea aces- tora. Secetă Combinarea nefastă a factorilor de tempe- ratură înaltă a aerului, deficit de preci- pitaţii, umiditate redusă a aerului, insu- ficienţă a rezervelor de apă în sol, care conduc la pieirea culturilor de cîmp şi pierderea recoltei. Niveluri înalte ale ape- Depăsirea unor niveluri (înalte) ale ape- lor (inundaţii) în timpul lor deosebit de periculoase pentru anumite revărsării apelor, viitu- localităţi şi obiecte economice concrete. rilor Nivelul redus al apelor Scăderea apelor sub nivelul prevăzut în proiectul staţiilor de captare a apei şi sub nivelurile navigabile ale rîurilor na- vigabile pe o perioadă de o lună şi mai mult. Diminuarea conţinutului Diminuarea cu 10% şi mai mult a conţinutu- generol de ozon în atmo- lui de ozon deasupra teritoriului Republi- sferă cii Moldova în decursul a 2-3 luni, în pe- rioada de vegetaţie a plantelor. 3. Situaţii excepţionale cu caracter ecologic 1. Fenomene cauzate de schi- Sînt persoane afectate şi decedate. barea stării uscatului Au pierit animale domestice. solului, subsolului land- şaftului): tasări catastrofale, alu- necări, surpări ale suprafeţei te- Sînt distruse case de locuit şi spaţii de restre din cauza epuiză- producere şi diverse sisteme. rii exploatărilor miniere Prejudiciul material direct depăşeşte 5000 de zăcăminte minerale uti- lei. le şi altor activităţi Depăşirea concentraţiei maxim admisibile umane prezenţa în sol a (nivelului maxim admisibil) prezenţa în sol metalelor grele (inclusiv a metalelor grele (inclusiv a de substanţe a substanţelor radioacti- chimice periculoase şi noxe ecologice de 20 ve şi altor substanţe no- şi mai multe ori, iar de substanţe radioac- cive tive - de 100 şi mai multe ori. Eroziunea catastrofală a Deteriorarea şi nimicirea stratului de sol solurilor, însoţită de sau compromiterea semănăturilor, culturilor spălarea concomitentă a agricole sau vegetaţiei naturale pe supra- stratului fertil şi forma- faţe de 5 ha şi mai mari. rea rîpilor în urma ploi- lor torenţiale şi viituri- lor rezultate din topirea zăpezilor Poluarea solului şi subso- Depăşirea de 20 ori a nivelului maxim de lului cu substanţe toxice concentraţie sau de 100 ori a valorilor industriale fondului naţional. Poluarea solului cu pesti- Depăşirea de 30 ori a nivelului maxim al cide concentraţiei, conform criteriilor sanita- ro-toxicologice, şi de 7 ori, conform cri- teriilor fitotoxicologice, pe suprafeţe mai mari de 100 ha. Poluarea cu deşeuri peri- A fost distrus stratul vegetal şi cel fer- culoase a pămînturilor til şi a început deşertificarea unor sup- prin organizarea gunoişti- rafeţe de peste 50 ha/an. lor nesancţionate Declanşarea catastrofală Distrugerea teritoriilor însămînţate şi a proceselor de deşertifi- plantelor multianuale pe o suprafaţă mai care a păşunilor. mare de 10 ha. Înecarea terenurilor în Deteriorarea şi distrugerea obiectivelor urma inundaţiilor economiei naţionale, Înecarea neautorizată a prejudiciul material direct constituind mai terenurilor în urma con- mult de 5000 lei. strucţiei nesancţionate a lacurilor de acumulare 2. Fenomene cauzate de schim- bările componenţei şi par- ticularităţilor atmosferi- ce (mediului atmosferic): depăsirea nivelului maxim De 30-49 ori în timp de 2 ore. de concentrare a substan- De 20-29 ori în timp de 8 ore. nocive în atmosferă for- marea unei zone imense de precipitaţii acide 3. Fenomene cauzate de modi- Pieirea (contaminarea) în masă a peştilor, ficarea componenţei fau- altor animale şi plante acvatice, dobîndi- nei şi florei rea unor mirosuri şi gusturi anterior nes- pecifice, devieri de la dezvoltarea normală a icrelor, larvelor si a puietului de peş- te, schimbarea căilor de migrare, locurilor de hrană şi depunere a icrelor; pieirea (îmbolnăvirea) în masă a animale- lor, inclusiv a celor sălbatice, cînd mor- talitatea sau numărul îmbolnăvirilor depă- şeşte media statistică de 3 şi mai multe ori; dispariţia vegetaţiei (arderea, uscarea pe picior şi alte forme), inclusiv a pădurilor şi culturilor agricole, pe o suprafaţă de 0,25 ha; înrăutăţirea bruscă a sănătăţii (decesul) persoanelor, care s-au aflat în zona polu- ării, depistarea cauzelor (indiciilor) efectului secundar al substanţelor poluante (sub alte forme de acţiune) în urma pătru- nderii lor în organismul uman odată cu pro- dusele alimentare de provenienţă vegetală şi animală. 4. Fenomene cauzate de modi- ficarea hidrosferei: insuficienţa acută a apei potabile în urma uscării surselor sau poluării lor; secarea surselor de apă, necesare pentru asigura- rea necesităţilor econo- mice şi de menaj şi a proceselor tehnologice; depăşirea concentraţiei De 30 şi mai multe ori, dacă aceste acva- maxim admisibile de sup- torii nu sînt zone de poluare chimică. rafaţă şi subterane; Apa capătă un miros anterior impropriu cu o intensitate de 4 grade. diminuarea conţinutului Cu un conţinut sub 2 mg/l şi mai mic. de oxigen solubil în apă NOTĂ: Informarea operativă de la locul evenimentului se transmite prin intermediul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile a oraşului (raionului). Anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 259 din 9 martie 1998 REGULAMENTUL serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile I. Noţiuni generale 1. Regulamentul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile (în continuare - Regulamentul) determină sarcinile de bază, modul de organizare şi funcţionare a serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile, care include în componenţa sa: serviciul operativ de dispecerat al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale cu subdiviziunile municipale direct subordonate; serviciul operativ de dispecerat al municipiului (oraşului); serviciul operativ de dispecerat al raionului. 2. Serviciul operativ de dispecerat al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale este organul principal de conducere şi coordonare a activităţii serviciilor operative teritoriale de dispecerat ale oraşelor (municipiilor), raioanelor în ceea ce priveşte colectarea, prelucrarea primară, generalizarea şi prezentarea în Guvern a informaţiei despre situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen, natural şi ecologic. Serviciul operativ de dispecerat al oraşului (municipiului), raionului este o subdiviziune titulară a direcţiei (secţiei) de protecţie civilă a oraşului (municipiului), raionului, care efectuează colectarea, prelucrarea primară şi prezentarea către preşedintele comisiei pentru situaţii excepţionale a oraşului (municipiului), raionului şi serviciului operativ de dispecerat al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei cu privire la situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen, natural şi ecologic, din perimetrul oraşului (municipiului) sau raionului. 3. În activitatea sa, serviciul operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului se conduce de Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia civilă, Legea Republicii Moldova privind apărarea contra incendiilor, Regulamentul Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, prezentul Regulament, directivele şi ordinile directorului general al numitului departament, legislaţia în vigoare. 4. Atribuţiile serviciului operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului include: coordonarea activităţii serviciilor orăşeneşti (municipale) sau raionale de urgenţă, deblocare-depanare, formaţiunilor de specialitate şi de dispecerat ce colectează şi prezintă informaţia preşedintelui comisiei pentru situaţii excepţionale a oraşului (municipiului) sau raionului şi serviciului operativ republican de dispecerat; înştiinţarea imediată a efectivului de conducere a formaţiunilor de protecţie civilă a oraşului (municipiului) sau raionului, a conducătorilor obiectelor economiei naţionale şi forţelor protecţiei civile de serviciu despre pericolul iminent şi declanşarea situaţiilor excepţionale. 5. Conducerea generală a serviciului operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului este efectuată de preşedintele comisiei pentru situaţiile excepţionale din localitatea respectivă. Prin deciziile sale, el obligă serviciile oraşului (municipiului) sau raionului - comunal-tehnic, autodrumuri, transport rutier, de menţinere a ordinii publice, transmisiuni şi înştiinţare, medical, energetic, de protecţie a animalelor şi plantelor, de pompieri - precum şi administraţiile obiectelor în care se folosesc substanţe puternic toxice, explozibile şi inflamabile şi primăriile satelor (comunelor) să prezinte imediat informaţii vizînd situaţiile excepţionale şi fenomenele sociale produse în teritoriul serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului respectiv. În atribuţiile de funcţie ale preşedintelui comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţiile excepţionale intră, de asemenea, organizarea legăturilor directe şi dotarea cu cele necesare a serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile a oraşului (municipiului) sau raionului. 6. Conducerea nemijlocită a activităţii permanente a serviciului operativ de dispecerat o efectuează şeful direcţiei (secţiei) protecţie civilă a oraşului (municipiului) sau raionului, care poartă răspundere personală pentru înfiinţarea şi modul de funcţionare a serviciului operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului. El răspunde pentru prezentarea oportună la serviciul operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei autentice despre pericolul iminent sau apariţia situaţiilor excepţionale în teritoriul oraşului (municipiului) sau raionului, precum şi pentru eficienţa interacţiunii serviciilor operative de dispecerat ale oraşului (municipiului), raionului. 7. Obligaţiunile şefului secţiei protecţie civilă a oraşului (municipiului) sau raionului în ceea ce priveşte exercitarea conducerii serviciului operativ de dispecerat şi obligaţiunile dispecerului (persoanei de gardă) sînt stabilite prin instrucţiunile aprobate de preşedintele comisiei pentru situaţiile excepţionale a oraşului (municipiului) sau raionului şi se coordonează cu Departamentul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. II. Sarcinile de bază ale serviciului operativ de dispecerat 8. Serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului îi sînt date în seamă următoarele sarcini: organizarea transmisiunilor şi informarea oportună a organelor administraţiei publice locale, conducerii obiectelor economiei naţionale şi organizaţiilor, a căror activitate poate fi perturbată de situaţia excepţională; transmiterea urgentă către preşedintele comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţii excepţionale şi Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, de la serviciile de urgenţă, formaţiunile de specialitate şi organizaţiile oraşului (municipiului) sau raionului, a informaţiei despre accidente, catastrofe şi defecţiunile sistemelor de importanţă vitală, precum şi despre adresările populaţiei la serviciile de urgenţă pentru acordarea de prim ajutor; colectarea operativă, prelucrarea primară şi prezentarea către preşedintele comisiei oraşului (municipiului) sau raionului pentru situaţii excepţionale, şeful direcţiei (secţiei) respective de protecţie civilă şi serviciul operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a informaţiei despre pericolul apariţiei sau declanşarea situaţiilor excepţionale; controlul, prin intermediul serviciilor de urgenţă şi formaţiunilor speciale ale oraşului (municipiului) sau raionului, asupra desfăşurării lucrărilor de lichidare a consecinţelor accidentelor la obiectele economiei naţionale şi sistemele de importanţă vitală. III. Structura şi funcţiile serviciului operativ de dispecerat 9. Serviciul operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului) sau raionului include serviciul operativ de protecţie civilă al raionului şi dispecerii de serviciu ai serviciilor formaţiunilor speciale ale oraşului (municipiului) sau raionului, precum sînt: comisariatele raionale de poliţie; asistenţa medicală; obiectele cu pericol chimic, deflagrant şi incendiar; filialele raionale "Moldtelecom"; supravegherea energetică şi reţelele electrice; regia "Apă-canal"; reţelele de gaze; reţelele termice; primăriile satelor (comunelor). 10. Pentru asigurarea serviciului continuu de 24 de ore, din componenţa serviciului operativ de dispecerat al protecţiei civile al oraşului (municipiului), sau raionului, în limitele efectivului stabilit în schema de state, sînt desemnaţi de gardă patru angajaţi permanenţi, dintre care doi dispeceri de serviciu din cadrul dispeceratului complexului agroindustrial raional şi doi dispeceri de serviciu din componenţa Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. 11. În conformitate cu sarcinile de bază încredinţate, serviciul operativ de dispecerat al oraşului (municipiului) sau raionului îndeplineşte următoarele funcţii: aduce la cunoştinţa preşedintelui comisiei pentru situaţii excepţionale a oraşului (municipiului) sau raionului informaţia şi dispoziţiile privind protecţia civilă; timp de 24 de ore colectează, prelucrează preventiv şi transmite informaţia despre pericolul iminent sau declanşarea situaţiilor excepţionale, despre mersul operaţiunilor, efectivele de forţe şi mijloacele antrenate în prevenirea şi lichidarea consecinţelor accidentelor la obiectele economiei naţionale, defecţiunile sistemelor de importanţă vitală ale oraşului (municipiului) sau raionului; asigură interacţiunea tuturor serviciilor de protecţie civilă ale oraşului (municipiului) sau raionului în operaţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale; asigură exactitatea recepţionării şi transmiterii dispoziţiilor şi telefonogramelor privind aducerea în stare de pregătire a organelor conducătoare şi formaţiunilor, antrenate în îndeplinirea sarcinilor şi directivelor urgente ale serviciului operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale sau ale preşedintelui comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţii excepţionale; întreţine legătura permanentă cu serviciile de gardă şi obiectele cele mai împortante ale oraşului (municipiului) sau raionului. IV. Obligaţiunile dispecerului serviciului operativ 12. Dispecerul serviciului operativ de dispecerat se subordonează preşedintelui comisiei orăşeneşti (municipale) sau raionale pentru situaţii excepţionale, şefului direcţiei (secţiei) protecţie civilă şi serviciului operativ al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. El răspunde de recepţionarea şi transmiterea oportună a dispoziţiilor şi semnalelor protecţiei civile, precum şi a altor informaţii, de avertizarea autorităţilor administraţiei publice a oraşului (municipiului) sau raionului şi a formaţiunilor locale de protecţie civilă, responsabile de prevenirea pericolului declanşării situaţiilor excepţionale şi lichidarea consecinţelor acestora, în cazul cînd ele se produc, de evidenţa forţelor şi mijloacelor implicate în lichidarea consecinţelor accidentelor la obiectele economiei naţionale şi a defecţiunilor sistemelor de importanţă vitală.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀