H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Programului de stat de dezvoltare a

învăţămîntului pe anii 1999-2005

nr. 984  din  26.10.99

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.120-122/1050 din 04.11.1999

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de stat de dezvoltare a învăţămîntului pe anii 1999-2005 (se anexează).

2. Finanţarea măsurilor prevăzute în program se va efectua în limitele mijloacelor aprobate în aceste scopuri pentru perioada respectivă în bugetul de stat şi bugetele locale.

3. Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei va asigura:

implementarea programului prin intermediul planurilor anuale de realizare a măsurilor preconizate şi va elabora actele normative necesare pentru evaluarea eficienţei şi asigurarea realizării lui;

coordonarea şi monitorizarea programului pe parcursul întregii perioade prevăzute, informînd anual Guvernul asupra stadiului executării.

4. Organele administraţiei publice locale vor elabora şi vor aproba programe locale de dezvoltare a învăţămîntului, coordonate cu Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei.

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.984 din 26 octombrie 1999

Programul de stat

de dezvoltare a învăţămîntului pe anii 1999-2005

I. CADRUL GENERAL

Realităţile economice, sociale şi politice din ţară, tendinţa de aliniere la standardele internaţionale, necesitatea corelării reformei educaţionale cu reformele social-economice implică revizuirea structurilor şi mecanismelor de funcţionare ale sistemului educaţional existent, implementarea unor metodologii noi de proiectare, organizare, dirijare, finanţare şi evaluare a învăţămîntului.

Acţiunile reformatoare în sistemul învăţămîntului necesită asigurarea cadrului legislativ, normativ, ştiinţific şi didactic, precum şi un program care ar determina şi argumenta strategia reformei.

Programul de stat de dezvoltare a învăţămîntului pe anii 1999-2005 (în continuare – Programul) are drept scop principal elaborarea bazelor strategice, instrumentelor şi mecanismelor de realizare a principiilor politicii educaţionale a statului, reflectate în Concepţia dezvoltării învăţămîntului, Legea învăţămîntului şi Legea cu privire la evaluarea şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt, şi reprezintă un document de proiectare şi coordonare, care cuprinde acţiuni manageriale concrete, termenele şi responsabilii de realizarea lor.

Programul este destinat cadrelor de conducere, didactice, tuturor persoanelor care, direct sau tangenţial, sînt implicate în acest domeniu şi prevede antrenarea întregii societăţi în promovarea obiectivelor lui.

Cuprinzînd o perioadă de timp relativ mare, Programul va suporta pe parcurs corectivele de rigoare, în conformitate cu noile realităţi social-economice şi cultural-spirituale.

Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura realizarea Programului, luînd în considerare factorii, condiţiile şi tradiţiile locale.

Realizarea Programului şi coordonarea acţiunilor de reformare constituie competenţa Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei.

În baza Programului vor fi elaborate planuri de activitate ale Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei şi altor ministere privind problemele educaţionale, planuri de activitate ale direcţiilor generale judeţene (municipale) de învăţămînt, tineret şi sport, programe de dezvoltare a învăţămîntului la nivel de judeţ, municipiu, instituţie de învăţămînt.

II. SCOPUL, SARCINILE ŞI ETAPELE

DE REALIZARE A PROGRAMULUI

2.1. Scopul Programului:

Scopul general al Programului constă în crearea cadrului juridic, managerial şi curricular pentru realizarea politicii educaţionale a statului, determinate de Concepţia dezvoltării învăţămîntului, Legea învăţămîntului şi alte acte legislative.

2.2. Sarcinile Programului:

- asigurarea procesului de reformare a învăţămîntului şi a unui regim stabil de funcţionare a sistemului educaţional;

- dezvoltarea bazei ştiinţifico-didactice, financiare şi tehnico-materiale a învăţămîntului;

- diversificarea surselor de finanţare a învăţămîntului, creşterea responsabilităţii agenţilor economici şi comunităţilor locale pentru susţinerea şi dezvoltarea sistemului de învăţămînt;

- conlucrarea eficientă a ministerelor, departamentelor şi organizaţiilor obşteşti în dezvoltarea învăţămîntului;

- coordonarea activităţii Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, direcţiilor generale judeţene (municipale) de învăţămînt, tineret şi sport, precum şi a unităţilor şcolare.

2.3. Etapele de realizare a Programului

PRIMA ETAPĂ (1999-2001) – stabilizarea şi dezvoltarea sistemului educaţional în condiţiile noilor relaţii politice şi social-economice.

Scopul primei etape: determinarea şi realizarea unui sistem de acţiuni privind crearea bazei ştiinţifice, juridico-normative, manageriale şi financiare de reformare şi dezvoltare a învăţămîntului, depăşirea blocajelor şi tendinţelor negative în sfera învăţămîntului.

ETAPA A DOUA (2002-2005) – dezvoltarea reformei educaţionale în condiţiile stabilizării societăţii şi economiei.

Scopul etapei a doua: constituirea unui sistem educaţional adecvat cerinţelor şi intereselor personalităţii şi societăţii.

III. DIRECŢIILE ŞI ACŢIUNILE PROGRAMULUI.

FINALITĂŢILE PRONOSTICATE ÎN URMA REALIZĂRII LUI

3.1. Direcţiile generale de dezvoltare a învăţămîntului:

- dezvoltarea sistemului naţional de învăţămînt;

- asigurarea spaţiului educaţional unic şi deschis spre valorile comunităţii mondiale;

- instituirea unui învăţămînt formativ adaptat la schimbările sociale şi economice;

- constituirea unui sistem modern de evaluare a învăţămîntului şi de monitoring;

- asigurarea conducerii democratice a sistemului de învăţămînt naţional, integrarea lui în sistemul de învăţămînt european.

3.2. Finalităţile generale pronosticate:

- va fi creat sistemul naţional de învăţămînt;

- va fi elaborat curriculum-ul naţional şi vor fi implementate noile conţinuturi şi tehnologii educaţionale;

- vor fi elaborate şi aplicate standardele de stat în învăţămînt, vor fi introduse criterii unice de apreciere şi evaluare în sistemul de învăţămînt;

- va fi creat un sistem managerial modern al învăţămîntului;

- va fi elaborat un mecanism efectiv de asigurare socială în sistemul de învăţămînt;

- vor fi elaborate şi implementate programe de dezvoltare a învăţămîntului pentru minorităţile naţionale;

- va începe să funcţioneze sistemul diversificat de finanţare a învăţămîntului;

- pregătirea cadrelor pentru toate sferele economiei naţionale se va ridica la nivelul standardelor educaţionale internaţionale;

- va începe să funcţioneze sistemul de marketing al serviciilor educaţionale.

3.3. Învăţămîntul preşcolar

Direcţiile dezvoltării:

- asigurarea juridico-normativă a funcţionării sistemului de educaţie preşcolară;

- elaborarea şi introducerea standardelor de stat şi a noului curriculum în învăţămîntul preşcolar;

- asigurarea continuităţii şi coerenţei între educaţia preşcolară şi învăţămîntul primar;

- asigurarea condiţiilor economico-financiare pentru pregătirea obligatorie către şcoală a copiilor de la vîrsta de 5 ani.

Finalităţile pronosticate:

- va fi optimizată reţeaua de instituţii preşcolare, vor fi înfiinţate complexele educaţionale grădiniţă-şcoală, se va perfecţiona mecanismul de funcţionare a sistemului educaţiei preşcolare în regim continuu cu aplicarea programului flexibil de activitate;

- vor fi implementate noile standarde, conţinuturi şi tehnologii didactice cu caracter formativ, precum şi un sistem modern de evaluare;

- vor fi create centre de consultanţă pentru părinţi;

- se va asigura încadrarea tuturor copiilor de la vîrsta de 5 ani în pregătirea obligatorie către şcoală.

3.4. Învăţămîntul primar şi secundar general

Direcţiile dezvoltării:

- promovarea învăţămîntului formativ;

- elaborarea şi introducerea standardelor de stat în domeniul învăţămîntului;

- elaborarea planului-cadru pentru învăţămîntul preuniversitar;

- elaborarea şi implementarea curriculumului naţional;

- elaborarea tehnologiilor didactice adecvate particularităţilor noilor conţinuturi;

- elaborarea unui sistem de evaluare;

- dezvoltarea reţelei de unităţi şcolare, extinderea şi consolidarea sistemului de învăţămînt liceal;

- corelarea dezvoltării învăţămîntului complementar cu strategiile reformei educaţionale;

- corelarea dezvoltării învăţămîntului special cu strategiile reformei educaţionale;

- crearea unui sistem informaţional al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei.

Finalităţile pronosticate:

- vor fi asigurate drepturile elevilor la instruirea calitativă;

- va fi creat spaţiul educaţional unic prin intermediul introducerii standardelor de stat;

- va fi perfecţionată reţeaua unităţilor şcolare în conformitate cu noua structură a învăţămîntului;

- vor fi elaborate şi introduse noile conţinuturi educaţionale şi tehnologii didactice pentru toate nivelurile învăţămîntului secundar general;

- va fi creat sistemul de evaluare şi de monitoring în învăţămîntul secundar general;

- va fi creat un sistem efectiv de protecţie socială în învăţămînt;

- se va optimiza reţeaua unităţilor şcolare pentru copiii cu diferite dereglări psihice şi fizice;

- se va restabili reţeaua de unităţi din sistemul învăţămîntului complementar.

3.7. Învăţămîntul secundar profesional

Direcţiile dezvoltării:

- crearea unui sistem eficient de pregătire, perfecţionare şi recalificare a muncitorilor şi tehnicienilor în conformitate cu noile relaţii socio-economice şi opţiunile individului;

- perfecţionarea reţelei instituţiilor de învăţămînt secundar profesional;

- ajustarea sistemului de învăţămînt secundar profesional la necesităţile economice şi interesele comunităţilor locale;

- elaborarea standardelor profesionale şi educaţionale şi a noilor conţinuturi pentru instituţiile de învăţămînt secundar profesional;

- crearea sistemului de evaluare şi monitorizare a învăţămîntului secundar profesional.

Finalităţile pronosticate:

- va fi reformată structura învăţămîntului secundar profesional;

- vor fi elaborate şi implementate standardele profesionale şi educaţionale, conţinuturile noi, tehnologiile didactice formative şi sistemul de evaluare profesională şi educaţională;

- se va extinde reţeaua serviciilor educaţionale prestate în sfera învăţămîntului secundar profesional;

- va fi implementat un model nou de management în învăţămîntul secundar profesional.

3.8. Învăţămîntul superior

Direcţiile dezvoltării:

- reformarea structurii sistemului învăţămîntului superior;

- elaborarea şi implementarea standardelor profesionale şi educaţionale de stat, a curriculumului universitar;

- elaborarea şi implementarea unui model nou de evaluare şi monitorizare a învăţămîntului superior;

- instituirea unui sistem de marketing al serviciilor educaţionale;

- renovarea radicală a managementului academic şi administrativ al fiecărei instituţii;

- crearea condiţiilor optime pentru învăţămîntul postuniversitar;

- integrarea învăţămîntului superior al republicii în spaţiul educaţional mondial.

Finalităţile pronosticate:

- va fi instituită o nouă structură a învăţămîntului superior (afilierea, înfiinţarea subdiviziunilor universitare din colegii, crearea comunităţilor universitare);

- vor fi activizate investigaţiile ştiinţifice în învăţămîntul superior, va spori eficienţa ştiinţei în sistemul învăţămîntului superior;

- va fi realizată sincronizarea învăţămîntului superior din republică cu cel european şi mondial, va fi asigurată mobilitatea profesională a studenţilor şi cadrelor didactice universitare;

- activitatea profesională şi ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor va fi impulsionată prin crearea unui fond special de stimulare din diverse surse de finanţare.

3.9. Educaţia adulţilor

Direcţiile dezvoltării:

- elaborarea strategiei sistemului de educaţie a adulţilor;

- asigurarea ştiinţifică şi curriculară a procesului de educaţie a adulţilor;

- crearea unui sistem de servicii educaţionale adaptat la noile condiţii şi relaţii sociale, economice şi culturale;

- dezvoltarea competenţelor profesionale în dependenţă de cerinţa şi oferta pieţei muncii.

IV. ŞTIINŢA PSIHOPEDAGOGICĂ

Direcţiile dezvoltării:

- elaborarea conţinuturilor, tehnologiilor didactice şi a sistemului de evaluare în învăţămîntul preşcolar, preuniversitar, universitar, postuniversitar;

- definirea bazelor psihopedagogice ale managementului şi monitoringului învăţămîntului din perspectiva reformei educaţionale.

V. CADRELE DIDACTICE ŞI DE CONDUCERE

Direcţiile dezvoltării:

- reforma sistemului de pregătire, perfecţionare, recalificare şi atestare a cadrelor didactice şi de conducere;

- asigurarea condiţiilor de realizare intelectuală şi profesională a cadrelor didactice şi de conducere;

- elaborarea şi implementarea unui sistem eficient de asigurări şi protecţie socială a cadrelor didactice şi de stimulare a activităţii creative a profesorilor.

Finalităţile pronosticate:

- se va reduce substanţial fluctuaţia cadrelor în sistemul de învăţămînt, va creşte gradul de solicitare a profesiei de pedagog în societate;

- se va realiza stabilitatea politicii de cadre, monitoringul asigurării cu cadre în sistemul de învăţămînt, se va concretiza baza juridico-normativă şi ştiinţifico-metodologică a acestuia;

- va fi elaborat şi implementat un sistem de pregătire, recalificare şi atestare, orientat spre perfecţionarea continuă a cadrelor didactice.

VI. MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL

Direcţiile dezvoltării:

- asigurarea coerenţei la toate nivelurile de organizare şi dirijare a sistemului de învăţămînt;

- elaborarea bazei normative de funcţionare a sistemului de învăţămînt;

- elaborarea şi implementarea unui model nou de evaluare şi monitorizare a sistemului de învăţămînt şi a performanţelor şcolare.

Finalităţile pronosticate:

- va fi instituit un model democratic de conducere a sistemului de învăţămînt;

- va fi implementat un sistem de evaluare şi monitorizare a învăţămîntului şi performanţelor şcolare.

VII. EVALUAREA ŞI MONITORINGUL

Indici de evaluare

Indicii caracterizează rezultatele realizării Programului de stat. În numărul indicilor posibili se evidenţiază:

- contingentul verigilor de bază ale sistemului învăţămîntului;

- volumul finanţării anuale, inclusiv cheltuielile pentru un elev, liceist, student;

- volumul finanţării curente;

- volumul alocaţiilor capitale.

Pentru determinarea indicilor de evaluare se iau în considerare:

1) evaluarea dezvoltării învăţămîntului (tranziţia de la o stare/fază la alta);

2) starea şi tendinţele dezvoltării învăţămîntului în alte ţări;

3) procesele demografice din ultimii ani;

4) starea şi tendinţele dezvoltării economiei;

5) starea şi prognoza evoluţiei pieţei forţei de muncă, a necesarului de profesii noi etc.;

6) starea şi schimbările eventuale în comanda socială privind sistemul educaţional, avînd în vedere posibilităţile finanţării lui atît din contul statului, cît şi din contul propriilor mijloace;

7) schimbările survenite în structura sistemului de învăţămînt (gimnazii, licee, colegii etc.).

Monitoringul stării învăţămîntului şi realizării Programului

În scopul evaluării obiective a stării învăţămîntului, studierii şi corectării procesului de realizare a măsurilor de program se prevede efectuarea monitoringului, care constă în analize şi testări standardizate privind:

1) dezvoltarea fizică şi intelectuală a copiilor şi elevilor;

2) dinamica contingentului instituţiilor de învăţămînt;

3) calitatea predării;

4) calitatea învăţării;

5) calitatea pregătirii absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt;

6) încadrarea în cîmpul muncii a absolvenţilor şcolilor profesionale;

7) utilizarea şi eficienţa ajutorului social destinat învăţămîntului;

8) sondarea opiniei publice (a tuturor categoriilor sociale ale populaţiei) despre instruire.

Monitoringul trebuie să fie efectuat de către Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, serviciile speciale, instituţiile ştiinţifice respective. Pentru dirijarea metodologică a monitoringului, acumularea, testarea şi prelucrarea informaţiei va fi creat un serviciu special – Monitoringul Programului de stat de dezvoltare a învăţămîntului.

Materialele analitice obţinute vor fi generalizate de către acest serviciu, luînd în considerare următorii indici social-economici de bază:

1) venitul naţional;

2) demografia: vîrsta, localitatea; dinamica contingentului de elevi şi studenţi, admiterea contingentului şi absolvirea învăţămîntului liceal, profesional şi superior;

3) forţa de muncă: angajaţi/şomeri: noua generaţie a forţei de muncă;

4) bugetul de stat: structura cheltuielilor pentru învăţămînt;

5) bugetele locale: structura şi cheltuielile;

6) sursele suplimentare de finanţare a învăţămîntului;

7) tarifarea sarcinilor de învăţămînt;

8) tendinţele remunerării muncii;

9) veniturile populaţiei;

10) venitul real al familiei;

11) venitul real revenit unui locuitor;

12) economiile băneşti;

13) salariile persoanelor cu un nivel diferit de studii;

14) rentabilitatea întreprinderilor şi ramurilor industriale;

15) cheltuielile pentru învăţămînt (articol, categorie, tip).

Rezultatele monitoringului vor fi date publicităţii.