H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Concepţiei organizării şi funcţionării monitoringului

socio-igienic în Republica Moldova şi Regulamentului privind

monitoringul socio-igienic în Republica Moldova

nr. 717  din  07.06.2002

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.75/813 din 13.06.2002

* * *

În scopul promovării politicii statului în sfera socială, prin recunoaşterea necesităţii de ameliorare şi fortificare a sănătăţii populaţiei şi a stării sanitaro-epidemiologice ca unul din pilonii primordiali în renaşterea economiei şi asigurarea securităţii naţionale a ţării, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Concepţia organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova, conform anexei nr.1;

Regulamentul privind monitoringul socio-igienic în Republica Moldova, conform anexei nr.2.

2. Concepţia organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova şi Regulamentul monitoringului socio-igienic în Republica Moldova se consideră drept bază de interacţiune şi conlucrare a ministerelor şi departamentelor pentru crearea sistemului statal de evidenţă, analiză şi supraveghere a stării de sănătate a populaţiei, calitatea mediului de viaţă, ocupaţional, de instruire etc., orientat spre pronosticarea şi argumentarea ştiinţifică a activităţilor întreprinse de Guvern şi autorităţile publice locale în fortificarea sănătăţii populaţiei.

3. Ministerul Sănătăţii va crea reţeaua de monitoring socio-igienic şi va asigura suportul metodologic, coordonarea şi controlul funcţionării monitoringului în Republica Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.717 din 7 iunie 2002

CONCEPŢIA

organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova

I. SUPORTUL JURIDIC ŞI METODIC AL MONITORINGULUI SOCIO-IGIENIC

1. Elaborarea Concepţiei organizării şi funcţionării monitoringului socio-igienic în Republica Moldova (în continuare - Concepţia) este dictată de starea precară a sănătăţii omului în relaţie cu calitatea factorilor mediului ambiant, mediului ocupaţional, educaţional etc. şi se încadrează în prevederile Legii Republicii Moldova nr.1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova nr.487 din 19 iunie 2001 "Privind aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru sănătate în relaţie cu mediul" şi nr.854 din 16 august 2001 "Cu privire la măsurile de realizare a Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pe anii 2001-2005 "Renaşterea Economiei - Renaşterea ţării" şi altor acte-directive ale Guvernului. Prezenta Concepţie este racordată la cadrul politic al Regionalei Europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) "Sănătate 21 - sănătate pentru toţi".

Recomandările Centrului European pentru Sănătate în Relaţie cu Mediul al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au servit drept suport metodic la elaborarea prezentei Concepţii.

2. Prezenta Concepţie conţine argumentări privind necesitatea mobilizării şi integrării eforturilor statului orientate spre stoparea declinului stării de sănătate a populaţiei, ameliorarea indicilor de sănătate a ei în baza implementării largi a mecanismelor de prevenire a influenţei nocive a factorilor de risc asupra sănătăţii. Principiile expuse în prezenta Concepţie reprezintă o continuitate în armonizarea şi racordarea activităţilor de ocrotire a sănătăţii la standardele internaţionale, aplicînd forme şi metode contemporane în acest domeniu.

3. Starea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, drept component indispensabil al stării sănătăţii publice, determinată de nivelul sporit al mortalităţii şi morbidităţii generale a populaţiei rămîne a fi instabilă şi nefavorabilă. Din factorii care destabilizează starea sănătăţii populaţiei pot fi menţionaţi:

particularităţile biogeochimice ale ţării exprimate prin deficienţele unor microelemente în factorii de mediu (iod, seleniu etc.) şi excesul altora (fluor);

calitatea apei potabile şi deficienţele în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de calitate şi în volumul necesar;

înrăutăţirea condiţiilor igienice de muncă a angajaţilor;

posibilităţile limitate ale populaţiei de a se asigura cu produse alimentare în sortiment necesar şi calitate garantată;

nivelul redus de cunoştinţe în problema ocrotirii şi conservării sănătăţii din partea unui număr impunător de populaţie;

activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul organizării activităţilor de prevenţie etc.

Toate aceste fenomene, în condiţiile unor activităţi insuficiente de combatere şi prevenire a stărilor morbide generate de ele, compromit sănătatea populaţiei, plasînd ţara pe ultimele locuri în Europa conform indicilor de sănătate.

Majoritatea factorilor şi activităţilor care determină starea sănătăţii populaţiei nu ţin de posibilităţile şi competenţa serviciului medical, iar necesitatea obţinerii unor informaţii despre caracteristica acestor factori presupune integrarea eforturilor sociale (ministerelor, departamentelor, organizaţiilor etc.) pentru stabilirea cauzelor şi elaborarea acţiunilor integrate de reducere a impactului negativ şi prevenirea influenţei nocive asupra sănătăţii umane.

II. MENIREA ŞI OBIECTIVUL PRINCIPAL AL MONITORINGULUI
SOCIO-IGIENIC ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4. Necesitatea monitorizării aspectelor socio-igienice a existenţei umane reiese din faptul că sănătatea este un produs multidimensional. Ea depinde de mai multe componente de proporţie şi anume: de particularităţile biologice ale organismului (moştenirea genetică, sistemele enzimatice etc.), de ambianţa ecologică (factorii nefavorabili de origine chimică şi fizică din mediu şi de la locul de muncă), socială şi economică, de comportamentul individual (obiceiuri, alimentaţie, consum etc.), precum şi de calitatea asistenţei medicale (preventive, curative, recuperare).

Din aceste considerente sănătatea umană în mare măsura este rezultatul interrelaţiilor organismului (cu particularităţile sale biologice) cu mediul înconjurător (inclusiv cel ocupaţional) şi factorii determinaţi de modul de trai şi comportament. Cercetările efectuate în mai multe ţări au dovedit destul de argumentat că majoritatea stărilor morbide cronice, cel puţin la vîrsta aptă de muncă, sînt consecinţe ale impactului factorilor de risc asupra organismului, prin urmare, sînt potenţial prevenibile, îndeosebi la etapa incipientă.

5. Pentru a realiza conceptul de profilaxie societatea are nevoie de mecanisme eficiente, care ar permite de a dezvălui, de a face cunoscut subtilităţile fenomenului destrămării sănătăţii la nivel de grupuri mari de populaţie, colectivităţi. Unul din cele mai eficiente mecanisme la etapa actuală este monitorizarea condiţiilor de existenţă a omului sau, la concret, supravegherea sistematică a stării sănătăţii populaţiei în corelaţie cu componentele de mediu (apă, aer, sol), operativitatea prezentării informaţiei furnizate beneficiarilor, compatibilitatea informaţiei furnizate de diferite surse incluse în realizarea monitoringului.

6. Monitoringul socio-igienic (în continuare - monitorig) prezintă un sistem statal, vast şi complex de măsuri legislative organizatorice, medico-sociale şi ştiinţifico-tehnice, care au drept scop de a asigura supravegherea bunăstării sanitaro-epidemiologice a populaţiei şi calitatea mediului habitual, analiza, estimarea şi pronosticarea indicilor care le caracterizează, determină interrelaţiile cauză-efect pentru elaborarea măsurilor orientate spre prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului factorilor nocivi de mediu asupra sănătăţii, administrarea datelor investigaţiilor privind calitatea factorilor de mediu şi sănătate, elaborarea prognozelor.

7. Determinarea impactului factorilor nocivi asupra sănătăţii se efectuează prin estimarea riscului, care include identificarea şi dimensionarea personalului, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului şi estimarea propriu-zisă a riscului.

8. Monitoringul este un sistem de măsuri efectuat de către stat care se va baza pe:

legislaţia Republicii Moldova;

suportul metodic ştiinţific argumentat sub formă de indicaţii şi recomandări metodice aprobate de Ministerul Sănătăţii.

III. PRINCIPIILE FUNCŢIONĂRII MONITORINGULUI SOCIO-IGIENIC

9. Funcţionarea monitoringului socio-igienic se va efectua în baza respectării următoarelor principii:

caracterul multilateral, complex şi integrat al sistemului de monitorizare;

continuitatea acumulării informaţiei în fiecare domeniu inclus în sistem;

veridicitatea informaţiei utilizate;

conformarea monitoringului acordurilor şi recomandărilor internaţionale.

10. La selectarea părţilor componente şi procedeelor utilizate se va ţine cont de necesitatea organică de respectare a următoarelor cerinţe:

simplitatea, prin care se înţelege uşurinţa utilizării atît a sistemului în întregime, cît şi a subsistemelor, componentelor ei;

flexibilitatea sau posibilitatea de a acomoda sistemul la necesităţile sau condiţiile cerute, care prevăd cheltuieli minimale de timp, forţe umane şi resurse materiale;

sensibilitatea sau posibilitatea sistemului de a depista acele fenomene, pentru care şi este creat;

reprezentativitatea sau exactitatea reflectării de către sistem a fenomenului în spaţiu, timp şi volum;

acceptabilitatea care reflectă predispunerea şi dorinţa participanţilor (instituţiilor, organizaţiilor, persoanelor fizice) de a conlucra în cadrul sistemului;

oportunitatea, prin care se înţelege prezenţa datelor la momentul luării deciziilor.

11. Corelaţiile cauză-efect între starea de sănătate a populaţiei şi factorii care o influenţează vor fi determinate în baza cercetărilor şi investigaţiilor de laborator (ca metode si instrumente obiective de evaluare), rezultatelor activităţilor cotidiene şi celor mai avansate metode statistice şi de repartizare spaţială a fenomenelor.

IV. SARCINILE MONITORINGULUI SOCIO-IGIENIC

12. Realizarea monitoringului socio-igienic va permite de a rezolva următoarele sarcini:

formarea şi utilizarea unui fond de resurse informaţionale (sistemului, reţelei, produselor, bazelor de date) necesare în calitate de suport informaţional la luarea deciziilor în această problemă;

selectarea, examinarea, caracterizarea obiectivelor şi factorilor care afectează mediul etc.;

determinarea fiecărei sarcini concrete, care urmează a fi rezolvată în procesul de monitorizare;

utilizarea prioritară şi maximală a fondului deja existent de date în scopul determinat de necesităţile monitoringului;

verificarea periodică a calităţii datelor acumulate şi interpretarea lor numai după verificarea specială a informaţiei de către experţi (efectuarea auditului).

13. În procesul de funcţionare a monitoringului vor fi efectuate modificări dictate de situaţia la moment şi realizările ştiinţei şi tehnicii de ultimă oră.

14. Realizarea monitorigului se va efectua în mod sistematic, insistent, la etapa iniţială utilizînd indicatorii verificaţi şi recomandaţi de OMS. Extinderea listei de indicatori se va efectua în baza unui procedeu special, care va determina în prealabil valoarea fiecărui indicator nou propus, veridicitatea informaţiei pe care o prezintă şi posibilităţile aplicării lui.

15. La determinarea problemelor prioritare pentru sănătate se vor lua în considerare acele stări morbide, care:

sînt determinate de substanţele toxice la care este expusă populaţia din teritoriul respectiv;

prezintă pericol pentru grupuri mari de populaţie;

pot fi supravegheate şi dimensionate;

servesc în calitate de indicatori precoci ai unor stări mai serioase de sănătate;

sînt patologii de semnificaţie sporită socială, politică şi economică;

necesită cercetări mai profunde (prezintă valoare ştiinţifică);

prezintă cauză de nelinişte a societăţii.

16. Informaţia va fi acumulată şi stocată în baza de date, care la etapa iniţială poate fi de trei feluri:

informaţia privind starea de sănătate, dependentă sau influenţată de calitatea inferioară a factorilor de mediu sau de alţi factori de risc;

informaţia privind factorii de risc, inclusiv factorii sociali, calitatea factorilor de mediu;

informaţia privind nivelul de expunere a populaţiei la factorii de risc.

17. La solicitare (cu indicarea scopului şi domeniului de utilizare), baza de date va fi accesibilă în mod gratuit pentru toate instituţiile şi organizaţiile participante la colectarea datelor.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.717 din 7 iunie 2002

REGULAMENTUL

privind monitoringul socio-igienic în Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte scopul, obiectivele şi modalitatea de efectuare a monitoringului socio-igienic şi de creare a fondului informaţional de date în acest domeniu.

2. Monitoringul socio-igienic (în continuare - monitoring) este un sistem de măsuri organizaţionale, medico-sociale şi ştiinţifico-tehnice, care asigură supravegherea de stat a sănătăţii publice şi calitatea mediului habitual al omului, precum şi analiza, estimarea şi pronosticarea indicilor care le caracterizează, determină interrelaţiile cauză-efect pentru elaborarea măsurilor orientate spre prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului factorilor nocivi de mediu asupra sănătăţii.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

3. Monitoringul se efectuează la nivel local, inclusiv municipal şi naţional, în baza actelor normative legale, precum şi a regulamentelor sanitare.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

4. Fondul informaţional de date al monitoringului prezintă o bază de date ce include indici de sănătate a populaţiei, indici socio-economici şi de calitate a mediului înconjurător şi ocupaţional, acumulaţi continuu de diverse structuri statale pe o perioadă îndelungată, multianuală, precum şi totalitatea actelor normative legale, materialelor informative în domeniul analizei, pronosticării şi determinării relaţiilor cauză-efect între starea sănătăţii populaţiei şi impactului factorilor nocivi de mediu şi din sfera ocupaţională, precum şi a factorilor socio-economici defavorabili.

5. În procesul efectuării monitoringului se vor soluţiona următoarele sarcini:

a) crearea fondului informaţional naţional;

b) identificarea, în baza analizei sistematice şi estimării riscului, corelaţiilor cauză-efect între starea sănătăţii populaţiei şi acţiunea factorilor nocivi de mediu sau/şi factorilor socio-economici defavorabili, cu evaluarea riscului pentru sănătate;

c) asigurarea coordonării intersectoriale a activităţilor de realizare a monitoringului în scopul asigurării sănătăţii publice, elaborării propunerilor pentru deciziile autorităţilor publice naţionale şi locale.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

6. În cadrul monitoringului vor fi utilizate date referitor la:

a) starea sănătăţii populaţiei, acumulate de instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii;

b) factorii mediului de viaţă al omului, inclusiv biologici (microbilologici, virali, parazitologici), chimici, fizici (zgomot, vibraţie, ultrasunet, iradiere termică, ionizantă, neionizantă etc.), acumulaţi de instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului;

c) factorii sociali (alimentaţia, aprovizionarea cu apă, condiţiile de trai, muncă, odihnă şi recreare etc.), monitorizaţi de instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Economiei, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Industriei şi Departamentului Statistică şi Sociologie;

d) factorii climaterici, sursele de poluare antropogenă a mediului, inclusiv aerul atmosferic, apele de suprafaţă şi subterane, solul, acumulate de instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi Departamentului Statistică şi Sociologie etc.;

e) condiţiile de muncă, securitatea muncii şi factorii nocivi la locul de muncă, acumulate de instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale etc.

7. Monitorizarea se va efectua prin:

a) supravegherea de stat a sănătăţii publice şi a calităţii mediului de viaţă;

b) colectarea, procesarea, sistematizarea şi stocarea informaţiei obţinute în procesul de supraveghere a sănătăţii populaţiei şi calităţii mediului de viaţă;

c) utilizarea bazelor de date ale tuturor ministerelor şi departamentelor despre sănătatea cetăţenilor şi ale stării mediului înconjurător, acumulate de structurile subordonate Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Ministerului Justiţiei şi altor structuri cu destinaţie specială.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

8. Efectuarea monitoringului asigură:

a) depistarea factorilor cu efect nociv asupra omului şi estimarea lor;

b) pronosticarea stării sănătăţii populaţiei şi stării mediului de viaţă;

c) determinarea activităţilor urgente şi de lungă durată în prevenirea şi eliminarea factorilor nocivi de mediu asupra sănătăţii populaţiei;

d) elaborarea deciziilor orientate spre realizarea măsurilor ce ţin de sănătatea populaţiei şi mediul lor de viaţă;

e) informarea operativă a Guvernului şi a altor autorităţi publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale, întreprinderilor şi organizaţiilor, independent de forma de proprietate, organizaţiilor non-guvernamentale şi populaţiei despre problemele sănătăţii publice la moment.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

II. MODALITATEA REALIZĂRII MONITORINGULUI

9. Realizarea monitoringului la nivel naţional, în structurile municipale şi locale, se efectuează de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, subordonat Ministerului Sănătăţii, ministerele şi departamentele interesate şi autorităţile administraţiei publice locale.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

10. Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, alte structuri ale Ministerului Sănătăţii, în comun cu organele publice locale efectuează:

a) culegerea, stocarea, procesarea primară, evaluarea informaţiei obţinute în proces de realizare a monitoringului şi transmiterea ei în instituţiile centrale (Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publică şi Management Sanitar etc.);

b) elaborarea propunerilor pentru organele publice locale în domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice în localităţile rurale şi urbane.

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, în comun cu alte instituţii abilitate efectuează:

administrarea şi suplimentarea continuă a bazei de date la nivel naţional;

analiza datelor obţinute, determinarea corelaţiilor cauză-efect între starea sănătăţii populaţiei şi impactul factorilor nocivi de mediu şi factorii socio-economici defavorabili, pronosticarea dinamicii fenomenelor observate la nivel naţional;

elaborarea propunerilor pentru organele de stat în problemele asigurării sanitaro-epidemiologice a populaţiei, în depistarea factorilor cu impact nociv asupra omului şi eliminarea acestora sau diminuarea influenţei lor nefaste.

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

11. Ministerul Sănătăţii:

a) asigură crearea, suplimentarea permanentă şi funcţionarea fondului informaţional naţional;

b) asigură suportul metodologic al monitoringului;

c) elaborează propuneri pentru organele puterii de stat cu scopul de a realiza măsurile de ocrotire a sănătăţii şi mediului de viaţă al omului;

d) actualizează tehnologiile unificate de recepţionare şi transmitere a datelor pentru formarea fondului informaţional de stat.

12. Structura, volumul şi periodicitatea prezentării datelor (obţinute în procesul realizării monitoringului) în fondul informaţional de stat vor fi determinate de Ministerul Sănătăţii.

13. Prezentarea datelor (obţinute în procesul realizării monitoringului) în fondul informaţional de stat, schimbul de informaţie între organele puterii de stat, instituţiile şi organizaţiile participante în realizarea monitoringului se efectuează gratuit.