H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Programului naţional de combatere şi profilaxie

a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010

nr. 277  din  13.03.2003

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.50-53/299 din 21.03.2003

* * *

În scopul diminuării morbidităţii şi lichidării mortalităţii prin holeră şi alte boli diareice acute ale populaţiei, în primul rînd la copii, reducerii consecinţelor sociale şi economice ale acestor maladii, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010 (se anexează).

2. Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului:

anual, la elaborarea proiectului bugetului, vor prevedea volumul alocaţiilor necesare pentru realizarea programului nominalizat, inclusiv din contul mijloacelor extrabugetare;

vor efectua monitorizarea şi evaluarea numitului program pe parcursul întregii perioade şi vor informa Guvernul, în modul stabilit.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.768 din 26.11.2009, în vigoare 01.12.2009]

3. Ministerul Sănătăţii:

va coordona activităţile de realizare a programului menţionat şi va înainta, în caz de necesitate, propuneri în adresa Guvernului pentru corectarea programului, reieşind din situaţia reală în teritorii;

va exercita controlul asupra folosirii resurselor financiare, alocate pentru realizarea programului specificat mai sus;

va asigura aprovizionarea instituţiilor medicale din republică cu medicamente, echipament şi alte materiale, necesare pentru tratamentul adecvat al bolnavilor de holeră şi alte boli diareice acute, precum şi pentru efectuarea măsurilor antiepidemice;

va desfăşura cercetări ştiinţifice în scopul realizării programului nominalizat, examinînd periodic rezultatele obţinute, inclusiv prin prezentarea rezultatelor la conferinţe şi întruniri internaţionale;

va efectua colaborarea, în baza unor convenţii bi- şi multilaterale, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNICEF, cu diverse organizaţii internaţionale obşteşti şi nonguvernamentale în scopul îndeplinirii respectivului program.

4. Autorităţile administraţiei publice locale:

vor elabora, în baza programului, şi vor aproba, în termen de 2 luni, programe teritoriale de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute, asigurînd realizarea lor;

vor atrage pentru realizarea programelor teritoriale agenţii economici cu diferite forme de proprietate, organizaţii obşteşti şi nonguvernamentale;

vor examina anual mersul realizării programelor şi vor furniza, în lunile martie-aprilie, informaţii cu propuneri concrete în adresa Ministerului Sănătăţii.

5. Compania "Teleradio-Moldova", agenţiile şi organele de presă vor familiariza pe larg populaţia cu măsurile de profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute spre susţinerea programului în cauză.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.277 din 13 martie 2003

PROGRAMUL NAŢIONAL

de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010

1. PRINCIPII GENERALE

Răspîndirea pandemică a holerei pe globul pămîntesc, în primul rînd, în ţările din Africa, Asia, America Latină, şi importul sistematic al acestei maladii în ţările europene prezintă un risc permanent şi pentru populaţia Republicii Moldova. Acest proces este potenţat atît de nivelul înalt de migraţie al populaţiei, cît şi de condiţiile sanitaro-igienice nefavorabile în ţară. Cele menţionate pot genera şi apariţia cazurilor indigene de holeră şi chiar răspîndirea epidemică a maladiei, fapt care menţine încordată situaţia epidemiologică şi face actuală problema profilaxiei şi combaterii holerei.

Nivelul incidenţei prin bolile diareice acute (BDA) în Republica Moldova se află în ultimii ani în continuă diminuare, însă aceşti indici se menţin la cifre înalte pentru republică, ca ţară europeană, cu atît mai mult că estimările ştiinţifice şi practice reflectă doar 20-25% din morbiditatea reală. Toate acestea denotă actualitatea problemei BDA în ţară.

În ultimii 4 ani profilaxia şi combaterea holerei în republică se realizează în conformitate cu programele complexe de activităţi şi cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În anul 1998 a fost elaborat şi aprobat, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 2 aprilie "Programul naţional de profilaxie şi combatere a holerei şi BDA pînă în anul 2002". Conform prevederilor programului menţionat, în fiecare teritoriu administrativ au fost elaborate şi aprobate programe teritoriale.

Realizarea programului naţional nominalizat şi celor teritoriale a contribuit la reducerea nivelului morbidităţii prin BDA şi holeră.

În prezent rămîne actuală problema morbidităţii şi mortalităţii prin BDA la copiii în vîrstă de pînă la 5 ani, care constituie circa 70% din morbiditatea totală şi aproape 100% din letalitate prin BDA. Anual sînt înregistrate peste 6 mii cazuri de îmbolnăvire în rîndurile copiilor şi, în mediu, 20 cazuri de deces. Nivelul real al morbidităţii este mult mai înalt. Anual, fiecare copil în vîrstă de pînă la 5 ani face în mediu 2-3 episoade de diaree, preponderent de etiologie infecţioasă.

Situaţia existentă este determinată de un şir de factori:

nerespectarea de către persoanele care îngrijesc copiii a regulilor de alimentare şi tratament la domiciliu, inclusiv din lipsa cunoştinţelor necesare;

condiţii inadecvate de întreţinere, educaţie şi alimentare a copiilor în instituţiile preşcolare;

neadresările sau adresările tardive pentru acordarea asistenţei medicale în cazurile de boală la copii;

carenţe în diagnosticul BDA;

tratamentul inadecvat al bolnavilor etc.

Baza profilaxiei holerei şi altor BDA o constituie asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare inofensive, asanarea mediului înconjurător, crearea condiţiilor adecvate de dezvoltare, educaţie, studii, muncă şi odihnă, în primul rînd a copiilor, precum şi respectarea igienei personale.

Prezentul Program naţional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru anii 2003-2010 (în continuare - Program) constituie o nouă etapă în organizarea, perfecţionarea şi realizarea măsurilor profilactice şi de combatere a acestui grup de maladii, în conformitate cu cerinţele internaţionale şi Programul global de combatere a BDA.

Obiectivul primordial al Programului este implementarea unui complex de măsuri orientate spre asigurarea reducerii incidenţei şi lichidării mortalităţii prin holeră şi BDA la copii în vîrstă de pînă la 5 ani.

Scopurile majore ale Programului sînt următoarele:

reducerea riscului de import şi preîntîmpinarea răspîndirii ulterioare a holerei;

prevenirea cazurilor indigene de holeră, localizarea şi lichidarea operativă a focarelor în caz de apariţie;

reducerea substanţială a morbidităţii prin BDA, în primul rînd la copiii în vîrstă de pînă la 5 ani;

excluderea letalităţii prin holeră şi BDA în condiţii de staţionar.

Programul urmează a fi realizat în concordanţă cu alte programe naţionale, care au tangenţă cu problema holerei şi BDA, cu proiecte statale şi internaţionale, beneficiind de suportul organizaţiilor internaţionale, nonguvernamentale, donatorilor interni şi externi.

Etapele de realizare

Etapa I - anii 2003-2004

Studiu de evaluare a morbidităţii, mortalităţii şi organizarea acţiunilor de profilaxie şi combatere a BDA, orientate, în primul rînd, spre copiii în vîrstă de pînă la 5 ani.

Elaborarea diferitelor instrucţiuni şi îndrumări metodice (chestionare, programe de evaluare şi instruire etc.).

Colectarea, generalizarea şi evaluarea informaţiei.

Elaborarea unui plan concret de acţiuni pentru realizarea obiectivelor Programului în anii 2005-2008.

Demararea lucrului la toate compartimentele Programului.

Etapa II - anii 2005-2008

1. Elaborarea şi implementarea unui sistem de instruire a gravidelor şi mamelor pentru îngrijirea copilului.

2. Perfecţionarea activităţilor orientate spre majorarea numărului de copii alăptaţi natural, inclusiv a perioadei de alăptare, majorarea accesibilităţii la produsele alimentare destinate pentru copii, în primul rînd, la cele lactate.

3. Îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire, alimentare şi instruire a copiilor în instituţiile preşcolare.

4. Perfecţionarea sistemului de instruire a personalului medical şi nemedical.

5. Evaluarea situaţiei actuale şi asigurarea funcţionării unui sistem eficace de aprovizionare a republicii cu soluţii pentru rehidratarea orală, antibiotice pentru tratamentul standard al BDA.

6. Perfecţionarea diagnosticului de laborator al BDA cu aplicarea metodelor rapide de testare.

7. Perfecţionarea sistemului de supraveghere epidemiologică a holerei şi BDA.

8. Dezvoltarea sistemului de asigurare a populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare de calitate.

9. Monitoringul, evaluarea şi corectările necesare ale acţiunilor realizate.

Rezultatul scontat

1. Lipsa răspîndirii epidemice a holerei şi minimalizarea numărului de cazuri sporadice indigene şi răspîndirii în caz de import.

2. Reducerea numărului izbucnirilor epidemice de BDA.

3. Diminuarea nivelului morbidităţii generale prin BDA, în primul rînd, la copiii în vîrstă de pînă la 5 ani.

4. Lipsa letalităţii cauzate de holeră şi alte BDA în staţionare.

5. Perfecţionarea cadrelor medicale şi implementarea metodelor de tratament standard al BDA la copii de vîrstă fragedă în sectorul de asistenţă medicală primară şi în spitalele de profil.

Etapa III - anii 2009-2010

1. Colectarea, prelucrarea, analiza şi evaluarea informaţiei despre realizarea Programului, reieşind din atingerea scopurilor majore.

2. Elaborarea măsurilor suplimentare.

3. Finalizarea complexului de măsuri prevăzute de Program.

Rezultatul final

1. Lipsa cazurilor indigene, diminuarea premiselor pentru apariţia lor şi a riscului de import al holerei.

2. Diminuarea de 1,5 ori a nivelului morbidităţii prin BDA în comparaţie cu indicii medii multianuali din perioada anilor 1996-2002.

3. Reducerea la cazuri unice a letalităţii cauzate de holeră şi alte BDA; lichidarea letalităţii în condiţii de staţionar.

4. Reducerea cheltuielilor de tratament şi sporirea eficienţei acestuia prin implementarea metodelor standard de tratament al BDA la toate nivelurile de asistenţă medicală.

5. Perfecţionarea sistemului de educaţie sanitară a populaţiei în domeniul profilaxiei holerei şi BDA, în primul rînd, a gravidelor şi mamelor.

6. Asanarea mediului înconjurător, asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare de calitate garantată.

2. COORDONAREA ŞI REALIZAREA PROGRAMULUI

Prezentul Program se integrează în cadrul reformei sistemului de sănătate şi urmează a fi realizat de către serviciul de asistenţă medicală primară, serviciul de medicină preventivă, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale.

Tratamentul, măsurile antiepidemice şi diagnosticul de laborator sînt determinate de Ministerul Sănătăţii, în modul stabilit.

3. SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ A HOLEREI ŞI BDA

Supravegherea epidemiologică se efectuează de instituţiile Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice şi reprezintă un sistem de colectare şi analiză permanentă a informaţiei despre cazurile de boală şi condiţiile care pot favoriza răspîndirea acestor maladii, de elaborare şi implementare a măsurilor adecvate de combatere şi profilaxie.

Colectarea informaţiei pentru determinarea morbidităţii se bazează pe utilizarea definiţiilor standard ale cazului de holeră şi alte BDA, recomandate de OMS.

Pentru evidenţă, analiză şi informaţie, cazurile de îmbolnăvire de holeră şi alte BDA vor fi clasificate în funcţie de originea lor - indigene şi de import.

În teritoriile administrative, cazurile de holeră şi BDA se înregistrează la centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică, conform schemei existente, reieşind din principiul înregistrării cazurilor în teritoriul unde bolnavul s-a infectat.

În condiţiile structurii actuale a sistemului de asistenţă medicală şi reieşind din prevederile Regulilor medico-sanitare internaţionale, este argumentată supravegherea holerei şi altor BDA la 3 niveluri: teritorial, naţional şi internaţional.

La nivel teritorial:

depistarea completă a cazurilor suspecte de holeră şi alte BDA;

ancheta epidemiologică a fiecărui caz de BDA la copiii în vîrstă de pînă la 5 ani şi analiza datelor colectate;

informaţia retrospectivă a instituţiilor medicale;

informaţia organelor administraţiei publice locale, altor instituţii nemedicale şi a populaţiei.

La nivel naţional:

instituţiile medicale de orice nivel şi apartenenţă vor informa operativ (în primele 2 ore de la depistare) despre fiecare caz de holeră sau suspectare de holeră, precum şi despre toate cazurile de izbucniri epidemice de BDA (5 şi mai mulţi bolnavi sau purtători) la Ministerul Sănătăţii şi Centrul Naţional de Sănătate Publică, conform ordinului respectiv al Ministerului Sănătăţii;

perfecţionarea şi elaborarea unor noi acte legislative şi normative, instrucţiuni şi îndrumări metodice;

asigurarea investigaţiilor de confirmare a diagnosticului de holeră şi altor BDA;

informarea retrospectivă a instituţiilor de nivel teritorial;

colaborarea cu instituţiile Serviciului veterinar de stat;

analiza operativă permanentă a incidenţei şi letalităţii prin holeră şi alte BDA şi stabilirea factorilor, contingentelor, teritoriilor, obiectivelor, timpului cu risc epidemiologic al circulaţiei V.cholerae 01 şi non 01, enterobacteriilor, enterovirusurilor în rîndurile populaţiei şi la obiectivele mediului ambiant;

supravegherea şi controlul factorilor şi condiţiilor ce determină răspîndirea intraspitalicească a BDA;

elaborarea metodologiei şi asigurarea centrelor teritoriale/de performanţă de sănătate publică cu tehnică electronică pentru perfecţionarea sistemului de supraveghere epidemiologică.

La nivel internaţional:

Ministerul Sănătăţii va prezenta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) informaţia privind primele cazuri de holeră (cazuri suspectate şi confirmate) şi informaţia finală;

Ministerul Sănătăţii, la solicitarea OMS, UNICEF şi altor organisme internaţionale, va prezenta informaţia privind alte BDA;

Ministerul Sănătăţii, în perioada de risc epidemiologic sporit pentru răspîndirea holerei (iunie-august), va asigura informaţia reciprocă între Republica Moldova şi Romînia, Ucraina, Rusia, Belarus (prin ministerele sănătăţii), conform contractelor bilaterale şi multilaterale.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

4. PROFILAXIA HOLEREI ŞI ALTOR BDA

Profilaxia acestor boli reprezintă un sistem de măsuri sanitaro-igienice şi tehnice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare inofensive, asanarea mediului ambiant, asigurarea condiţiilor de educaţie, studii, muncă şi odihnă, instruirea igienică a populaţiei şi realizarea unor măsuri medicale.

4.1. Măsuri sanitaro-igienice

Aceste măsuri se vor realiza de către toate ministerele şi departamentele interesate, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, în conformitate cu hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, planurile de dezvoltare social-economică şi alte programe de stat şi departamentale.

Principalele măsuri sanitaro-igienice şi tehnice includ:

asigurarea cantităţii minime de apă potabilă pentru necesităţile gospodăreşti şi publice;

întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor de alimentare cu apă prin instituirea teritoriilor de protecţie sanitară şi amenajarea igienică a acestora;

protecţia solului, apelor de suprafaţă şi subterane de poluare biologică;

monitorizarea calităţii apei;

asigurarea epurării apelor uzate, conform reglementărilor în vigoare, şi dezvoltarea sistemelor de canalizare;

asigurarea unui grad înalt de salubrizare a localităţilor şi teritoriilor;

aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de calitate garantată şi comercializarea acestora numai în locurile autorizate, asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de control al calităţii produselor alimentare din partea serviciilor interesate;

crearea pentru populaţie a condiţiilor igienice adecvate de educaţie, instruire, studii, muncă şi odihnă.

4.2. Măsuri medico-sociale

În conformitate cu recomandările OMS, în republică nu va fi efectuată vaccinarea în masă contra holerei şi chimioprofilaxia. La indicaţiile Ministerului Sănătăţii, în unele focare epidemice se va efectua chimioprofilaxia selectivă. Acţiunile de protecţie sanitară a teritoriului Republicii Moldova se vor desfăşura în conformitate cu Regulile medico-sanitare internaţionale şi cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.556 din 10 octombrie 1996 "Cu privire la protecţia sanitară a teritoriului Republicii Moldova de importul şi răspîndirea bolilor infecţioase convenţionale şi extrem de periculoase", precum şi cu alte documente şi directive ale Ministerului Sănătăţii.

În cadrul măsurilor profilactice, medico-sociale, problemele primordiale necesare de a fi studiate şi soluţionate se referă la:

a) instruirea medico-igienică a gravidelor şi mamelor (consultaţii pentru femei, şcoli pentru mame, maternităţi etc.), inclusiv prin:

evaluarea cunoştinţelor, stabilirea surselor de informare;

existenţa şcolilor pentru mame, dotarea lor cu minimul necesar, stabilirea graficului adecvat de lucru, instruirea profesională a personalului medical;

lucrul cu lăuzele în instituţiile medicale (agende, soluţiile pentru rehidratare orală etc.);

b) instruirea personalului medical şi nemedical:

estimarea numărului medicilor şi al personalului cu studii medii, instruiţi în temeiul programului internaţional de profilaxie şi combatere a maladiilor diareice, inclusiv de către specialiştii locali, şi pregătirea tuturor lucrătorilor medicali interesaţi în perioada de realizare a Programului;

evaluarea selectivă a calităţii instruirii;

pregătirea personalului diferitelor instituţii pentru copii conform programelor respective de instruire.

4.3. Alimentarea copiilor:

estimarea nivelului de alăptare naturală:

susţinerea şi încurajarea alimentaţiei exclusive la sîn a copiilor de pînă la 6 luni şi prelungirea alimentaţiei naturale pînă la 1 an;

respectarea cerinţelor de diversificare a alimentaţiei copiilor pînă la un an de viaţă, prevăzute de regulile privind introducerea de aditivi în hrana copiilor;

estimarea gradului de accesibilitate a populaţiei la produsele alimentare pentru copii, în primul rînd, la cele lactate;

evaluarea factorilor ce contribuie la dereglarea alimentării.

5. PREGĂTIREA CADRELOR MEDICALE

În acest context, vor fi revizuite programele de instruire în Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N.Testemiţanu" şi în colegiile medicale, prevăzîndu-se compartimente de tratament şi profilaxie a holerei şi altor BDA la copii şi adulţi, precum şi instruirea lucrătorilor medicali de diferite niveluri conform cerinţelor tratamentului standard al BDA.

Odată la 2 ani vor fi organizate seminare republicane (zonale) în domeniu.

Va fi prevăzută, de asemenea, organizarea conferinţelor ştiinţifico-practice internaţionale.

Specialiştii din republică vor participa la diferite consfătuiri internaţionale - conferinţe, simpozioane, reciclări, stagieri, iar Ministerul Sănătăţii, instituţiile medicale republicane şi teritoriale vor prevedea anual în bugete resursele financiare respective în aceste scopuri.

6. PREGĂTIREA INSTITUŢIILOR MEDICALE PENTRU ACTIVITATE ÎN CAZ DE

AGRAVARE A SITUAŢIEI CU REFERINŢĂ LA HOLERĂ ŞI DE ÎNREGISTRARE

A IZBUCNIRILOR EPIDEMICE ALE ALTOR BDA

6.1. Pregătirea bazei spitaliceşti

Baza spitalicească include staţionarele (secţiile) instituţiilor medicale, menţinute în stare de alertă şi asigurate cu utilaj, medicamente, substanţe dezinfectante şi alte materiale necesare pentru primirea şi tratamentul bolnavilor (purtătorilor de germeni patogeni) şi persoanelor din focare.

Pregătirea bazei spitaliceşti, inclusiv a personalului medical, se efectuează în conformitate cu recomandările OMS şi actele normative ale Ministerului Sănătăţii.

6.2. Asigurarea rezervelor

În instituţiile medicale, desemnate în calitate de baze spitaliceşti pentru tratamentul bolnavilor de holeră şi alte BDA, se creează rezerve de medicamente, preparate imunobiologice, dezinfectante şi echipament medical în volumul stabilit de Ministerul Sănătăţii, reieşind din recomandările OMS, situaţia epidemiologică din anii precedenţi şi din pronosticul respectiv.

7. DEPISTAREA PRECOCE A SITUAŢIILOR EPIDEMICE ŞI ANTRENAREA

OPERATIVĂ A FORMAŢIUNILOR MEDICALE SPECIALIZATE

Controlul în situaţiile de risc epidemiologic sporit

Se consideră situaţii de risc epidemiologic sporit:

înregistrarea cazurilor de holeră sau a purtătorilor de vibrioni holerici;

depistarea vibrionului holerei în mediul înconjurător;

sporirea considerabilă (de cel puţin 3-5 ori) a morbidităţii de BDA, provocate de vibrionul holeric non 01, sau a nivelului răspîndirii acestor microorganisme în mediul exterior;

creşterea considerabilă (de 5-6 ori) a nivelului morbidităţii prin BDA (dizenterie, salmoneloza, coli-, gastrocoli-enterite), înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire în grup.

În situaţiile de risc nominalizate se va realiza un complex de măsuri suplimentare, reglementate de actele de directive ale Ministerului Sănătăţii, atît la nivel naţional, cît şi teritorial. Îşi vor activiza lucrul Comisia naţională extraordinară de sănătate publică şi comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică; se vor organiza echipe mobile de specialişti, dotate cu echipamentul necesar, se va intensifica supravegherea epidemiologică cu informarea necesară la nivel naţional şi internaţional.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

8. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ

Combaterea şi profilaxia holerei şi altor BDA constituie pentru organele şi instituţiile din sistemul ocrotirii sănătăţii, alte ministere şi departamente interesate, problema ştiinţifico-practică.

Cercetările ştiinţifice se efectuează în cadrul programelor (planurilor) naţionale şi departamentale, adoptate în modul stabilit, precum şi în cadrul acordurilor interstatale, programelor OMS, UNICEF şi altor organizaţii internaţionale.

Instituţiile principale responsabile de stabilirea tematicii ştiinţifice în problemele holerei şi altor BDA sînt: Centrul Naţional de Sănătate Publică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N.Testemiţanu" şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "T.Ciorbă". Instituţiile medicale teritoriale, precum şi instituţiile medicale ale altor ministere şi departamente interesate participă activ la această activitate în baza contractelor bilaterale şi multilaterale.

Rezultatele activităţii ştiinţifice vor fi publicate în ediţii ştiinţifice din republică şi de peste hotare, vor fi puse în discuţie în cadrul consfătuirilor naţionale şi internaţionale şi implementate în practică.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

9. ASPECTELE INTERNAŢIONALE ALE REALIZĂRII MĂSURILOR

DE COMBATERE ŞI PROFILAXIE A HOLEREI

Traficul de pasageri şi de produse alimentare

În conformitate cu recomandările OMS, autorităţile şi instituţiile medicale ale Republicii Moldova nu vor efectua măsurile enumerate mai jos, avînd în vedere ineficienţa lor, cheltuielile considerabile şi eventualitatea apariţiei unor complicaţii în relaţiile economice şi culturale internaţionale:

cererea prezentării de către cetăţenii străini a certificatelor medicale internaţionale de vaccinare contra holerei;

supunerea observaţiei medicale a persoanelor sosite în ţară din teritorii endemice de holeră;

aplicarea carantinei, cu excepţia unor măsuri restrictive temporare, stabilite de Ministerul Sănătăţii;

limitarea turismului în Republica Moldova, în caz de înregistrare a cazurilor de holeră.

Calitatea produselor alimentare importate şi exportate trebuie să corespundă principiilor fundamentale ale Codului de reguli etice ale comerţului internaţional cu produse alimentare, adoptat de Comisia Codex Alimentarius (1979) şi concretizate în Programul comun FAO-OMS pentru standarde în alimentare, cu scopul asigurării sănătăţii consumatorului şi corespunderii practicii comerciale.

În traficul internaţional de mărfuri se vor aplica normele sanitare stipulate în Regulile medico-sanitare internaţionale şi în alte angajamente similare ale părţilor importatoare şi exportatoare.

Ministerul Sănătăţii va participa activ la conferinţe şi seminare internaţionale, la elaborarea şi realizarea unor noi documente actuale privind realizarea acţiunilor de combatere şi profilaxie a holerei pe scară internaţională, va ajusta activitatea desfăşurată în ţară în acest domeniu la cerinţele OMS.

10. MOBILIZAREA SOCIALĂ A POPULAŢIEI ŞI A

COLECTIVELOR INSTITUŢIILOR MEDICALE

Mobilizarea socială a populaţiei se va efectua conform planurilor anuale, în funcţie de sarcinile propuse şi de volumul resurselor financiare alocate.

Va fi informată sistematic populaţia despre situaţia epidemiologică şi consecinţele grave ale respectivelor maladii, aplicarea măsurilor de profilaxie, sporirea responsabilităţii comunităţii pentru organizarea şi desfăşurarea operativă şi integrală a acţiunilor preconizate.

Activitatea de mobilizare socială prevede următoarele măsuri:

editarea materialelor informative, didactice, a broşurilor şi pliantelor;

publicarea unor articole în presa republicană şi locală;

inaugurarea unor emisiuni la radio şi televiziune, inclusiv locale;

în perioada anului cu risc epidemiologic sporit de răspîndire a holerei şi altor BDA, personalul medical îşi va intensifica activitatea în rîndurile populaţiei deservite prin sporirea numărului de vizite la domiciliu, depistarea activă a bolnavilor de BDA, conversaţii sistematice şi atragerea membrilor comunităţii în acţiunile de combatere şi profilaxie a BDA;

antrenarea în procesul mobilizării sociale a organizaţiilor nonguvernamentale, societăţilor ştiinţifice respective şi promovarea experienţei altor ţări.

11. DIRIJAREA, MONITORINGUL ŞI EVALUAREA

Prezentul Program este dirijat la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Centrului Naţional de Sănătate Publică, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "N.Testemiţanu", Spitalului Clinic de Boli Infecţioase "T.Ciorbă". Se creează Comitetul coordonator în frunte cu viceministrul sănătăţii, care va aproba componenţa personală a Comitetului. Comitetul nominalizat se convoacă în şedinţe nu mai rar de o dată pe an.

La nivel teritorial, Programul este dirijat de organele administraţiei publice locale, prin intermediul direcţiilor sănătăţii şi centrelor teritoriale/de performanţă de sănătate publică. Sînt nominalizaţi coordonatorii şi suplinitorii administrării programelor teritoriale, sînt elaborate planuri concrete de acţiuni.

Sistemul de monitoring prevede controlul sistematic al mersului realizării Programului şi punerea în discuţie a acestei chestiuni de cel puţin 2 ori în fiecare etapă - la mijlocul etapei şi la sfîrşitul ei - cu formularea unor propuneri de corectare a Programului, în caz de necesitate. Rezultatele monitoringului vor fi examinate în şedinţele Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi comisiile teritoriale de sănătate publică, Colegiului Ministerului Sănătăţii, consiliilor medicale etc. Monitoringul realizării Programului revine Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice (Centrului Naţional de Sănătate Publică, centrelor teritoriale/de performanţă de sănătate publică).

Evaluarea efectuată trebuie să conţină propuneri concrete pentru implementarea corectivelor necesare. Va fi asigurată legătura retroactiva la nivel naţional şi teritorial.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]

12. ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA

Echipamentul, inventarul, medicamentele, preparatele imunobiologice şi dezinfectantele necesare pentru pregătirea şi menţinerea bazei spitaliceşti, tratamentul bolnavilor de holeră şi alte BDA, pentru investigaţiile de laborator şi acţiunile antiepidemice şi profilactice, se vor procura, şi se vor efectua în modul stabilit, din mijloacele financiare ale bugetului de stat, prevăzute în aceste scopuri pe anul respectiv.

Unele investigaţii ştiinţifice în domeniul holerei şi BDA se vor efectua în baza contractelor de colaborare dintre instituţiile medicale din Republica Moldova şi instituţiile similare din Romînia, Rusia, Ucraina şi alte ţări.

Pregătirea personalului medical pentru tratamentul standard al holerei şi altor BDA şi asigurarea cu medicamentele necesare în acest scop se va face cu suportul tehnic şi financiar extern al OMS, UNICEF şi altor organisme internaţionale cu care conlucrează Ministerul Sănătăţii.

În cazul agravării situaţiei epidemiologice şi apariţiei riscului real de răspîndire epidemică a holerei, vor fi prevăzute surse financiare suplimentare în baza unor hotărîri speciale ale Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi comisiile teritoriale de sănătate publică.

Bugetul anual calculat conform necesităţii de tratare a bolnavilor de boli diareice acute, inclusiv holera, va constitui integral pe ţară 4438,1mii lei, raportat la următoarele articole:

1. Instruirea personalului nemedical (gravide, mame) - 88 mii lei.

2. Instruirea personalului medical -112,5 mii lei.

3. Achiziţionarea soluţiilor pentru rehidratare orală, antibiotice, seringi, sisteme pentru perfuzie, tratament - 3000,1 mii lei.

4. Diagnostic de laborator - 175,0 mii lei.

5. Supravegherea epidemiologică - 62,5 mii lei.

6. Mobilizarea socială - 1000,0 mii lei.

Pentru atingerea scopurilor prezentului Program va fi solicitat concursul organismelor internaţionale, ţărilor donatoare, organizaţiilor nonguvernamentale care vor suplimenta eforturile Ministerului Sănătăţii depuse întru realizarea Programului.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.384 din 12.05.2010, în vigoare 21.05.2010]