H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare

 

nr. 1230  din  24.10.2006

 

Monitorul Oficial nr.170-173/1321 din 03.11.2006

 

* * *

Abrogat: 19.10.2019

Hotărîrea Guvernului nr.23 din 18.01.2019

 

Notă: În titlul şi textul hotărîrii, precum şi titlul şi textul Metodologiei, cuvintele „şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare” se exclud, conform Hot.Guv. nr.495 din 30.06.2017, în vigoare 21.07.2017

 

Întru executarea prevederilor Legii nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.627), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de analiză a impactului de reglementare (se anexează).

2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în termen de o lună, vor desemna în cadrul subdiviziunilor lor persoanele responsabile de implementarea analizei impactului de reglementare.

3. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administrative nesubordonate Guvernului vor elabora actul de analiză a impactului de reglementare ca parte integrantă a notei informative la proiectul de act normativ.

4. Cancelaria de Stat:

va monitoriza realizarea analizei impactului de reglementare;

va acorda asistenţa metodologică necesară ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale în procesul realizării analizei impactului de reglementare;

va oferi suportul logistic necesar pentru activitatea Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, inclusiv va asigura publicarea, pe pagina sa web oficială, a analizei impactului de reglementare asupra proiectelor de acte normative;

va asigura includerea pe ordinea de zi a şedinţelor de Guvern a proiectelor de acte normative ce reglementează activitatea de întreprinzător, doar dacă acestea sînt însoţite de analiza impactului de reglementare şi avizele Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător;

va asigura transmiterea către Parlamentul Republicii Moldova a proiectelor de acte legislative ce reglementează activitatea de întreprinzător, aprobate de către Guvern, însoţite de analiza impactului de reglementare şi avizul Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător

[Pct.4 în redacţia Hot.Guv. nr.495 din 30.06.2017, în vigoare 21.07.2017]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.775 din 20.06.2016, în vigoare 01.07.2016]

 

4¹. Ministerul Economiei şi Infrastructurii va oferi suportul logistic necesar pentru şedinţele Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, inclusiv va asigura publicarea, pe pagina sa web oficială, a ordinii de zi a şedinţelor şi avizele Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător şi analiza impactului de reglementare asupra proiectelor de acte normative.

[Pct.4¹ modificat prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

[Pct.4¹ introdus prin Hot.Guv. nr.495 din 30.06.2017, în vigoare 21.07.2017]

 

5. Prevederile din anexa la prezenta hotărîre constituie baza metodologică pentru elaborarea documentelor analizei impactului de reglementare de către autorităţile administraţiei publice centrale care nu sînt subordonate Guvernului pentru proiectele de acte normative ale acestor autorităţi şi pentru proiectele de acte legislative propuse de acestea, în concordanţă cu obligaţiile stabilite în lege.

[Pct.5 introdus prin Hot.Guv. nr.775 din 20.06.2016, în vigoare 01.07.2016]

 

6. În vederea facilităţii procesului de armonizare a cadrului normativ al Republicii Moldova cu cel al Uniunii Europene, documentele analizei impactului de reglementare şi proiectele de acte normative elaborate în vederea realizării angajamentelor care reies din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014, se includ pe agendă şi se examinează în mod prioritar de către Secretariatul Evaluării Impactului de Reglementare şi Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.

La solicitarea autorităţii publice care elaborează şi promovează actele normative, pot fi propuse pentru examinare şi avizare în aceeaşi şedinţă documentul analizei impactului de reglementare şi proiectul de act normativ aferent.

[Pct.6 introdus prin Hot.Guv. nr.775 din 20.06.2016, în vigoare 01.07.2016]

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1230 din 24 octombrie 2006

 

[Metodologia în redacţia Hot.Guv. nr.775 din 20.06.2016, în vigoare 01.07.2016]

 

METODOLOGIA

de analiză a impactului de reglementare

 

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de analiză a impactului de reglementare (în continuare – Metodologie) este elaborată în conformitate cu Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, avînd la bază cerinţele stabilite la nivelul instituţiilor Uniunii Europene pentru documentele de analiză a impactului prin Ghidul Comisiei Uniunii Europene privind o mai bună reglementare, SWD2015(111) final din 19 mai 2015.

2. Prezenta Metodologie stabileşte modalitatea de evaluare a impactului de reglementare.

3. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor pentru societate şi mediul de afaceri, a necesităţii intervenţiei autorităţilor publice prin reglementare şi, prin urmare, a adoptării actului legislativ şi/sau normativ al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale (în continuare – acte normative), precum şi evaluarea impactului acestuia asupra activităţii de întreprinzător, analiza modului de asigurare a respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului, corespunderea actului cu scopurile politicii de reglementare şi principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător.

4. Actul de analiză a impactului de reglementare este parte integrantă a notei informative a proiectului de act normativ.

5. Analiza impactului de reglementare se poate efectua şi în cazul actelor normative în vigoare, cu evaluarea impactului şi stabilirea necesităţii modificării ori abrogării acestora.

6. Analiza impactului de reglementarea poate însoţi mai multe proiecte de acte normative concomitent, dacă acestea sînt parte a unei singure intervenţii prin reglementare a statului, fac parte dintr-un pachet comun şi sînt propuse în mod simultan pentru consultări publice şi aprobare.

7. Sub incidenţa prezentei Metodologii cad proiectele de acte normative de reglementare a activităţii de întreprinzător care includ stabilirea drepturilor, obligaţiilor, cerinţelor şi interdicţiilor pentru întreprinzători pe toată durata activităţii (de la iniţierea pînă la lichidarea afacerii), precum şi reglementarea relaţiilor dintre autorităţile administraţiei publice, alte instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control şi întreprinzători.

 

II. STANDARDELE DE CALITATE PENTRU ACTELE NORMATIVE

ŞI PENTRU ANALIZA IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

8. La analiza impactului intervenţiei prin reglementare se va ţine cont de următoarele standarde de calitate pentru actele normative:

a) principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător – aceste principii sînt stabilite prin legile în vigoare;

b) eficacitatea costurilor – în raport cu problema clar definită, actele normative trebuie să înglobeze soluţia cu cel mai mic cost sau, eventual, cu cel mai mare beneficiu net;

c) flexibilitatea şi orientarea spre performanţă – actele normative trebuie să stabilească cerinţe mai degrabă faţă de rezultatele ce urmează a fi obţinute de către antreprenori decît faţă de modul în care vor fi atinse aceste rezultate, oferind astfel flexibilitate pentru inovaţie;

d) proporţionalitatea intervenţiei – soluţiile cuprinse în actele normative trebuie să fie proporţionale cu interesele societăţii şi cu necesitatea protecţiei drepturilor întreprinzătorilor. Autoritatea nu poate înainta soluţii excesive în raport cu scopurile societăţii.

9. La elaborarea documentului de analiză a impactului de reglementare se va ţine cont de următoarele rigori:

a) fundamentarea analizei – analiza, în cadrul documentului AIR, necesită a fi expusă complet şi fundamentat. Orice concluzie înaintată în cadrul analizei necesită a fi argumentată în baza datelor disponibile sau, în cazurile cînd acestea lipsesc, în baza presupunerilor clare şi logice, care sînt explicate suplimentar;

b) trasabilitatea şi veridicitatea informaţiei utilizate – informaţia utilizată în cadrul analizei trebuie să fie veridică şi certă (fiind prioritare sursele oficiale cu date statistice). Odată cu expunerea informaţiei, pentru a asigura trasabilitatea acesteia, este obligatorie indicarea sursei de obţinere şi, după caz, autorul acesteia;

c) prioritatea datelor cuantificate – datele utilizate în cadrul argumentării şi expunerii vor fi, după posibilitate, prezentate în mod cuantificat în unităţi ce pot fi supuse comparărilor, raportate, după caz, la aceeaşi perioadă de timp. În cazul în care există mai multe tipuri de informaţie, prioritate vor avea datele care sînt sau pot fi cuantificate;

d) forma standardizată de expunere – analiza impactului trebuie să fie expusă în forma şi modul stabilit de prezenta Metodologie, în ceea ce ţine atît de structura documentului, consecutivitatea compartimentelor, cît şi de conţinutul fiecărui compartiment, care trebuie să se raporteze în mod logic la locul şi rolul acestuia în cadrul documentului şi să corespundă titlului/denumirii compartimentului;

e) coerenţa expunerii – informaţia expusă în compartimentele documentului AIR trebuie să fie corelată cu scopul documentului în sine, prezentată coerent de la un compartiment la altul, aşa încît cea mai bună opţiune identificată să se încadreze perfect în obiectivul/scopul stabilit, care la rîndul său va reieşi logic din problemele definite şi va ţinti cauzele acestor probleme;

f) proporţionalitatea efortului – nivelul de complexitate şi de profunzime a expunerii analizei va fi raportat la complexitatea problemelor abordate. Astfel, un impact estimat mai mare, care vine să soluţioneze o problemă vastă şi complexă, va necesita o analiză mai aprofundată, cu expunere mai detaliată şi viceversa.

 

III. CONŢINUTUL ANALIZEI IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

10. Analiza impactului de reglementare se elaborează şi se prezintă conform formularului tipizat, prezentat în anexa la prezenta Metodologie. Actul de analiză a impactului de reglementare trebuie să conţină următoarea informaţie:

1) Stabilirea complexităţii analizei impactului de reglementare.

Complexitatea analizei impactului de reglementare va fi determinată după următoarele criterii:

a) nivelul de interes public faţă de intervenţia propusă;

b) gradul de inovaţie al intervenţiei propuse;

c) mărimea potenţialelor impacturi ale intervenţiei propuse.

Autorii analizei impactului de reglementare stabilesc, în mod preliminar, profunzimea analizei ce va urma, în baza criteriilor menţionate. Fiecare criteriu va fi evaluat cu un punctaj între „1” şi „3”, indicînd în ce măsură analiza impactului de reglementare corespunde criteriului corespunzător, după următoarea logică:

- pentru criteriul de la litera a): 1 – nivel de interes public mic sau aproape inexistent faţă de potenţiala intervenţie, 2 – nivel de interes public mediu, corespunzător unor grupuri sociale distincte, restrînse, care nu reprezintă majoritatea societăţii sau o parte importantă a unui sector economic, 3 – nivel de interes public înalt care înglobează o mare parte a societăţii sau o mare parte a cel puţin unui sector economic;

- pentru criteriul de la litera b): 1 – intervenţia nu este nouă, în mare parte deja existentă în cadrul normativ şi/sau necesitatea (precum şi modul) intervenţiei a fost stabilită expres în alt act normativ superior în vigoare (inclusiv în tratat internaţional la care Moldova este parte), 2 – intervenţia vine cu unele inovaţii parţiale care ar putea schimba în parte mecanismele/normele de bază existente în prezent, 3 – intervenţia este în mare parte inovativă şi nu a fost aplicată anterior;

- pentru criteriul de la litera c): 1 – ar putea fi afectată neesenţial o parte mică a societăţii sau o parte mică a unui sector economic; 2 – ar putea fi afectată neesenţial o parte mai mare a societăţii sau a unui sector economic, 3 – ar putea fi afectată substanţial o parte mare a societăţii sau cel puţin a unui sector economic.

Punctajul va fi înscris în următorul mod:

 

 

După stabilirea punctajului se determină totalul punctelor acumulate prin sumarea acestora. Corespunzător, analiza va fi efectuată simplificat, dacă nici unul dintre criterii nu va acumula separat 3 puncte sau dacă în sumă va acumula maximum 6 (inclusiv). În caz contrar se efectuează o analiză complexă.

Actul de analiză a impactului de reglementare va include tabelul de punctaj şi o explicaţie succintă a punctajului oferit pentru fiecare criteriu.

Punctajul este stabilit iniţial de autoritatea ce elaborează documentul de analiză a impactului de reglementare şi poate fi revizuit şi modificat pe parcursul procesului de consultare şi promovare a actului normativ şi documentului de analiză a impactului de reglementare în cauză la propunerea şi solicitarea părţilor implicate.

2) Definirea problemei.

a) Se determină clar şi concis (într-o frază) problema şi/sau problemele care urmează să fie soluţionate.

b) Se descrie problema, persoanele/entităţile afectate şi justificarea necesităţii schimbării situaţiei curente şi viitoare, în baza dovezilor şi datelor cu indicarea surselor acestora. Definirea problemei este la fel de importantă şi în cazul în care elaborarea actelor normative este prevăzută de acte normative superioare şi documente de politici. În aceste cazuri, definirea problemei ţine de înţelegerea mai bună a situaţiei pe care îşi propune s-o îmbunătăţească statul prin implementarea actelor normative propuse.

c) Se descriu clar cauzele care au dus la apariţia problemei (cauzele nu pot fi definite ca lipsa intervenţiei sau lipsa reglementării).

d) Se descrie cum a evoluat problema şi cum va evolua în viitor fără o intervenţie adiţională. Evoluţia descrisă aici se mai numeşte scenariul de bază sau opţiunea “a nu face nimic”. Se identifică întregul spectru de efecte negative şi pozitive ale stării actuale de fapt şi de drept, în baza rigorilor de a analiză şi descriere a opţiunii stabilite la punctul 10 subpunctul 5) din prezenta Metodologie.

e) Într-un subcompartiment distinct se descriu politicile şi reglementările existente care condiţionează intervenţia statului şi cadrul juridic actual, aplicabil raporturilor analizate, şi se identifică carenţele prevederilor normative în vigoare.

Suplimentar în analiza complexă:

f) Mărimea (dimensiunea) problemei/problemelor depistate se prezintă în mod cuantificat, exprimată în unităţi de măsură similare (sau compatibile) cu cele utilizate pentru expunerea cauzelor şi identificarea efectelor problemei definite şi care vor fi conexe cu obiective şi impactul opţiunii recomandate.

3) Stabilirea obiectivelor.

a) Se stabilesc principalele obiective ale intervenţiei din partea statului, care sînt legate direct de problemă şi cauzele acesteia (obiectivele nu se stabilesc ca necesitatea de a întreprinde acţiuni sau ca necesitatea aprobării unei reglementări).

Suplimentar în analiza complexă:

b) Obiectivele se expun cuantificate şi fixate în timp.

4) Identificarea opţiunilor.

a) Se face referinţă la opţiunea “a nu face nimic”, descrisă în secţiunea cu privire la problemă.

b) Se descrie pe cît de larg posibil opţiunea (intervenţia) recomandată. Se identifică şi se expune întregul spectru de soluţii/drepturi/obligaţii ce se doresc să fie stabilite în cadrul intervenţiei propuse. După caz, adiţional, se anexează varianta preliminară a proiectului de act normativ.

Suplimentar în analiza complexă:

c) Se stabileşte cel puţin o opţiune alternativă pentru opţiunea recomandată şi opţiunea “a nu face nimic”. La selectarea opţiunii(lor) alternative se identifică şi se descriu cele mai realiste opţiuni, inclusiv opţiuni de nereglementare, care ar putea să soluţioneze problema prin schimbarea scenariului de bază (opţiunii “a nu face nimic”) şi atingerii obiectivelor. Dacă opţiuni de nereglementare nu sînt incluse, se va explica motivul/cauza neincluderii.

5) Analiza şi compararea opţiunilor.

a) Pentru fiecare opţiune analizată, se descriu principalele costuri şi beneficii. Pentru opţiunea recomandată şi alternativă se descriu costurile şi beneficiile adiţionale în comparaţie cu situaţia din opţiunea “a nu face nimic”. Descrierea va include un spectru cît mai larg de costuri şi beneficii confirmate prin dovezi şi presupuneri argumentate, inclusiv cele economice (de exemplu, impactul asupra nivelului preţurilor, asupra exportului, importului, asupra bugetului de stat), sociale (cum ar fi impactul asupra locurilor de muncă, categoriile de populaţii care vor fi afectate, veniturilor şi consumului populaţiei, a sănătăţii şi siguranţei publice) şi de mediu (gradul de afectare a mediului înconjurător).

b) Se identifică cele mai relevante/iminente riscuri care pot cauza eşecul intervenţiei preconizate şi/sau opţiunii alternative (dacă aceasta este propusă) ori diminuarea substanţială a beneficiului net preconizat, corespunzător se explică care vor fi intervenţiile necesare pentru reducerea probabilităţii apariţiei acestor riscuri şi/sau diminuării consecinţelor.

c) Se indică separat dacă, din totalul de costuri identificate, vor apărea costuri de conformare pentru întreprinderi (va apărea necesitatea unor investiţii suplimentare pentru întreprinzători ca aceştia să nu activeze cu încălcarea cerinţelor normative din proiect) sau dacă vor fi majorate costurile de conformare deja existente în urma adoptării intervenţiei propuse. Analiza costurilor se realizează considerînd cel puţin următoarele tipuri de costuri ale întreprinzătorilor: administrative (de armonizare a intervenţiei propuse, deschiderea de noi subdiviziuni, schimbări în structura administrativă existentă, instruirea personalului), bugetare (finanţări suplimentare, costuri necesare de creare a subdiviziunilor, de restructurare, de instruire a personalului, de investiţie în tehnologii, de retribuire a muncii, expunerea surselor de finanţare a costurilor). Se explică dacă sînt prevăzute măsuri de diminuare a acestor costuri.

d) Se identifică dacă există impacturi disproporţionate asupra anumitor categorii de întreprinderi, inclusiv dacă se vor atesta schimbări cu privire la poziţiile concurenţiale, şi se explică dacă sînt propuse măsuri pentru a evita aceste impacturi. Totodată, se descrie separat, dacă este cazul, care vor fi costurile şi beneficiile intervenţiei propuse asupra întreprinderilor micro şi mici. În cazul existenţei unui impact accentuat asupra acestor întreprinderi, se explică dacă sînt propuse scutiri sau cerinţe mai lejere faţă de întreprinderile micro şi mici şi în ce măsură acestea vor reduce impacturile negative asupra întreprinderilor.

e) Beneficiile opţiunii recomandate trebuie să justifice costurile acesteia şi beneficiile nete să fie mai mari faţă de alte opţiuni. În cazurile în care intervenţia/acţiunea este clar prescrisă/indicată de către actele normative superioare sau documentele de politici, se demonstrează că opţiunea recomandată este mai eficientă în atingerea obiectivelor şi mai ieftină în comparaţie cu celelalte opţiuni.

Suplimentar în analiza complexă:

f) Costurile şi beneficiile se prezintă preponderent cuantificat. Pentru costurile şi beneficiile care nu pot fi cuantificate se vor include suplimentar explicaţii cu privire la cauza imposibilităţii cuantificării, acestea fiind analizate din punct de vedere calitativ.

g) Se prezintă, sub formă de tabel, sumarul costurilor şi beneficiilor economice, sociale şi de mediu pentru opţiunile analizate; se recomandă o opţiune în baza comparaţiei beneficiilor şi costurilor din toate opţiunile.

6) Implementarea şi monitorizarea (acest capitol este prevăzut pentru analiza complexă).

a) Se descrie cum va fi organizată implementarea opţiunii recomandate pentru a atinge obiectivele, inclusiv avînd în vedere capacităţile instituţionale şi financiare existente.

b) Se indică clar indicatorii de performanţă în baza cărora se va efectua monitorizarea şi evaluarea opţiunii recomandate şi se explică cum va fi monitorizată şi evaluată opţiunea.

7) Consultarea.

a) Se descriu principalele părţi interesate în intervenţia/opţiunea propusă, inclusiv autorităţile statului, mediul academic, mediul de afaceri, în special întreprinderile mici şi mijlocii, sectorul asociativ şi cetăţenii (pentru analiza simplificată pot fi desfăşurate mai puţine consultări).

b) Se explică succint cum s-a asigurat consultarea adecvată a părţilor. Inclusiv se oferă informaţia despre data şi locul publicării actului de analiză a impactului de reglementare, precum şi timpul oferit publicului pentru comentarii.

c) Se expune succint poziţia fiecărei entităţi consultate vizavi de documentul de analiză a impactului de reglementare şi/sau intervenţia propusă.

Suplimentar în analiza complexă:

d) Se înregistrează răspunsurile din procesul de consultare şi se explică dacă a fost folosite rezultatele consultărilor. Se ataşează tabelul de divergenţe separat pentru documentul de analiză a impactului de reglementare.

 

IV. PROCESUL ANALIZEI IMPACTULUI DE REGLEMENTARE

11. Procesul analizei impactului de reglementare are următoarele etape:

1) identificarea problemei şi luarea deciziei de a iniţia procesul de analiză a impactului de reglementare. Prima etapă a procesului de analiză este identificarea problemei, care poate justifica intervenţia statului prin reglementare. Autoritatea administraţiei publice abilitată să iniţieze elaborarea unui proiect de act normativ poartă răspundere pentru corespunderea acţiunilor cu prezenta Metodologie;

2) pregătirea analizei impactului de reglementare. Anterior elaborării proiectului de act normativ sau concomitent cu elaborarea acestuia, autoritatea administraţiei publice întocmeşte analiza impactului de reglementare, conform prevederilor prezentei Metodologii. Autoritatea administraţiei publice poate elabora şi perfecţiona în paralel proiectul de act normativ care va însoţi analiza impactului de reglementare. Proiectul analizei impactului de reglementare, cu sau fără proiectul actului normativ, se plasează pe pagina web a autorităţii administraţiei publice pentru consultări publice în conformitate cu rigorile pentru transparenţă în procesul decizional;

3) examinarea analizei impactului de reglementare de către Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător (în continuare – Grup de lucru).

Analiza impactului de reglementare se prezintă spre examinare şi avizare grupului de lucru separat sau împreună cu proiectul actului normativ. În cazul în care analiza impactului este însoţită de proiectul actului normativ, la solicitarea autorilor documentului de analiză a impactului de reglementare, Grupul de lucru poate decide să examineze proiectul actului în aceeaşi şedinţă numai dacă analiza impactului este prioritar examinată separat, fiind avizată pozitiv, şi dacă proiectul de act normativ nu necesită timp suplimentar pentru analiză şi consultări preliminare. În urma examinării, Grupul de lucru poate adopta trei tipuri de aviz în privinţa analizei impactului de reglementare:

a) pozitiv, care presupune că analiza impactului de reglementare corespunde cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie, în mod implicit conţine informaţie suficientă pentru a argumenta necesitatea intervenţiei şi oportunitatea modului în care se preconizează intervenţia;

b) parţial pozitiv, care presupune că analiza impactului de reglementare necesită unele îmbunătăţiri pentru a corespunde cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie, însă de principiu conţine informaţia esenţială în baza căreia ar putea fi identificată oportunitatea intervenţiei propuse;

c) negativ, care înseamnă că analiza impactului de reglementare nu corespunde într-o măsură semnificativă cerinţelor prevăzute de prezenta Metodologie necesită o revizuire esenţială şi implicit informaţia prezentată nu este suficientă pentru a argumenta oportunitatea intervenţiei.

În cazul în care Grupul de lucru se expune în aceeaşi şedinţă şi în privinţa actului normativ, avizarea va avea loc în conformitate cu prevederile punctului 11 subpunctul 6) din prezenta Metodologie şi nu este obligatorie prezentarea repetată pentru examinare după efectuarea consultărilor publice prevăzute la punctul 11 subpunctele 4) şi 5) din prezenta Metodologie.

Avizul negativ acordat documentului de analiză a impactului de reglementare presupune în mod automat şi avizarea negativă a proiectului de act normativ la care se referă acesta. Grupul de lucru nu va examina proiecte de acte normative a căror analiza a fost avizată negativ.

Termenul de examinare şi prezentare a avizului de către grupul de lucru este de cel mult 2 săptămîni. Avizul acordat de grupul de lucru în privinţa documentului de analiză a impactului de reglementare şi/sau a proiectului de act normativ are caracter consultativ;

4) avizarea şi consultările publice. Proiectul analizei impactului de reglementare şi proiectul actului normativ se avizează de autorităţile şi instituţiile interesate, conform legislaţiei;

5) definitivarea proiectului analizei impactului de reglementare şi proiectului actului normativ. Autoritatea administraţiei publice definitivează proiectul analizei impactului de reglementare şi proiectul actului normativ conform avizelor şi consultărilor publice, cu întocmirea tabelului divergenţelor;

6) examinarea proiectului actului normativ de către Grupul de lucru. După avizările oficiale şi consultările publice, proiectul actului normativ (însoţit de analiza impactului de reglementare perfecţionată), dacă acesta n-a fost avizat anterior împreună cu analiza impactului de reglementare, se prezintă spre examinare Grupului de lucru. Grupul de lucru se va expune în vederea respectării şi implementării principiilor de reglementare a activităţii de întreprinzător prin proiectul de act normativ propus, dar şi, în cazul în care analiza impactului de reglementare a fost anterior avizat parţial pozitiv, în privinţa variantei îmbunătăţite şi completate a documentului de analiză a impactului de reglementare.

Grupul de lucru nu examinează şi nu avizează proiecte de acte normative care nu sînt însoţite de documentul aferent de analiză a impactului de reglementare care, la rîndul său, a fost examinat şi avizat.

În urma examinării grupul de lucru va emite aviz pozitiv, parţial pozitiv (cu indicarea obiecţiilor şi sugestiilor) sau negativ, în funcţie de nivelul de conformare cu principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător şi prezenta Metodologie. Avizul se emite primordial pentru proiectul de act normativ şi poate conţine menţiuni în privinţa documentului de analiză a impactului de reglementare, dacă acesta a suferit modificări şi dacă Grupul de lucru decide să modifice avizul acordat anterior pentru analiza impactului de reglementare. Avizul Grupului de lucru va fi anexat în mod obligatoriu la documentul de analiză a impactului de reglementare şi la dosarul proiectului de act normativ, pentru a fi transmis spre promovare şi aprobare.

12. Autoritatea administraţiei publice responsabilă pentru implementarea actului normativ monitorizează performanţa actului de reglementare, folosind indicatorii conţinuţi în analiza impactului de reglementare, şi, după caz, propune modificarea ori abrogarea acestuia.

 

[Metodologia în redacţia Hot.Guv. nr.775 din 20.06.2016, în vigoare 01.07.2016]