Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707-XII din 10.09.91

          Convenţie privind lupta împotriva discriminării în
                       domeniul învăţămîntului*

                           din  15.12.1960

                                * * *

                     Publicată în ediţia oficială
           "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.105

---------------------
    * Adoptată la 15 decembrie 1960 la Paris
    Adoptată de Conferinţa generală a Naţiunilor Unite pentru  Educaţie, 
Ştiinţă şi Cultură, la 14 decembrie 1960. A intrat în vigoare la  22 mai 
1962, conform dispoziţiilor art.14
    În vigoare pentru Republica Moldova din 17 iunie 1993

    Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie,
Stiinţă  şi  Cultură,  întrunită  la Paris, de la  14  noiembrie  la  15
decembrie 1960, în cea de-a 11-a sesiune a sa,
    Reamintind că  Declaraţia  universală  a drepturilor  omului  afirmă
principiul  nediscriminării  şi  proclamă dreptul oricărei  persoane  la
educaţie,
    Considerînd că discriminarea în domeniul învăţămîntului constituie o
violare a drepturilor enunţate în această declaraţie,
    Considerînd că,   în   conformitate   cu  Actul   său   constitutiv,
Organizaţia  Naţiunilor  Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi  Cultură  îşi
propune  să stabilească colaborarea între naţiuni, în scopul  asigurării
pentru  toţi  a respectului universal al drepturilor omului,  precum  şi
posibilităţile egale de a primi educaţie,
    Conştientă că  este,  ca atare, de datoria  Organizaţiei  Naţiunilor
Unite  pentru  Educaţie,  Ştiinţă şi  Cultură,  respectînd  diversitatea
sistemelor   naţionale  de  educaţie,  nu  numai  de  a  condamna  orice
discriminare în domeniul învăţămîntului, ci de a promova în acelaşi timp
egalitatea  de  posibilităţi  şi de tratament pentru orice  persoană  în
acest domeniu,
    Fiind sesizată  de  propuneri referitoare la diferitele aspecte  ale
discriminării  în  domeniul  învăţămîntului, chestiune  care  constituie
punctul 17.1.4 al ordinii de zi a sesiunii,
    După ce a hotărît,  cu  prilejul  celei de-a 10-a sale  sesiuni,  că
această  chestiune va face obiectul unei Convenţii internaţionale precum
şi al unor recomandări către Statele membre,
    Adoptă astăzi 14 decembrie 1960, prezenta Convenţie:

                            Articolul 1
    1. În sensul   prezentei   Convenţii,  termenul  de   "discriminare"
cuprinde  orice  distincţie,  excludere, limitare sau  preferinţă  care,
întemeiată  pe  rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică  sau
orice altă opinie, origine naţională sau socială, situaţie economică sau
naştere,  are  drept  obiect sau ca rezultat  suprimarea  sau  alterarea
egalităţii de tratament în ceea ce priveşte învăţămîntul şi mai ales:
    a) înlăturarea  unor  persoane  sau  a unui grup de  la  accesul  la
diverse tipuri sau grade de învăţămînt;
    b) limitarea  la  un nivel inferior a educaţiei unei persoane sau  a
unui grup;
    c) sub rezerva celor stabilite în articolul 2 al prezentei Convenţii
instituirea  sau  menţinerea unor sisteme sau instituţii  de  învăţămînt
separate pentru persoane sau grupuri; sau
    d) plasarea unei   persoane   sau  a  unui  grup   într-o   situaţie
incompatibilă cu demnitatea umană.
    2. În sensul prezentei Convenţii, cuvîntul "învăţămînt" se referă la
diverse  tipuri  şi diferite grade de învăţămînt şi cuprinde accesul  la
învăţămînt,  nivelul şi calitatea sa, precum şi condiţiile în care  este
predat.

                            Articolul 2
    În cazul cînd  sunt  admise de către stat, situaţiile  următoare  nu
sunt considerate că ar constitui discriminări în sensul articolului 1 al
prezentei Convenţii:
    a) crearea sau menţinerea de sisteme sau de instituţii de învăţămînt
separate  pentru  elevii  de  cele două sexe  cînd  aceste  sisteme  sau
instituţii prezintă înlesniri echivalente de acces la învăţămînt, dispun
de cadre didactice cu aceeaşi calificare şi permit să se urmeze aceleaşi
programe de studii sau programe de studii echivalente;
    b) crearea sau   menţinerea,  din  motive  de  ordin  religios   sau
lingvistic,  de  sisteme  sau instituţii separate în care  se  predă  un
învăţămînt  care corespunde alegerii părinţilor sau tutorilor legali  ai
elevilor,  dacă  adeziunea  la aceste sisteme sau  frecventarea  acestor
instituţii  rămîne  facultativă  şi  dacă învăţămîntul  predat  este  în
conformitate  cu  manuale care ar fi putut fi prescrise sau aprobate  de
către autorităţile competente, în special pentru învăţămîntul de acelaşi
grad;
    c) Crearea sau  menţinerea  de instituţii de învăţămînt  particulare
dacă  aceste  instituţii au drept obiect nu asigurarea  excluderii  unui
grup  oarecare,  ci  sporirea posibilităţilor de învăţămînt pe  care  le
oferă  puterea publică, dacă funcţionarea lor corespunde acestui ţel  şi
dacă  învăţămîntul  predat este conform cu normele care ar fi  putut  fi
prescrise  sau  aprobate  de către autorităţile  competente  în  special
pentru învăţămîntul de acelaşi grad.

                            Articolul 3
    În scopul de  a  elimina  sau preveni orice discriminare  în  sensul
prezentei Convenţii, statele participante îşi iau angajamentul:
    a) să abroge  orice  dispoziţii legislative şi administrative şi  să
pună   capăt  oricăror  practici  administrative  care  ar  comporta   o
discriminare în domeniul învăţămîntului;
    b) să ia măsurile  necesare, la nevoie pe cale legislativă, pentru a
nu  se face nici o discriminare la admiterea elevilor în instituţiile de
învăţămînt;
    c) să nu admită,  în  ceea ce priveşte cheltuielile de  şcolarizare,
atribuirea  de  burse  sau  orice alte forme de  ajutorare  a  elevilor,
acordarea  de  autorizaţii  sau înlesniri care pot  fi  necesare  pentru
urmarea  studiilor  în străinătate, nici o diferenţă de tratament  între
naţionali  din  partea autorităţilor, afară de cele care se  bazează  pe
merite sau pe nevoi;
    d) să nu admită,  în cazul unui ajutor eventual, dat sub orice formă
de  către  autorităţile  publice  instituţiilor de  învăţămînt,  nici  o
preferinţă  sau  restricţie bazate exclusiv pe faptul că elevii  aparţin
unui grup determinat;
    e) să acorde resortisanţilor străini care locuiesc pe teritoriul lor
acelaşi acces la învăţătură ca şi propriilor lor naţionali.

                            Articolul 4
    Statele participante   la   prezenta  Convenţie  îşi  iau  în   plus
angajamentul să furnizeze, să dezvolte şi să aplice o politică naţională
menită   să   promoveze,   prin  metode  adaptate   circumstanţelor   şi
obiceiurilor  naţionale,  egalitatea de posibilităţi şi de tratament  în
domeniul învăţămîntului, şi mai ales:
    a) să instituie  învăţămîntul  primar  obligatoriu  şi  gratuit;  să
generalizeze  şi  să facă accesibil pentru toţi învăţămîntul  mediu  sub
diversele  sale  forme;  să facă accesibil pentru toţi,  în  funcţie  de
capacităţile  fiecăruia, în condiţii de egalitate deplină,  învăţămîntul
superior;  să  asigure  executarea de către toţi  a  obligaţiei  şcolare
prevăzute de lege;
    b) să asigure  în toate instituţiile de învăţămînt public de acelaşi
grad  un învăţămînt de acelaşi nivel şi condiţii echivalente în ceea  ce
priveşte calitatea învăţămîntului predat;
    c) să încurajeze şi să intensifice, prin mijloace adecvate, educaţia
persoanelor  care  n-au urmat învăţămîntul primar sau care nu  l-au  dus
pînă  la  capăt,  şi să le permită să-şi urmeze studiile în  funcţie  de
aptitudinile lor;
    d) să asigure   fără  discriminare  pregătirea  pentru   profesiunea
didactică.

                            Articolul 5
    1. Statele participante la prezenta Convenţie convin:
    a) că educaţia   trebuie   să   urmărească  deplina   dezvoltare   a
personalităţii  umane  şi întărirea respectului drepturilor omului şi  a
libertăţilor  fundamentale  şi că ea trebuie să favorizeze  înţelegerea,
toleranţa  şi prietenia între toate naţiunile şi toate grupurile rasiale
sau  religioase,  precum şi dezvoltarea activităţilor  Naţiunilor  Unite
pentru menţinerea păcii;
    b) că este necesar  să  se respecte libertatea părinţilor  şi,  dacă
este  cazul,  a  tutorilor  legali:  1. de a  alege  pentru  copiii  lor
instituţii   de   învăţămînt  altele  decît  cele  ale   statului,   dar
corespunzătoare  normelor  minime care pot fi prescrise sau aprobate  de
către autorităţile competente; 2. de a asigura, conform modalităţilor de
aplicare  proprii  legislaţiei  fiecărui stat,  educaţia  religioasă  şi
morală  a  copiilor  în  conformitate cu propriile  lor  convingeri;  de
asemenea,  nici o persoană sau nici un grup nu trebuie să fie constrînse
să primească o instrucţie religioasă incompatibilă cu convingerile lor;
    c) că este necesar   să   se  recunoască   membrilor   minorităţilor
naţionale  dreptul de a exercita activităţi educative proprii,  inclusiv
de  a deschide şcoli şi, conform cu politica fiecărui stat în materie de
educaţie,  de a utiliza sau preda în propria lor limbă, însă cu condiţia
ca:
    (i) acest drept să nu fie exercitat într-un mod care să împiedice pe
membrii   minorităţilor   de  a  înţelege  limba  şi  cultura   întregii
colectivităţi  şi  de  a  lua  parte la activităţile  ei,  sau  care  ar
compromite suveranitatea naţională;
    (ii) nivelul  învăţăturii predate în aceste şcoli să nu fie inferior
nivelului general prescris sau aprobat de către autorităţile competente;
şi
    (iii) frecventarea acestor şcoli să fie facultativă.
    2. Statele participante  la prezenta Convenţie se obligă să ia toate
măsurile  necesare pentru asigurarea aplicării principiilor enunţate  în
paragraful 1 al prezentului articol.

                            Articolul 6
    In aplicarea  prezentei Convenţii, statele participante se angajează
să  acorde  cea  mai  mare atenţie  recomandărilor  pe  care  Conferinţa
generala  a  Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie,  Ştiinţă  şi
Cultură  le-ar  adopta în scopul de a defini măsurile ce  trebuie  luate
pentru  a  lupta  împotriva  diferitelor aspecte  ale  discriminării  în
învăţămînt şi de a asigura egalitatea de posibilităţi şi de tratament.

                            Articolul 7
    Statele participante  la prezenta Convenţie vor trebui să indice  în
rapoartele  periodice  pe  care le vor prezenta Conferinţei  generale  a
Organizaţiei  Naţiunilor  Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură,  la
datele  şi în forma pe care ea le va determina, dispoziţiile legislative
şi regulamentele, precum şi alte măsuri adoptate de ele pentru aplicarea
prezentei  Convenţii,  inclusiv  cele  luate în  vederea  formulării  şi
dezvoltării  politicii  naţionale  definite la articolul  4,  precum  şi
rezultatele obţinute şi obstacolele întîlnite la punerea ei în aplicare.

                            Articolul 8
    Orice litigiu  între  două  sau  mai  multe  state  participante  la
prezenta  Convenţie, cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei
Convenţii  şi care nu va fi fost soluţionat pe calea tratativelor va  fi
supus,   la  cererea  părţilor  în  litigiu,  Curţii  Internaţionale  de
Justiţie,  pentru  ca ea să decidă în această chestiune în  lipsa  altei
proceduri de soluţionare a litigiului.

                            Articolul 9
    Nu va fi admisă nici o rezervă la prezenta Convenţie.

                            Articolul 10
    Prezenta Convenţie nu are ca efect atingerea drepturilor de care pot
să  se  bucure indivizi sau grupuri în virtutea unor acorduri  încheiate
între două sau mai multe state, cu condiţia ca aceste acorduri să nu fie
contrare nici literei, nici spiritului prezentei Convenţii.

                            Articolul 11
    Prezenta Convenţie este întocmită în limbile engleză, franceză, rusă
şi spaniolă, cele patru texte avînd aceeaşi valabilitate.

                            Articolul 12
    1. Prezenta Convenţie  va  fi supusă spre ratificare  sau  acceptare
statelor  membre  ale  Organizaţiei Naţiunilor  Unite  pentru  Educaţie,
Ştiinţă şi Cultură, în conformitate cu procedurile lor constituţionale.
    2. Instrumentele  de  ratificare  sau  acceptare vor  fi  depuse  la
Directorul  general  al Organizaţiei Naţiunilor Unite  pentru  Educaţie,
Ştiinţă şi Cultură.

                            Articolul 13
    1. Prezenta Convenţie  este  deschisă pentru aderare  oricărui  stat
care  nu  este membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru  Educaţie,
Ştiinţă  şi  Cultură,  invitat să adere la aceasta  de  către  Consiliul
executiv al Organizaţiei.
    2. Aderarea se  va face prin depunerea unui instrument de aderare la
Directorul  general  al Organizaţiei Naţiunilor Unite  pentru  Educaţie,
Ştiinţă şi Cultură.

                            Articolul 14
    Prezenta Convenţie  va  intra  în  vigoare la trei  luni  după  data
depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare, de acceptare sau
de  aderare, numai pentru statele care au depus instrumentele respective
de ratificare, acceptare sau aderare la această dată sau anterior. Ea va
intra  în  vigoare pentru orice alt stat după trei luni de la  depunerea
instrumentului său de ratificare, acceptare sau aderare.

                            Articolul 15
    Fiecare din statele  participante la prezenta Convenţie recunosc  că
aceasta  este  aplicabilă nu numai teritoriului lor metropolitan, ci  şi
tuturor  teritoriilor  neautonome,  sub  tutelă,  coloniale,  sau  altor
teritorii  cărora le asigură relaţiile internaţionale; ele se obligă  să
consulte,  dacă va fi necesar, guvernele sau alte autorităţi  competente
ale  ziselor teritorii, în momentul ratificării, acceptării sau aderării
sau  în prealabil, cu scopul de a obţine aplicarea Convenţiei la  aceste
teritorii,  precum  şi să notifice Directorului general al  Organizaţiei
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, teritoriile cărora
li  se va aplica Convenţia, această notificare urmînd a avea efect  după
trei luni de la data primirii ei.

                            Articolul 16
    1. Fiecare din  statele  participante la prezenta Convenţie va  avea
facultatea  de a denunţa prezenta Convenţie în numele său propriu sau în
numele oricărui teritoriu căruia îi asigură relaţiile internaţionale.
    2. Denunţarea  va fi notificată printr-un instrument scris depus  la
Directorul  general  al Organizaţiei Naţiunilor Unite  pentru  Educaţie,
Ştiinţă şi Cultură.
    3. Denunţarea   va   produce  efecte  la  12  luni   după   primirea
instrumentului de denunţare.

                            Articolul 17
    Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie,
Ştiinţă  şi Cultură va informa statele membre ale Organizaţiei,  statele
nemembre   la  care  se  referă  articolul  13,  precum  şi  Organizaţia
Naţiunilor Unite, despre depunerea tuturor instrumentelor de ratificare,
acceptare  sau  aderare  menţionată în articolele 12 şi  13,  precum  şi
despre  notificările şi denunţările prevăzute respectiv în articolele 15
şi 16.

                            Articolul 18
    1. Prezenta Convenţie  va  putea  fi revizuită de  către  Conferinţa
generală  a  Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie,  Ştiinţă  şi
Cultură.  Revizuirea  nu  va lega totuşi decît statele care  vor  deveni
părţi la Convenţia de revizuire.
    2. În cazul cînd Conferinţa generală ar adopta o nouă Convenţie prin
care  s-ar  revizui  total sau parţial prezenta Convenţie, şi  afară  de
cazul  cînd  noua Convenţie nu va dispune altfel, prezenta Convenţie  va
înceta  de  a  fi  deschisă ratificării,  acceptării  sau  aderării,  cu
începere de la data intrării în vigoare a noii Convenţii de revizuire.

                            Articolul 19
    În conformitate   cu  articolul  102  al  Cartei  Naţiunilor  Unite,
prezenta  Convenţie va fi înregistrată la Secretariatul Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.
    Făcută la Paris,  la 15 decembrie 1960, în două exemplare autentice,
semnate de preşedintele Conferinţei generale, întrunită la cea de-a 11-a
sesiune  a sa, şi de către Directorul general al Organizaţiei Naţiunilor
Unite  pentru  Educaţie,  Ştiinţă  şi Cultură, care  vor  fi  depuse  şi
arhivele  Organizaţiei  Naţiunilor  Unite pentru  Educaţie,  Ştiinţă  şi
Cultură  şi  ale căror copii certificate conforme vor fi remise  tuturor
statelor  menţionate  în  articolele  12 şi 13  precum  şi  Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
    Textul care precede  este textul autentic al Convenţiei astfel cum a
fost  adoptat  de  Conferinţa generală a Organizaţiei  Naţiunilor  Unite
pentru  Educaţie,  Ştiinţă şi Cultură la cea de-a unsprezecea sesiune  a
sa,  care  s-a  ţinut la Paris şi care a fost declarată  închisă  la  15
decembrie 1960.
    Drept pentru care şi-au pus semnătura, astăzi 15 decembrie 1960.