Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1318-XII din 02.03.93 Acord european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale pe şosele (A.E.T.R.), din 01.07.70 * * * Publicat în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1998, volumul 4, pag.109 ------------------------- *În vigoare pentru Republica Moldova din 22 noimbrie 1993. Părţile contractante în dorinţa de a favoriza dezovoltarea şi îmbunătăţirea transporturilor, rutiere internaţionale de mărfuri şi pasageri, conştiente de necesitatea de a spori siguranţa traficului rutier, de a reglementa condiţiile de muncă în transporturile rutiere internaţionale în conformitate cu principiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi de a adopta în comun anumite măsuri pentru asigurarea respectării unei asemenea reglementări, au convenit după cum urmează: Articolul 1 Definiţii În sensul prezentului acord, se înţelege: a) prin vehicul, orice automobil sau remorcă; acest termen include orice ansamblu de vehicule; b) prin automobil, orice vehicul avînd un motor cu propulsie, care circulă pe şosea cu mijloacele sale proprii şi care serveşte în mod normal la transportul de persoane sau de mărfuri pe şosea, sau la tracţiunea pe şosea a vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane sau de mărfuri; acest termen nu cuprinde tractoarele agricole; c) prin remorcă, orice vehicul destinat a fi cuplat cu un automobil; acest termen cuprinde semiremorcile; d) prin semiremorcă, orice remorcă destinată a fi cuplată cu un automobil, astfel încît aceasta să se sprijine cu o parte pe automobil şi o parte importantă din greutatea sa şi din greutatea încărcăturii să fie suportată de automobilul respectiv; e) prin ansamblu de vehicule, vehiculele cuplate care participă la circulaţia rutieră ca o singură unitate; f) prin greutate maximă permisă, greutatea maximă a vehiculului încărcat, declarată admisă de către autoritatea competentă a statului în care vehiculul este înmatriculat; g) prin transport rutier, orice deplasare efectuată pe rute deschise pentru public, cu încărcătură sau fără încărcătură, a unui vehicul destinat transportului de călători sau mărfuri; h) prin transport rutier internaţional, orice transport rutier care include traversarea a cel puţin unei frontiere; i) prin servicii regulate, serviciile care asigură transportul de persoane, efectuat după un program şi pe itinerare determinate, aceste servicii oferind posibilitatea de a lua şi de a lăsa pasagerii din/în staţii stabilite în prealabil. Un regulament de exploatare sau documente înlocuitoare, aprobate de către autorităţile publice competente ale părţilor contractante şi publicate de transportator înaintea punerii în aplicare, stabilesc condiţiile de transport, mai ales frecvenţa, orarele, tarifele şi obligaţia de a transporta, în măsura în care aceste condiţii nu sunt precizate printr-un text legal sau reglementar. Oricare ar fi organizatorul transporturilor, sunt considerate tot ca servicii regulate acele servicii care asigură transportul unor categorii determinate de călători, excluzînd alţi călători, în măsura în care aceste servicii sunt efectuate conform condiţiilor indicate în primul alineat al prezentei definiţii. Serviciile acestei categorii, mai ales acelea care asigură transportul lucrătorilor la locul de muncă şi la domiciliul lor sau transportul elevilor la institutele de învăţămînt şi la domiciliul lor, sunt numite în continuare servicii regulate speciale; j) prin şofer, orice persoană, salariată sau nu, care conduce vehiculul, chiar pentru o perioadă scurtă, sau care este la bordul vehiculului pentru a-l putea conduce, dacă este cazul; k) prin membru al echipajului sau membru de echipaj, şoferul sau una dintre persoanele menţionate mai jos, fie că acest şofer sau că aceste persoane sunt salariate sau nu: (i) însoţitorul, adică orice persoană care însoţeşte şoferul pentru a-l asista la anumite manevre şi care ia parte efectiv, în mod obişnuit, la operaţiunile de transport, fără a fi un şofer în sensul paragrafului j) al prezentului articol. (ii) încasatorul (taxatorul), adică orice persoană care însoţeşte şoferul unui vehicul care transportă persoane şi care are ca sarcină principală să elibereze sau să controleze biletele sau alte documente care permit persoanelor să călătorească în vehicul; l) prin săptămînă, perioada cuprinsă între ora 0 a zilei de luni şi ora 24 a zilei de duminică; m) prin repaus, orice perioadă neîntreruptă de cel puţin o oră, în timpul căreia şoferul poate să dispună liber de timpul său. Articolul 2 Domeniu de aplicabilitate 1. Prezentul acord se va aplica pe teritoriul fiecărei părţi contractante tuturor operaţiunilor de transport rutier internaţional efectuate cu un vehicul înmatriculat pe teritoriul acestei părţi contractante sau pe teritoriul oricărei alte părţi contractante. 2. Cu toate acestea: a) dacă, pe parcursul unei operaţiuni de transport rutier internaţional, unul sau mai mulţi membri ai echipajului nu părăsesc teritoriul naţional unde îşi exercită în mod normal activităţile lor profesionale, partea contractantă căreia îi aparţine acest teritoriu va fi liberă să nu aplice prevederile prezentului acord cu privire la acest sau la aceşti membri ai echipajului; b) dacă părţile contractante al căror teritoriu este tranzitat nu se înţeleg într-un alt mod, prezentul acord nu se va aplica transporturilor rutiere internaţionale efectuate cu: - vehicule destinate transporturilor de mărfuri şi a căror greutate maximă admisă, inclusiv cea a remorcilor sau a semiremorcilor, nu depăşeşte 3,5 tone; - vehicule destinate transporturilor de călători care, după tipul lor de construcţie sau de echipament, sunt construite să transporte maximum nouă persoane, inclusiv şoferul, şi sunt destinate acestui scop; - vehicule destinate transporturilor de persoane prin servicii regulate al căror parcurs al liniei nu depăşeşte 50 kilometri; - vehicule a căror viteză maximă admisă nu depăşeşte 30 kilometri pe oră; - vehicule destinate serviciilor forţelor armate, protecţiei civile, pompierilor şi foţelor care răspund de menţinerea ordinii publice sau care sunt sub controlul acestora; - vehicule destinate serviciilor de analizare, de protecţie împotriva inundaţiilor, serviciilor apei, gazului, electricităţii, gunoiului, colectării gunoaielor, telegrafului, telefoanelor, poştei, radiodifuziunii, televiziunii şi detectării emiţătorilor sau receptorilor de televiziune sau radio; - vehicule folosite pentru stare de urgenţă sau destinate acţiunilor de salvare; - vehicule specializate destinate serviciilor medicale; - vehicule care transportă materiale aparţinînd circurilor sau bîlciurilor; - vehicule specializate de depanare; - vehicule supuse testelor rutiere în vederea perfecţionării tehnice, reparării sau întreţinerii, şi vehicule noi sau transformate, care nu sunt încă puse în circulaţie; - vehicule folosite pentru transporturi necomerciale de bunuri în scopuri particulare; - vehicule folosite pentru colectarea laptelui în ferme sau pentru aducerea în ferme a bidoanelor cu lapte sau a produselor din lapte destinate hranei animalelor. Articolul 3 Aplicarea anumitor dispoziţii ale acordului în transporturile rutiere efectuate de vehicule provenind din state care nu sunt părţi contractante 1. Fiecare parte contractantă va aplica pe teritoriul său, în transporturile rutiere internaţionale efectuate de orice vehicul înmatriculat pe teritoriul unui stat care nu este parte contractantă la prezentul acord, dispoziţii cel puţin la fel de stricte ca acelea care sunt prevăzute în art. 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 ale prezentului acord. 2. Fiecare parte contractantă va putea, în cazul unui vehicul înmatriculat într-un stat care nu este parte contractantă la prezentul acord, să nu pretindă decît foi de parcurs zilnice completate de mînă de către şofer în locul aparatului de control, conform specificaţiilor cuprinse în anexa la prezentul acord. Articolul 4 Principii generale Fiecare parte contractantă poate aplica minime mai ridicate sau maxime mai scăzute decît cele prevăzute în art. 5-8 inclusiv. Dispoziţiile prezentului acord rămîn totuşi aplicabile şoferilor care efectuează transporturi internaţionale pe vehicule înmatriculate într-un alt stat parte contractantă sau nu. Articolul 5 Echipaje 1. Vîrsta minimă a şoferilor care efectuează transporturi de mărfuri este fixată: a) pentru vehiculele, inclusiv, dacă este cazul, remorcile sau semiremorcile, a căror greutate maximă admisă este inferioară sau egală cu 7,5 tone, la 18 ani împliniţi; b) pentru celelalte vehicule, la: 21 ani împliniţi sau 18 ani împliniţi, cu condiţia ca persoana interesată să posede un carnet de conducere care să ateste pregătirea ca şofer pentru transporturile rutiere de mărfuri, recunoscut de către una dintre părţile contractante. Părţile contractante se vor informa asupra nivelului minim de pregătire cerut în ţara lor şi asupra altor condiţii speciale care sunt aplicabile şoferilor pentru transporturi de mărfuri, în conformitate cu dispoziţiile ptrezentului acord. 2. Şoferii care efectuează transporturi de călători trebuie să fie în vîrstă de cel puţin 21 de ani. Şoferii care efectuează transporturi de călători pe rute care depăşesc o rază de 50 de kilometri în jurul punctului de bază obişnuit al vehiculului trebuie să îndeplinească, de asemenea, una dintre condiţiile următoare: a) să fi efectuat timp de un an, cel puţin, activitatea de şofer pentru transporturi de mărfuri, pe vehicule a căror greutate maximă admisă este mai mare de 3,5 tone; b) să fi efectuat timp de un an, cel puţin, activitatea de şofer pentru transporturi de călători, pe rute care nu depăşesc o rază de 50 de kilometri în jurul punctului de bază obişnuit al vehiculului sau pentru alte tipuri de transporturi de călători, care nu sunt supuse prezentului acord, atît timp cît autoritatea competentă consideră că ei au dobîndit în acest fel experienţa necesară; c) să fie posesorii unui carnet de conducere care să ateste pregătirea ca şofer pentru transporturi rutiere de călători, recunoscut de una dintre părţile contractante. Articolul 6 Timpul de conducere a vehiculului 1. Durata totală de conducere a vehiculului cuprinsă între două repausuri zilnice sau între un repaus zilnic şi un repaus săptămînal, numită în continuare perioada de conducere zilnică nu trebuie să depăşească 9 ore. Poate să fie prelungită pînă la 10 ore, de două ori pe săptămînă. După maximum 6 perioade de conducere zilnică, şoferul trebuie să ia un repaus săptămînal ca cel stabilit în paragraful 3 al art. 8. Perioada de repaus săptămînal poate fi mutată la sfîrşitul celei de a şasea zi, dacă durata totală de conducere a vehiculului în cursul celor 6 zile nu depăşeşte perioada maximă corespunzătoare celor şase perioade de conducere zilnică a vehiculului. În cazul transporturilor internaţionale de călători, altele decît serviciile regulate, cuvintele "şase" şi "al şaselea", care figurează în al doilea şi în al treilea alineat, sunt înlocuite cu "doisprezece" şi, respectiv, cu "al doisprezecelea". 2. Durata totală de conducere nu trebuie să depăşească 90 de ore pentru o perioadă de două săptămîni consecutive. Articolul 7 Întreruperi 1. După patru ore şi jumătate de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză de cel puţin 45 de minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaus. 2. Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate în timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă, astfel încît să se respecte dispoziţiile paragrafului 1. 3. În timpul acestor pauze şoferul nu poate efectua alte activităţi. Conform prezentului articol, timpul de aşteptare şi timpul care nu este afectat conducerii vehiculului, petrecuţi într-un vehicul în mers, în feribot sau în tren, nu sunt consideraţi ca alte activităţi. 4. Întreruperile menţionate în prezentul articol nu pot fi considerate ca repausuri zilnice. Articolul 8 Timp de repaus 1. În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel puţin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de 3 ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin compensare, înainte de sfîrşitul săptămînii următoare. În zilele în care perioada de repaus nu este redusă conform primului alineat, repausul poate fi luat în două sau trei perioade separate în timpul perioadei de 24 de ore, una dintre aceste perioade trebuind să fie de cel puţin 8 ore consecutive. În acest caz durata minimă de repaus ajunge pînă la 12 ore. 2. În timpul fiecărei perioade de 30 de ore, în care există cel puţin doi şoferi la bordul unui vehicul, aceştia trebuie să beneficieze, fiecare, de un repaus zilnic, de cel puţin 8 ore consecutive. 3. În cursul fiecărei săptămîni, una dintre perioadele de repaus menţionate în paragrafele 1 şi 2 atinge, cu titlu de repaus săptămînal, un total de 45 de ore consecutive. Această perioadă de repaus poate fi redusă la un minimum de 36 de ore consecutive, dacă ea este luată la punctul de bază obişnuit al vehiculului sau al şoferului sau la un minimum de 24 de ore consecutive, dacă ea este luată în afara acestor puncte. Fiecare scurtare este compensatăprintr-un timp de repaus echivalent, luat în bloc înainte de sfîrşitul celeide-a treia săptămîni care urmează săptămînii respective. 4. O perioadă de repaus săptămînal care începe într-o săptămînă şi se prelungeşte în următoarea poate fi legată la una sau alta din aceste săptămîni. 5. În cazul transporturilor de călători, cărora li se aplică paragraful 1 alin. 4 al art. 6, o perioadă de repaus săptămînal poate fi mutată în săptămîna care urmează celei la care se referă perioada de repaus şi adăugată repausului săptămînal al acestei de-a doua săptămîni. 6. Orice timp de repaus luat în compensare pentru reducerea perioadelor de repaus zilnic şi/sau săptămînal treubuie să fie legat de un alt repaus, de cel puţin 8 ore, şi trebuie să fie acordat, la cererea persoanei interesate, la locul de staţionare a vehiculului sau la punctul de bază al şoferului. 7. Pauza zilnică poate fi luată într-un vehicul, atunci cînd acesta este echipat cu o cuşetă şi este în staţionare. 8. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1 mai sus menţionat, în cazul în care, în domeniul transporturilor de mărfuri sau de pasageri, un şofer însoţeşte un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul, repausul zilnic poate fi întrerupt o singură dată, atît timp cît sunt îndeplinite condiţiile următoare: - partea de repaus zilnic luată pe jos trebuie să se situeze înainte sau după partea repausului zilnic luată la bordul feribotului sau în tren; - perioada între cele două părţi ale repausului zilnic trebuie să fie cît se poate de scurtă şi nu poate, în nici un caz, să depăşească o oră înainte de îmbarcare sau după debarcare, formalităţile vamale fiind cuprinse în operaţiunile de îmbarcare sau de debarcare; - în timpul celor două părţi ale repausului zilnic, şoferul trebuie să aibă la dispoziţie un pat sau o cuşetă. Repausul zilnic, astfel întrerupt, creşte cu 2 ore. Articolul 9 Derogări Cu condiţia să nu se prejudicieze siguranţa rutieră şi pentru a se da posibilitatea şoferului să atingă un punct de oprire corespunzător, şoferul poate să se abată de la prezentul acord atît cît este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau încărcăturii sale. Şoferul trebuie să menţioneze natura şi motivul abaterii de la acord pe foaia de înregistrare a aparatului de control sau în registrul său de serviciu. Articolul 10 Aparatul de control 1. Părţile contractante vor trebui să prescrie instalarea şi folosirea pe vehiculele înmatriculate pe teritoriile lor a unui aparat de control, în conformitate cu perscripţiile următoare: a) aparatul de control, în sensul prezentului acord, trebuie să corespundă, în ceea ce priveşte condiţiile sale de construcţie, de instalare, de folosire şi de control, dispoziţiilor prezentului acord, inclusiv anexei sale; b) dacă nu se poate folosi în mod normal şi într-un mod adecvat un aparat de control instalat pe un vehicul, fiecare membru al echipajului trebuie să scrie de mînă, pe foaia de parcurs, folosind simboluri grafice adecvate, indicaţiile privind etapele sale de activitate profesională şi de repaus; c) dacă, datorită depărtării de vehicul, membrii echipajului nu au fost în măsură să folosească aparatul, ei trebuie să adauge de mînă; folosind simboluri grafice adecvate, pe foaia de înregistrate, diverşii timpi corespunzători activităţilor lor profesionale în perioada cînd ei nu erau în vehicul; d) membrii echipajului trebuie să aibă mereu la ei şi să poată prezenta la control foile de înregistrare pentru săptămîna în curs şi ale ultimei zile a săptămînii precedente, în cursul căreia ei au condus; e) membrii echipajului trebuie să fie atenţi ca aparatul de control să fie pus în funcţiune şi manipulat corect şi ca, în caz de defectare, el să fie reparat cît mai repede posibil. 2. Proprietarul eliberează şoferilor un număr suficient de foi de înregistrare, ţinînd cont de caracterul individual al acestor foi, de durata serviciului şi de obligaţia de a înlocui eventual foile stricate sau reţinute de un agent de control. Proprietarul nu înmînează şoferilor decît foi de un model omologat, corespunzătoare, pentru a fi folosite în aparatul instalat la bordul vehiculului. 3. Intreprinderile vor păstra foile de înregistrare completate conform dispoziţiilor de la alin. b), c), d) ale paragrafului 1 din prezentul articol, pe o perioadă de cel puţin 12 luni după data ulitimei înscrieri, şi le vor prezenta, la cerere, agenţilor de control. Articolul 11 Controale efectuate de întreprindere 1. Întreprinderea trebuie să organizeze serviciul de transport rutier, astfel încît membrii echipajului să fie în măsură să respecte dispoziţiile prezentului acord. 2. Întreprinderea trebuie să supravegheze în mod regulat perioadele de conducere a vehiculului şi perioadele altor activităţi, la fel ca şi orele de repaus, folosind toate documentele de care ea dispune, ca de exemplu, carnetele individuale de control. Dacă întreprinderea constată abateri de la prezentul acord, ea trebuie să le facă să înceteze imediat şi să ia măsuri pentru a evita repetarea lor, ca de exemplu, modificînd orarele şi itinerarele. 3. Este interzisă remunerarea şoferilor salariaţi, chiar prin acordarea de prime sau prin majorarea salariilor, în funcţie de distanţele parcurse şi/su de volumul de mărfuri transportate, în condiţiile în care aceste remuneraţii sunt de natură a compromite securitatea rutieră. Articolul 12 Măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a acordului 1. Fiecare parte contractantă va lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se respecta dispoziţiile prezentului acord, în special prin controale la un nivel adecvat, efectuate pe drumuri şi în întreprinderi. Autorităţile competente ale părţilor contractante vor fi informate asupra măsurilor gnerale luate în acest scop. 2. Părţile contractante îşi acordă reciproc asistenţă pentru aplicarea prezentului acord şi pentru controlul acesteia. 3. În cadrul acestei asistenţe reciproce, autorităţile competente ale părţilor contractante îşi comunică, în mod regulat, toate infromaţiile disponibile privind: - abaterile de la prezentul acord comise de cei care nu sunt rezidenţi şi orice sancţiune aplicată pentru astfel de abateri; - sancţiunile aplicate de către o parte contractantă rezidenţilor săi, pentru astfel de abateri comise pe teritoriul altor părţi contractante. În cazul abaterilor grave, această infromare trebuie să conţină şi sancţiunile aplicate. 4. Dacă, atunci cînd se face un control pe ruta unui şofer al unui vehicul înmatriculat pe teritoriul unei alte părţi contractante, constatările efectuate stabilesc că au fost comise abateri care nu pot fi dovedite în cursul acestui control, ca urmare a lipsei elementelor necesare, autorităţile competente ale părţilor contractante implicate îşi acordă reciproc asistenţă, în vederea clarificării situaţiei. În acest scop, în cazul în care partea contractantă competentă procedează la un control în întreprinderi, rezultatele acestui control sunt aduse la cunoştinţă celeilalte părţi contractante interesate. Articolul 13 Dispoziţii tranzitorii Dispoziţiile noului articol 10 - aparat de control - nu vor deveni obligatorii pentru ţările părţi contractante la acest acord înainte de 3 ani după intrarea în vigoare a acestor amendamente. Înaintea acestei date, dispoziţiile fostului articol 12 - Carnet individual de control - rămîn valabile. Articolul 14 Dispoziţii finale 1. Prezentul acord este deschis pentru semnare pînă la 31 martie 1971 şi, după această dată, este deschis aderării statelor membre ale Comisiei economice pentru Europa şi a statelor admise la comisie cu titlu consultativ, conform paragrafului 8 din mandatul acestei comisii. 2. Prezentul acord va fi ratificat. 3. Instrumentele de rarificare sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 4. Prezentul acord va intra în vigoare în a 180-a zi de la depunerea celui de-al 8-lea instrument de ratificare sau de aderare. 5. Pentru fiecare stat care va ratifica prezentul acord sau va adera la el, după depunerea celui de-al 8-lea instrument de ratificare sau de aderare precizat în paragraful 4 al prezentului articol, prezentul acord va intra în vigoare după 180 de zile de la data depunerii de către acest stat a instrumentului său de ratificare sau de aderare. Articolul 15 1. Orice parte contractantă va putea denunţa prezentul acord printr-o comunicare adresată secretatului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2. Denunţarea contractului va intra în vigoare după 6 luni de la data la care secretarul general va fi înştiinţat despre aceasta. Articolul 16 Prezentul acord va înceta să-şi exercite dispoziţiile sale, dacă, după intrarea sa în vigoare, numărul părţilor contractante este mai mic de trei, timp de o perioadă oarecare de 12 luni consecutive. Articolul 17 1. Orice stat va putea, atunci cînd el va semna prezentul acord sau cu ocazia depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, sau oricînd ulterior, să declare, prin notificare adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, că valabilitatea prezentului acord va acoperi, în totalitate sau parţial, teritoriile pe care el le reprezintă pe plan internaţional. Prezentul acord se va aplica pe teritoriul sau pe teritoriile menţionate în notificare, începînd cu cea de-a 180-a zi din momentul primirii acestei notificări de către secretarul general sau, dacă în acea zi prezentul acord nu a intrat încă în vigoare, începînd cu ziua intrării sale în vigoare. 2. Orice stat care va face, conform paragrafului precedent, o declaraţie avînd drept scop punerea în aplicare a prezentului acord pe un teritoriu pe care el îl reprezintă pe plan internaţional, va putea, conform art. 15 din prezentul acord, să denunţe prezentul acord în ceea ce priveşte teritoriul respectiv. Articolul 18 1. Orice dezacord între două sau mai multe părţi contractante privind interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord va fi, pe cît posibil, rezolvat prin negocieri între părţile aflate în litigiu. 2. Orice dezacord, care nu va fi rezolvat prin negocieri, va fi supus arbitrajului, dacă vreuna dintre părţile contractante aflate în litigiu cere acest lucru, şi va fi, în consecinţă, înaintat unuia sau mai multor arbitri aleşi de comun acord de către părţile aflate în litigiu. Dacă, după 3 luni de la data cererii de arbitraj, părţile în litigiu nu ajung la o înţelegere în ceea ce priveşte alegerea arbitrului sau arbitrilor, oricare dintre aceste părţi va putea cere secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite să desemneze un arbitru unic, căruia i se va prezenta pentru rezolvare diferendul. 3. Decizia arbitrului sau arbitrilor desemnaţi conform paragrafului precedent va fi obligatorie pentru părţile contractante aflate în litigiu. Articolul 19 1. Orice stat va putea, în momentul cînd va semna sau va ratifica prezentul acord, sau va adera la el, să declare că el nu se consideră legat prin paragrafele 2 şi 3 ale art. 18 din prezentul acord. Celelalte părţi contractante nu vor fi legate de aceste paragrafe faţă de oricare parte conractantă care va formula o astfel de rezervă. 2. Dacă la data depunerii instrumentelor sale de ratificare sau de aderare, un stat formulează o rezervă, alta decît cea prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol, secretarul general al O.N.U. va comunica această rezervă statelor care au depus deja instrumentele de ratificare sau aderare şi care nu au denunţat ulterior prezentul acord. Rezerva se va considera acceptată, dacă, într-un termen de 6 luni de la data acestei comunicări, nici unul dintre aceste state nu se opune aprobării sale. În caz contrar, rezerva nu va fi admisă şi, dacă statul care a formulat-o nu o retrage, depunerea instrumentelor de aderare sau ratificare a acestui stat va fi fără efect. Pentru aplicarea prezentului paragraf nu se va ţine seama de opoziţia statelor a căror aderare sau ratificare este fără efect, în virtutea acestui paragraf, datorită faptului că rezervele introduse de ele nu vor fi luate în considerare. 3. Orice parte contractantă a cărei rezervă va fi adoptată în protocolul de semnare a prezentului acord sau care va formula o rezervă conform paragrafului 1 din prezentul articol sau care va exprima o rezervă acceptată confrom paragrafului 2 al prezentului articol va putea, în orice moment, să renunţe la această rezervă printr-o notificare adresată secretarului general. Articolul 20 1. După ce prezentul acord va fi în vigoare timp de 3 ani, orice parte contractantă va putea cere convocarea unei conferinţe, în scopul revizuirii prezentului acord, printr-o notă adresată secretarului general al O.N.U. Secretarul general va notifica această cerere tuturor părţilor contractante şi va convoca o conferinţă de revizuire, dacă, într-un interval de patru luni de la data notificării secretarului general, cel puţin o treime dintre părţile contractante comunică acordul lor în legătură cu această cerere. 2. Dacă este convocată o conferinţă conform paragrafului precedent, secretarul general va anunţa toate părţile contractante şi le va invita să prezinte, într-un termen de 3 luni, propunerile pe care ele doresc să fie examinate în cadrul conferinţei. Secretarul general va comunica tuturor părţilor contractante ordinea de zi provizorie a conferinţei, precum şi textul acestor propuneri, cu cel puţin 3 luni înainte de data deschiderii conferinţei. 3. Secretarul general va invita la orice conferinţă convocată conform prezentului articol toate statele la care se referă paragraful 1 al art. 14 din prezentul acord. Articolul 21 1. Orice parte contractantă poate propune unul sau mai multe amendamente la prezentul acord. Textul oricărui proiect de amendament va fi comunicat secretarului general al O.N.U., care îl va comunica tuturor părţilor contractante şi îl va aduce la cunoştinţă celorlalte state menţionate la paragraful 1 al art. 14 al prezentului acord. 2. Într-un termen de 6 luni de la data comunicării de către secretarul general al proiectului de amendament, orice parte contractantă poate informa pe secretarul general: a) fie că are o obiecţie la amendamentul propus; b) fie că, cu toate că intenţionează să accepte proiectul, condiţiile necesare pentru această acceptare nu sunt încă îndeplinite în statul său. 3. Dacă o parte contractantă, care a înaintat secretarului general o comunicare, aşa cum este prevăzut în paragraful 2 b) din prezentul articol, nu a comunicat secretarului general acceptul său, ea va putea, într-un interval de 9 luni, începînd de la data expirării perioadei de 6 luni prevăzută pentru comunicare, să prezinte o obiecţie la amendamentul propus. 4. Dacă se face vreo obiecţie la proiectul de amendament în condiţiile prevăzute la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol, amendamentul va fi considerat ca nefiind acceptat şi va fi fără efect. 5. Dacă nu a fost formulată nici o obiecţie la proiectul de amendament în condiţiile prevăzute la paragrafele 2 şi 3 ale prezentului articol, amendamentul va fi considerat acceptat începînd de la data: a) expirării termenului de 6 luni prevăzut la paragraful 2 din prezentul articol, dacă nici o parte contractantă nu a înaintat o cominicare conform paragrafului 2 b) al acestui articol; b) cea mai apropiată dintre următoarele două date, dacă, cel puţin o parte contractantă a adresat o comunicare, aşa cum prevede paragraful 2 b) al prezentului articol: - data la care toate părţile contractante care au trimis o asemenea comunicare au notificat secretarului general acceptarea proiectului, această dată fiind totuşi amînată pînă la expirarea termenului de 6 luni menţionat în paragraful 2 al prezentului articol, dacă toate acordurile au fost comunicate înaintea acestei date de expirare; - data expirării termenului de 9 luni menţionat în paragraful 3 al prezentului articol. 6. Orice amendament considerat acceptat va intra în vigoare după trei luni de la data la care a fost considerat acceptat. 7. Secretarul general va adresa, cît mai curînd posibil, tuturor părţilor contractante o notificare pentru a le înştiinţa dacă a fost formulată vreo obiecţie în legătură cu proiectul de amendament conform cu paragraful 2 a) al prezentului articol şi dacă una sau mai multe părţi contractante i-au adresat o comunicare conform cu paragraful 2 b) al prezentului articol. În cazul în care una sau mai multe părţi contractante au adresat o asemenea notificare, el va anunţa ulterior toate părţile contractante dacă partea sau părţile contractante care au adresat o asemenea comunicare ridică vreo obiecţie faţă de proiectul de amendament sau dacă îl acceptă. 8. Independent de procedura de amendare prevăzută la paragrafele 1-6 ale prezentului articol, anexa prezentului acord va putea fi modificată prin înţelegere între autorităţile competente ale tuturor părţilor contractante; dacă autoritatea competentă a uneia dintre părţile contractante a declarat că legislaţia sa naţională o obligă să supună acordul său obţinerii unei autorizări speciale în acest scop sau aprobării unui organ legislativ, consimţămîntul autorităţii competente al părţii contractante în cauză, în legătură cu modificările anexei, nu va fi considerat ca dat decît în momentul în care această autoritate competentă va declara secretarului general că autorizările sau aprobările necesare au fost obţinute. Autorităţile competente, de comun acord, vor fixa data intrării în vigoare a anexei modificate şi vor putea prevedea ca, pe parcursul unei perioade tranzitorii, fosta anexă să rămînă în vigoare, în totalitate sau parţial, simultan cu anexa modificată. Articolul 22 1. Apendicele 1 şi 2 la anexa prezentului acord vor putea fi amendate conform procedurii stabilite în prezentul articol. 2. La cererea unei părţi contractante, orice amendament la apendicele 1 şi 2 la anexa prezentului acord propus de către această parte va fi examinat de grupa de lucru principală a transporturilor rutiere a Comisiei economice pentru Europa. 3. Dacă el este adoptat cu majoritatea membrilor prezenţi şi votanţi şi dacă această majoritate conţine majoritatea părţilor cotractante prezente şi votante, amendamentul va fi cominicat de către secretarul general pentru acordul autorităţilor competente ale tuturor părţilor contractante. 4. Amendamentul va fi acceptat, dacă, într-un termen de 6 luni de la data acestei comunicări, mai puţin de o treime dintre autorităţile competente ale părţilor contractante fac cunoscută secretarului general obiecţia lor la amendament. 5. Orice amendament acceptat va fi comunicat de către secretarul general tuturor părţilor contractante şi va intra în vigoare după 3 luni de la data acestei comunicări. Articolul 23 În afară de notificările prevăzute la art. 20 şi 21 ale prezentului acord, secretarul general al O.N.U. va anunţa statele menţionate la paragraful 1 al art. 14 al prezentului acord în legătură cu: a) ratificările şi adeziunile conform art. 14 al prezentului acord; b) datele la care prezentul acord va intra în vigoare, conform art. 14 al prezentului acord; c) denunţările conform art. 15 din prezentul acord; d) abrogarea prezentului acord conform art. 16 al prezentului acord; e) notificările primite conform art. 17 al prezentului acord; f) declaraţiile şi notificările primite conform art. 19 al prezentului acord; g) intrarea în vigoare a orcărui amendament conform art. 21 al prezentului acord. Articolul 24 Protocolul de semnare a prezentului acord are aceeaşi valabilitate, valoare şi durată ca însuşi acordul din care este considerat ca făcînd parte integrantă. Articolul 25 După data de 31 martie 1971, originalul prezentului acord va fi depus la secretarul general al O.N.U., care va transmite copii certificate conforme fiecăruia dintre statele menţionate la paragraful 1 al art. 14 din prezentul acord. Drept pentru care, subsemnaţii, avînd depline puteri, au semnat prezentul acord. Încheiat la Geneva la data de 1 iulie 1970, într-un singur exemplar, în limbile engleză şi franceză, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.
ANEXĂ
APARAT DE CONTROL
Dispoziţii generale
I. Omologare
Articolul 1
Orice cerere de omologare pentru un model de aparat de control sau
de foaie de înregistrare, însoţită de documente descriptive
corespunzătoare, este înaintată de către fabricant sau de către
împuternicitul său unei părţi contractante. Pentru un acelaşi model de
aparat de control sau de foaie de înregistrare, această cerere nu poate
fi înaintată decît unei singure părţi contractante.
Articolul 2
Fiecare parte contractantă aprobă omologarea oricărui model de
aparat de control sau oricărui model de foaie de înregistrare, dacă
acestea sunt confomre prevederilor apendicelui 1 şi dacă partea
contractantă este în măsură să supravegheze producţia pentru a
corespunde modelului omologat.
Modificările sau completările la un model omologat trebuie să
constituie obiectul unei omologări suplimentare din partea părţii
contractante care a aprobat omologarea iniţială.
Articolul 3
Părţile contractante atribuie solicitantului o marcă de omologare
corespunzătoare modelului stabilit la apendicele 2, pentru fiecare model
de aparat de control sau de foaie de înregistrare, pe care ele le
omologhează în virtutea art. 2.
Articolul 4
Autorităţile competente ale părţii contractante căreia i-a fost
înaintată cererea de omologare trimit celorlalte părţi contractante,
într-un termen de o lună, o copie a fişei de omologare însoţită de o
copie a documentelor descriptive necesare sau le comunică refuzul
omologării, pentru fiecare model de aparat de control sau de foaie de
înregistrare pe care ele le omologhează sau le refuză; în caz de refuz
ele comunică motivarea deciziei.
Articolul 5
1. Dacă partea contractantă care a făcut omologarea menţionată la
art. 2 constată că aparatele de control sau foile de înregistrare care
poartă marca de omologare pe care ea le-a atribuit-o nu sunt conforme cu
modelul pe care ea l-a omologat, aceasta la măsurile necesare pentru ca
producţia să corespundă modelului. Dacă este cazul, măsurile luate pot
merge pînă la retragerea omologării.
2. Partea contractantă, care a aprobat o omologare, trebuie să o
revoce, dacă aparatul de control sau foaia de înregistrare care
constituie obiectul omologării este considerată ca nefiind conformă cu
prezenta anexă, inclusiv cu apendicele sale, sau prezintă, la folosire,
un defect de ordin general care le face improprii destinaţiei lor.
3. Dacă partea contractantă, care a aprobat o omologare, este
informată de către altă parte contractantă despre existenţa unuia dintre
cazurile menţionate în paragrafele 1 şi 2, aceasta ia, de asemenea, după
consultarea acesteia din urmă, măsurile prevăzute în paragrafele
menţionate, sub rezerva paragrafului 5.
4. Partea contractantă, care a constatat existenţa unuia dintre
cazurile prevăzute la paragraful 2, poate să suspende pînă la un nou
ordin lansarea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor de control
sau a foilor. Acelaşi lucru se întîmplă în cazurile prevăzute la
paragraful 1 pentru aparatele de control sau pentru foile scutite de
verificarea primară, dacă fabricantul, după avertizare, nu le face
conform modelului aprobat sau cerinţelor prezentei anexe.
În orice caz, autorităţile competente ale părţilor contractante se
informează reciproc într-un termen de o lună asupra retragerii unei
omologări acordate şi asupra altor măsuri luate în conformitate cu
paragrafele 1, 2, 3, la fel ca şi asupra motivelor care justifică aceste
măsuri.
5. Dacă partea contractantă, care a aprobat o omologare, contestă
existenţa cazurilor prevăzute la paragrafele 1 şi 2, despre care ea a
fost informată, părţile contractante interesate se ocupă de rezolvarea
diferendului.
Articolul 6
1. Cel care solicită omologarea pentru un model de foaie de
înregistrare trebuie să precizeze pe cererea sa modelul sau modelele de
aparate de control cărora le este destinată pentru folosire această
foaie şi trebuie să furnizeze un aparat adecvat pentru tipul sau
tipurile respective, în scopul testării foii de înregistrare.
2. Autorităţile competente ale fiecărei părţi contractante indică pe
fişa de omologare a modelului foii de înregistrare modelul sau modelele
de aparate de control pe care se poate folosi modelul foii de
înregistrare.
Articolul 7
Părţile contractante nu pot să refuze înmatricularea sau să
interzică punerea în circulaţie sau folosirea vehiculelor echipate cu
aparat de control, datorită unor cauze inerente unul astfel de aparat,
dacă aparatul are marca de omologare menţionată la art. 3 şi placa de
instalare menţionată la art. 9.
Articolul 8
Orice decizie, care se referă la refuzul sau la retragerea
omologării unui model de aparat de control sau de foaie de înregistrare,
luată în virtutea prezentei anexe, este motivată într-un mod precis. Ea
este adusă la cunoştinţă celui interesat, indicîndu-se căile de a face
recurs, stabilite de către legislaţia în vigoare a părţilor
contractante, şi termenele în care aceste recursuri pot fi înaintate.
II. Instalare şi control
Articolul 9
1. Sunt autorizaţi să efectueze operaţiunile de instalare şi de
reparare ale aparatului de control doar instalatorii sau atelierele
autorizate în acest scop de către autorităţile competente ale părţilor
contractante, după ce acestea au ţinut seama, dacă ele doresc acest
lucru, de părerea fabricanţilor interesaţi.
2. Cel care instalează sau atelierul autorizat aplică un însemn
special pe sigiliul pus. Autorităţile competente ale fiecărei părţi
contractante ţin o evidenţă a tuturor însemnelor folosite.
3. Autorităţile competente ale părţilor contractante se informează
reciproc asupra listei celor care fac instalarea sau asupra atelierelor
autorizate şi îşi transmit o copie a însemnelor folosite.
4. Instalarea aparatului de control conform dispoziţiilor din
prezenta anexă este atestată prin placa de instalare aplicată conform
condiţiilor prevăzute la apendicele 1.
III. Mod de folosire
Articolul 10
Proprietarul şi şoferii iau măsuri pentru a asigura o bună
funcţionare şi o corectă întrebuinţare a aparatului.
Articolul 11
1. Şoferii nu utilizează foi de înregistrare murdare sau
deteriorate. În acest scop, foile trebuie să fie protejate în mod
corespunzător.
În cazul deteriorării unei foi care conţine înregistrări, şoferii
trebuie să anexeze foaia deteriorată la foaia de rezervă folosită pentru
a o înlocui.
2. Şoferii folosesc foile de înregistrare în fiecare zi în care ei
conduc, din momentul în care ei iau în primire vehiculul. Foaia de
înregistrare nu este retrasă înainte de sfîrşitul perioadei de lucru
zilnice, doar dacă retragerea sa nu este permisă în alt mod.
Nici o foaie de înregistrare nu poate fi folosită pe o perioadă mai
lungă decît aceea pentru care ea a fost destinată.
Cînd, ca urmare a faptului că nu sunt în apropierea vehiculului,
şoferii nu pot folosi aparatul montat pe vehicul, perioadele de timp
sunt înscrise în mod lizibil şi fără ştersături, pe foi, de mînă,
automat sau prin alte mijloace.
Ei trec pe foile de înregistrare modificările necesare, atunci cînd
la bordul unui vehicul se află mai mult de un şofer, astfel încît
informaţiile menţionate la apendicele 1, rubrica II, de la pct. 1-3, să
fie înregistrate pe foaia şoferului care conduce efectiv.
3. Aparatul trebuie să fie conceput astfel încît să permită
agenţilor însărcinaţi cu controlul să citească, după deschiderea
eventuală a aparatului, fără să se deformeze definitiv, să se strice sau
să se murdărească foaia, înregistrările făcute în cele 9 ore dinaintea
controlului.
In plus, aparatul trebuie să fie astfel conceput încît să permită să
se verifice dacă se fac înregistrările, fără a deschide cutia.
4. Şoferul trebuie să fie în măsură să prezinte, ori de cîte ori
agentul de control solicită aceasta, foile de înregistrare ale
săptămînii în curs şi, în orice caz, foaia ultimei zile pentru săptămîna
precedentă, în cursul căreia el a condus.
ANEXA-APENDICE Nr. 1
Condiţiide construcţie, de test, de instalare şi de control
I. Definiţii
Prin termenii prezentului apendice se înţelege:
a) prin aparat de control, un aparat destinat instalării la bordul
vehiculelor rutiere pentru a indica şi a înregistra, în mod automat sau
semiautomat, datele privind mersul acestor vehicule şi anumiţi timpi de
lucru ai şoferilor lor;
b) prin foaie de înregistrare, o foaie concepută pentru a primi şi a
păstra înregistrările, care se introduce în aparatul de control şi pe
care dispozitivele de înscriere ale acestuia înscriu în mod continuu
diagramele datelor de înregistrat;
c) prin constanta aparatului de control, caracteristica numerică,
care dă valoarea semnalului de intrare necesară pentru a obţine
indicarea şi înregistrarea unei distanţe de 1 kilometru parcurse;
această constantă trebuie să fie exprimată fie în turaţii pe kilometru
(K=.. tr/km), fie în impulsuri pe kilometru (K=.. imp/km);
d) prin coeficient specific al vehiculului, caracteristica numerică,
care dă valoarea semnalului de ieşire emis de către piesa prevăzută pe
vehicul, pentru racordarea sa la aparatul de control (priza de ieşire a
cutiei de viteze în anumite cazuri, roata vehiculului în alte cazuri),
cînd vehiculul parcurge distanţa de un kilometru măsurată în condiţii
normale de test (a se vedea capitolul VI paragraful 4 al prezentului
apendice).
Coeficientul caracteristic este exprimat fie în turaţii pe kilometru
(W=... tr/km), fie în impulsuri pe kilometru (W=... imp/km);
e) prin circumferinţa efectivă a pneurilor roţilor, media
distanţelor parcurse de fiecare dintre roţile care antrenează vehiculul
(roţi motrice), în timpul unei rotaţii complete. Măsurarea acestor
distanţe trebuie să se facă în condiţii normale de test (a se vedea
capitolul VI paragraful 4 al prezentului apendice) şi este exprimată sub
forma <I=...mm>.
II. Caracteristicile generaleşi funcţiile
aparatului de control
Aparatul trebuie să realizeze înregistrarea elementelor următoare:
1) distanţa parcursă de vehicul;
2) viteza vehiculului;
3) timpul de conducere;
4) alţi timpi de lucru şi timpi disponibili;
5) întreruperi de lucru şi timpi de repaus zilnici;
6) deschiderea cutiei care conţine foaia de înregistrare;
7) pentru aparatele electronice care funcţionează pe bază de semnale
transmise electric prin indicatorul de distanţă şi de viteză, orice
întrerupere a alimentării aparatului mai mare de 100 milisecunde (cu
excepţia luminării), a alimentării indicatorului de distanţă şi de
viteză şi orice întrerupere a semnalului indicatorului de distanţă şi de
viteză.
Pentru vehiculele folosite de doi şoferi aparatul trebuie să permită
înregistrarea timpilor menţionaţi la pct. 3, 4 şi 5 în mod simultan şi
diferenţiat pe două foi distincte.
III. Condiţii de construcţiea aparatului
de control
A. Generalităţi
1. Pentru aparatul de control sunt prevăzute următoarele dispozitive:
a) dispozitive indicatoare:
- pentru distanţa parcursă (contor totalizator);
- pentru viteză (tahometru);
- pentru timp (ceas);
b) dispozitive de înregistrare care cuprind:
- un înregistrator pentru distanţa parcursă;
- un înregistrator pentru viteză;
- unul sau mai multe înregistratoare de timp corespunzătoare
condiţiilor stabilite la rubrica III, secţiunea C paragraful 4;
c) un dispozitiv de marcare, care indică separat pe foaia de
înregistrare:
- orice deschidere a cutiei care conţine această foaie;
- pentru aparatele electronice, ca cele definite la pct. 7 al cap.
II, orice întrerupere a alimentării aparatului mai mare de 100
milisecunde (cu excepţia luminării), cel tîrziu în momentul cînd se face
realimentarea;
- pentru aparatele electronice, ca cele definite la pct. 7 al cap.
II, orice întrerupere de alimentare mai mare de 100 milisecunde, a
indicatorului pentru distanţă şi viteză, şi orice întrerupere a
semnalului indicatorului de distanţă şi de viteză.
2. Prezenţa eventuală în aparat a altor dispozitive decît cele
enumerate mai sus nu trebuie să compromită buna funcţionare a
dispozitivelor obligatorii şi nici să împiedice citirea lor.
Aparatul trebuie să fie prezentat la omologare echipat cu aceste
eventuale dispozitive complementare.
3. Materiale
a) Toate elementele constitutive ale aparatului de control trebuie
să fie realizate din materiale cu o stabilitate şi cu o rezistenţă
mecanică corespunzătoare şi cu caracteristici electrice şi magnetice
invariabile.
b) Orice schimbare a unui element al aparatului sau a felului
materialelor folosite pentru fabricaţia sa trebuie să fie autorizată,
înaintea folosirii, de către autoritatea care a omologat aparatul.
4. Măsurarea distanţei parcurse
Distanţele parcurse pot fi totalizate şi înregistrate:
- fie în mers înainte şi în mers înapoi;
- fie doar în mers înainte.
Înregistrarea eventuală a manevrelor de mers înapoi nu trebuie
neapărat să influenţeze asupra clarităţii şi preciziei celorlalte
înregistrări.
5. Măsurarea vitezei
a) Plaja de măsură a vitezei este stabilită prin certificatul de
omologare a modelului.
b) Frecvenţa proprie şi dispozitivul de amortizare al mecanismului
de măsură trebuie să fie astfel încît dispozitivele indicator şi
înregistrator de viteză să poată, în limita plajei de măsură, să ajungă
pînă la o accelerare de 2 m/s2, în limitele toleranţelor admise.
6. Măsurarea timpului (ceas)
a) Comanda dispozitivului de potrivire la oră trebuie să se găsească
în interiorul cutiei care conţine foaia de înregistrare, a cărei fiecare
deschidere este marcată automat pe foaia de înregistrare.
b) Dacă mecanismul de avansare a foii de înregistrare este comandat
prin ceas, durata de funcţionare corectă a acestuia, după întoarcerea
completă, va trebui să fie superioară cu cel puţin 10% duratei de
înregistrare corespunzătoare încărcăturii maxime în foile de
înregistrare ale aparatului.
7. Luminare şi protecţie
a) Dispozitivele indicatoare ale aparatului trebuie să fie prevăzute
cu o luminare adecvată, care să nu fie prea puternică.
b) Pentru condiţii normale de folosire, toate părţile interne ale
aparatului trebuie să fie protejate împotriva umidităţii şi prafului. În
plus, ele trebuie să fie protejate împotriva violării sigiliului.
B. Dispozitive indicatoare
1. Indicatorul distanţei parcurse (contor totalizator)
a) Valoarea celei mai mici gradaţii a dispozitivului indicator al
distanţei parcurse trebuie să fie de 0,1 km. Cifrele care indică
hectometrii trebuie să fie diferenţiate în mod clar de acelea care
indică numerele întregi de kilometri.
b) Cifrele contorului totalizator trebuie să fie clar lizibile şi să
aibă o înălţime aparentă de cel puţin 4 mm.
c) Contorul totalizator trebuie să aibă capacitatea să indice pînă
la 99999,9 km, cel puţin.
2. Indicatorul de viteză (tahometru)
a) Între limitele plajei de măsură, scala vitezei trebuie să fie
gradată în mod uniform prin 1, 2, 5 sau 10 km/h. Valoarea în viteză a
gradaţiei (intervalul cuprins între două repere succesive) nu trebuie să
depăşească 10% din viteza maximă indicată pe scală.
b) Spaţiul care depăşeşte plaja de măsură nu trebuie să fie marcat
prin cifre.
c) Lungimea fiecărei gradaţii de pe scală care reprezintă o
diferenţă de viteză de 10 km/h nu trebuie să fie mai mică de 10 mm.
d) Pe un indicator cu ac, distanţa între ac şi cadran nu trebuie să
depăşească 3 mm.
3. Indicator de timp (ceas)
Indicatorul de timp trebuie să fie vizibil din exteriorul aparatului
şi citirea acestuia trebuie să fie sigură, uşoară şi clară.
C. Dispozitive de înregistrare
1. Generalităţi
a) În orice aparat, oricare ar fi forma foii de înregistrare (bandă
sau disc), trebuie prevăzut un reper care să permită o aşezare corectă a
foii de înregistrare, astfel încît ora indicată de ceas să corespundă cu
ora înscrisă pe foaie.
b) Mecanismul care antrenează foaia de înregistrare trebuie să
asigure antrenarea acesteia fără joc, introducerea şi scoaterea ei în
mod liber.
c) Dispozitivul de avansare a foii de înregistrare, cînd aceasta are
forma unui disc, va fi comandat de mecanismul ceasului. În acest caz,
mişcarea de rotaţie a foii va fi continuă şi uniformă, cu o viteză
minimă de 7 mm/h, măsurată pe partea interioară a inelului care
delimitează zona de înregistrare a vitezei.
În cazul aparatelor cu bandă, cînd dispozitivul de avansare a foilor
este comandat de mecanismul ceasului, viteza de avansare rectilinie va
fi de 10 mm/h, cel puţin.
d) Înregistrările distanţei parcurse, ale vitezei vehiculului şi ale
deschiderii cutiei conţinînd foaia sau foile de înregistrare trebuie să
fie automate.
2. Înregistrarea distanţei parcurse
a) Orice distanţă parcursă, de 1 km, trebuie să fie reprezentată pe
diagramă printr-o variaţie de cel puţin 1 mm a coordonatei
corespunzătoare.
b) Chiar la viteze situate la limita superioară a plajei de măsură,
diagrama parcursurilor trebuie să fie clar lizibilă.
3. Înregistrarea vitezei
a) Acul de înregistrare a vitezei trebuie să aibă, în principiu, o
mişcare rectilinie şi perpendiculară pe direcţia de deplasare a foii de
înregistrare, oricare ar fi forma acesteia.
Totuşi poate fi admisă o mişcare curbilinie a acului, dacă sunt
îndeplinite condiţiile următoare:
- traiectoria acului este perpendiculară pe circumferinţa medie (în
cazul foilor sub formă de disc) sau pe axa zonei rezervate înregistrării
vitezei (în cazul foilor sub formă de bandă);
- raportul dintre raza de curbură a traiectoriei trasate de ac şi
lăţimea zonei rezervate înregistrării vitezei nu este mai mic de 2,4:1,
oricare ar fi forma foii de înregistrare;
- diversele linii ale scalei de timp trebuie să traverseze zona de
înregistrare după o curbă cu aceeaşi rază ca traiectoria descrisă de ac.
Distanţa dintre liniile scalei de timp trebuie să reprezinte o perioadă
care să nu depăşească o oră.
b) Orice variaţie de 10 km/h a vitezei trebuie să fie reprezentată
pe diagramă printr-o variaţie de cel puţin 1,5 mm a coordonatei
corespunzătoare.
4. Înregistrarea timpilor
a) Aparatul trebuie să înregistreze timpul de condus, complet
automat. El trebuie să înregistreze, de asemenea, după efectuarea
eventuală a unei manevre corespunzătoare, celelalte grupe de timp, după
cum urmează:
- (i) sub semnul cerc întretăiat cu trei raze : timpul de conducere;
- (ii) sub semnul două ceocane încrucişate : toţi ceilalţi timpi de
lucru;
- (iii) sub semnul dreptungi întretăiat cu o diagonală : timpul
disponibil, adică:
- timpul de aşteptare - perioada în care şoferii nu sunt obligaţi să
rămînă la posturile lor de muncă, decît doar pentru a răspunde la un
eventual apel, pentru a porni sau a relua cursa sau pentru a efectua
alte activităţi;
- timpul petrecut alături de un şofer în timpul mersului
vehiculului;
- timpul petrecut pe o cuşetă, în timpul mersului vehiculului;
- (iv) sub semnul patului : opriri şi perioade de odihnă zilnică.
Fiecare parte contractantă poate permite, pentru foile de
înregistrare folosite pe vehicule înmatriculate pe teritoriul său, ca
perioadele de timp menţionate la pct. (ii) şi (iii) de mai sus să fie
toate înregistrate sub semnul: dreptungi întretăiat de o diagonală
b) Caracterisitcile traiectoriilor, poziţiilor lor relative şi,
eventual, semnele prevăzute la paragraful 4 a) trebuie să facă
distincţia clară dintre diversele perioade de timp.
Distincţia dintre diversele grupe de timp este reprezentată în
diagramă prin diferenţa de grosime a liniilor corespunzătoare acestora
sau prin orice alt sistem care să fie cel puţin la fel de eficace din
punct de vedere al lizibilităţii şi interpretării diagramei.
c) În cazul vehiculelor folosite de un echipaj compus din mai mulţi
şoferi, înregistrările menţionate în paragraful 4a) trebuie să fie
făcute pe două foi distincte, fiecare fiind atribuită unui şofer. În
acest caz, avansarea diverselor foi de înregistrare trebuie să fie
asigurată de acelaşi mecanism ori de mecanisme sincronizate.
D. Dispozitiv de închidere
1. Cutia conţinînd foaia sau foile de înregistrare şi comanda
dispozitivului de fixare la oră trebuie să aibă o încuietoare.
2. Orice deschidere a cutiei, conţinînd o foaie sau mai multe foi de
înregistrare şi comanda dispozitivului de fixare la oră trebuie să fie
marcată în mod automat pe foaia sau pe foile de înregistrare.
E. Înscrieri
1. Pe cadranul aparatului trebuie să figureze înscrierile următoare:
- lîngă numărul indicat de contorul totalizator, unitatea de măsură
a distanţelor, cu simbolul "km",
- lîngă scala de viteze, însemnul "km/h",
- plaja de măsură a tahometrului, cu simbolul "Vmin...km/h,
Vmax...km/h". Această indicaţie nu este necesară, dacă ea figurează pe
plac asemnalizatoare a aparatului.
Totuşi aceste prevederi nu se aplică aparatelor de control omologate
înainte de 10 august 1970.
2. Pe placa semnalizatoare care face corp comun cu aparatul trebuie
să figureze următoarele date, care trebuie să fie vizibile pe aparatul
instalat:
- numele şi adresa fabricantului aparatului;
- numărul de fabricaţie şi anul de construcţie;
- marca de omologare a modelului aparatului;
- constanta aparatului cu simbolul "k=... tr/km" sau "k=... imp/km";
- eventual, plaja de măsură a vitezei, sub forma indicată în
paragraful 1;
- dacă sensibilitatea instrumentului la unghiul de înclinaţie poate
să influenţeze asupra indicaţiilor date de aparat, dincolo de
toleranţele admise, unghiul permis are forma următoare:
/ +beta
/
/ alfa - gama
/______________
în care formă s-a reprezentat unghiul măsurat pornind din poziţia
orizontală a părţii din faţă (orientată în sus) a aparatului pentru care
este reglat instrumentul, beta şi gama reprezentînd, respectiv în sus şi
în jos, limitele de abatere admisibile faţă de unghiul alfa.
F. Erori maxime admise (dispozitive
indicatoare şi înregistratoare)
1. La bancul de probe, înaintea instalării:
a) distanţa parcursă:
1% în plus sau în minus faţă de distanţa reală, aceasta fiind cel
puţin egală cu 1 km;
b) viteza:
3 km/h în plus sau în minus faţă de viteza reală;
c) timp:
+2 minute/zi, cu maximum de 10 minute/7 zile, în cazul cînd durata
de mers a ceasului, după întoarcere, nu este inferioară acestei
perioade.
2. La instalare:
a) distanţa parcursă:
2% în plus sau în minus din distanţa reală, aceasta fiind cel puţin
egală cu 1 km;
b) viteza:
4 km/h în plus sau în minus în raport cu viteza reală;
c) timp:
+-2 minute/zi, sau,
+-10 minute/7 zile.
3. În funcţiune:
a) distanţa parcursă:
4% în plus sau în minus din distanţa reală, aceasta fiind cel puţin
egală cu 1 km;
b) viteza:
6 km/h în plus sau în minus în raport cu viteza reală;
c) timp:
+-2 minute/zi, sau
+-10 minute/7 zile.
4. Erorile maxime admise enumerate în paragrafele 1, 2, 3 sunt
valabile pentru temperaturi situate între 0 grade şi 40 grade C,
temperaturile fiind înregistrate în imediata apropiere a aparatului.
5. Măsurarea erorilor maxime admise în paragrafele 2 şi 3 se va face
în conformitate cu condiţiile menţionate în capitolul VI.
IV. Foi de înregistrare
A. Generalităţi
1. Foile de înregistrare trebuie să fie de o asemenea calitate,
încît să nu împiedice funcţionarea normală a aparatului şi ca
înregistrările făcute pe ele să nu se şteargă, să fie clar lizibile şi
să poată fi identificate.
Foile de înregistrare trebuie să-şi păstreze dimensiunile şi
înregistrările, în condiţii normale de higrometrie şi temperatură.
În plus, trebuie să existe posibilitatea pentru fiecare membru al
echipajului să înscrie pe foile de înregistrare, fără să le deterioreze
şi fără să afecteze lizibilitatea înregistrărilor, indicaţiile următoare.
a) numele şi prenumele său, la începutul folosirii foii;
b) data şi locul, la începutul şi sfîrşitul folosirii foii;
c) numărul plăcii de înmatriculare a vehiculului pe care îl conduce,
înainte de prima cursă înregistrată pe foaie şi apoi, în cazul
schimbării vehiculului, în timpul folosirii foii de înregistrare;
d) contorul de parcurs:
- înainte de prima cursă înregistrată pe foaie;
- la sfîrşitul ultimei curse înregistrate pe foaie;
- în cazul schimbării vehiculului, în timpul zilei de lucru
(contorul vehiculului pe care l-a condus şi contorul vehiculului pe care
îl va conduce);
e) dacă este cazul, ora schimbării vehiculului.
În condiţii normale de păstrare, înregistrările trebuie să rămînă
clar lizibile timp de cel puţin un an.
2. Capacitatea minimă de înregistrare a foilor, oricare ar fi forma
lor, trebuie să fie de 24 de ore.
Dacă mai multe discuri sunt legate între ele pentru a mări
capacitatea de înregistrare continuă, realizabilă fără intervenţia
personalului, racordările dintre diferitele discuri trebuie să fie
astfel realizate încît înregistrările să nu prezinte nici întreruperi,
nici suprapuneri în locurile de trecere de la un disc la altul. l
B. Zone de înregistrare şi împărţirea lor în grade
1. Foile de înregistrare cuprind următoarele zone de înregistrare:
- o zonă rezervată exclusiv indicaţiilor privind viteza;
- o zonă rezervată exclusiv indicaţiilor privind distanţele
parcurse;
- o zonă sau zone pentru indicaţiile privind timpii de conducere,
alţi timpi de lucru, timpi disponibili, întreruperile de lucru şi
repausul şoferilor.
2. Zona rezervată înregistrării vitezei trebuie să fie subîmpărţită
în tranşe de 20 km/h, cel puţin. Viteza corespunzătoare trebuie să fie
indicată în cifre pe fiecare linie a acestei subdiviziuni. Simbolul
"km/h" trebuie să figureze cel puţin o dată în interiorul acestei zone.
Ultima linie a acestei zone trebuie să coincidă cu limita superioară a
plajei de măsură.
3. Zona rezervată înregistrării parcursurilor trebuie să fie astfel
tipărită încît să permită citirea uşoară a numărului de kilometri
parcurşi.
4. Zona sau zonele rezervate înregistrării timpilor menţionaţi în
paragraful 1 trebuie să fie astfel marcate încît să se poată face
diferenţa clară dintre diversele grupe de timp.
C. Indicaţii tipărite pe foile de înregistrare
Fiecare foaie trebuie să conţină tipărite următoarele indicaţii:
- numele şi adresa sau marca fabricantului;
- marca de omologare a modelului foii de înregistrare;
- marca de omologare a modelului sau modelelor de aparate, în care
se poate folosi foaia de înregistrare;
- limita superioară a vitezei care se poate înregistra, tipărită, în
km/h.
Fiecare foaie trebuie să aibă tipărită, în plus, cel puţin o scală
de timp gradată, astfel încît să permită citirea directă a timpului la
intervale de 15 minute, la fel ca şi determinarea fără dificultăţi a
intervalelor de 15 minute.
D. Spaţiu liber pentru înscrieri de mînă
Trebuie să se prevadă un spaţiu liber pe foi, pentru a permite
şoferului să adauge în acest spaţiu, de mînă, cel puţin menţiunile de
mai jos:
- numele şi prenumele şoferului;
- data şi locul cînd se începe şi se termină folosirea foii;
- numărul sau numerele plăcii de înmatriculare a vehiculului sau
vehiculelor pe care le conduce şoferul în timpul cît foloseşte foaia;
- contoarele kilometrice de parcurs ale vehiculului sau vehiculelor
pe care le conduce şoferul în timpul cît foloseşte foaia;
- ora schimbării de vehicul.
V. Instalarea aparatului de control
A. Generalităţi
1. Aparatele de control trebuie să fie montate pe vehicule, astfel
încît, pe de o parte, şoferul să poată supraveghea cu uşurinţă de la
locul său indicatorul de viteză, contorul totalizator şi ceasul şi, pe
de altă parte, toate elementele lor, inclusiv cele de transmisie, să fie
protejate împotriva oricărei deteriorări intervenite.
2. Constanta aparatului de control trebuie să fie adaptată
coeficientului caracteristic al vehiculului, cu ajutorul unui dispozitiv
corespunzător, numit adaptor.
Vehiculele cu două sau mai multe sarcini pe axă trebuie să fie
prevăzute cu un dispozitiv de comutare, care reglează automat aceste
sarcini, conform cu aceea pentru care adaptarea aparatului la vehicul
este realizată prin adaptor.
3. O plăcuţă de instalare este instalată la loc vizibil pe vehicul,
lîngă aparat sau chiar pe aparat, după verificarea făcută cu ocazia
primei instalări. După fiecare intervenţie a unui instalator sau a unui
atelier autorizat, care necesită o modificare a reglării instalării
propriu-zise, trebuie să fie ataşată o nouă plăcuţă, care o înlocuieşte
pe cea anterioară.
Plăcuţa trebuie să conţină cel puţin menţiunile de mai jos:
- numele, adresa sau marca instalatorului, sau a atelierului
autorizat;
- coeficientul caracteristic al vehiculului, cu simbolul
"w=...tr/km" sau "w=...imp/km";
- circumferinţa efectivă a pneurilor roţilor, cu simbolul "I=...mm";
- data cînd a fost determinat coeficientul caracteristic al
vehiculului şi cînd s-a măsurat circumferinţa efectivă a pneurilor
roţilor.
B. Sigilii
Trebuie să fie sigilate următoarele elemente:
a) plăcuţa de instalare, numai dacă ea nu este aplicată astfel încît
să nu poată fi desprinsă, fără să se deterioreze indicaţiile;
b) capetele legăturii dintre aparatul de control propriu-zis şi
vehicul;
c) adaptorul propriu-zis şi inserarea sa în circuit;
d) dispozitivul de comutare pentru vehiculele cu mai multe sarcini
pe axă;
e) legăturile adaptorului şi dispozitivului de comutare cu celelalte
elemente de instalare;
f) ambalajele prevăzute în capitolul III secţiunea A paragraful 7 b).
Pentru cazuri particulare pot fi prevăzute şi alte sigilii, cu
ocazia omologării modelului aparatului şi trebuie să se menţioneze pe
fişa de omologare amplasarea acestor sigilii.
Doar sigiliile de legărută menţionate la lit. b), c) şi e) pot fi
înlăturate în caz de urgenţă; orice rupere a acestor sigilii trebuie să
constituie obiectul unei justificări în scris, care să stea la
dispoziţia autorităţii competente.
VI. Verificări şi controale
Părţile contractante desemnează organele care trebuie să efectueze
verificările şi controalele.
1. Atestarea instrumentelor noi sau reparate
Orice aparat individual, nou sau reparat, este atestat în ceea ce
priveşte buna sa funcţionare şi exactitatea indicaţiilor şi
înregistrărilor, în limitele fixate în capitolul III secţiunea F
paragraful 1, prin sigiliul prevăzut în capitolul V secţiunea B lit. f).
Părţile contractante pot introduce, în acest scop, verificarea
primară, care este controlul şi recunoaşterea conformităţii unui aparat
nou sau recondiţionat cu modelul omologat şi/sau cu cerinţele anexei,
inclusiv cu apendicele sale, sau acordarea de drepturi de atestare
fabricanţilor sau reprezentanţilor acestora.
2. Instalare
Cu ocazia instalării sale la bordul unui vehicul, aparatul şi toată
instalarea sa trebuie să corespundă dispoziţiilor privind erorile maxime
admise stabilite în capitolul III secţiunea F paragraful 2.
Testele de control aferente acestora sunt executate, pe răspunderea
sa, de instalator sau de atelierul autorizat.
3. Controale periodice
a) Controalele periodice ale aparatelor instalate pe vehicule au loc
cel puţin din 2 în 2 ani şi pot fi efectuate, printre altele, în cadrul
inspecţiilor tehnice ale vehiculelor automobile.
Se vor controla mai ales:
- starea de bună funcţionare a aparatului;
- prezenţa semnului de omologare pe aparate;
- prezenţa plăcuţei de instalare;
- integritatea sigiliilor aparatului şi a celorlalte elemente de
instalare;
- circumferinţa efectivă a pneurilor.
b) Controlul respectării dispoziţiilor capitolului III secţiunea F
paragraful 3 privind erorile maxime tolerate în funcţionare va fi
efectuat cşel puţin o dată din 6 în 6 ani, cu posibilitatea, pentru orice
parte contractantă, de a prevedea un termen mai scurt pentru vehiculele
înmatriculate pe teritoriul său. Acest control presupune, în mod
obligatoriu, înlocuirea plăcuţei de instalare.
4. Depistarea erorilor
Depistarea erorilor la instalare şi în funcţionare se realizează în
condiţiile următoare, considerate drept condiţii normale de încercare
(test):
- vehicule fără încărcătură, în condiţii normale de mers;
- presiunea pneurilor, conform indicaţiilor date de către fabricant;
- uzura pneurilor, în limitele admise de prevederile în vigoare;
- deplasarea vehiculului: acesta trebuie să se deplaseze, pus în
mişcare de propriul său motor, în linie dreaptă, pe o suprafaţă plană,
cu o viteză de 50+-5 km/h; controlul, cu condiţia ca el să fie d o
exactitate comparabilă, poate fi efectuat, de asemenea, pe un banc de
încercări corespunzător.
ANEXA-APENDICE Nr.2
MARCA ŞI FIŞA DE OMOLOGARE
I. Marca de omologare
1. Marca de omologare este compusă din:
- un dreptunghi, în interiorul căruia este situată litera "E",
urmată de un număr distinctiv al ţării care a acordat omologarea,
conform celor convenite mai jos:
Norvegia - 1 Spania - 2
Suedia - 3 Portugalia - 4
Grecia - 5 Iugoslavia - 6
Austria - 7 Germania - 8
Republica Federativă
Cehă şi Slovacă - 9 Belgia - 10
Danemarca - 11 Luxemburg - 12
Ţările de Jos - 13 Regatul Unit - 14
Franţa - 15 Uniunea Republicilor
Socialiste Sovietice - 16
Italia - 17 Irlanda - 18
Cifrele care urmează sunt atribuite celorlalte ţări, în funcţie de
ordinea cronologică a ratificării lor a Acordului european privind munca
echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale
rutiere sau de aderarea lor la acest acord,
- un număr de omologare corespunzător numărului fişei de omologare
stabilită pentru prototipul aparatului de control sau al foii, număr
plasat oriunde în imediata apropiere a acestui dreptunghi.
2. Marca de omologare este pusă pe plăcuţa semnalizatoare a fiecărui
aparat şi pe fiecare foaie de înregistrare. Ea trebuie să nu poată fi
ştearsă şi să rămînă mereu lizibilă.
3. Dimensiunile mărcii de omologare desenate mai jos sunt exprimate
în mm, aceste dimensiuni constituind minimile. Trebuie să se respecte
raportul dintre aceste dimensiuni.
7
|<--------------------------->|
| 1 2.5 1 1.5 1 |
|<---><-----><---><-----><--->|
---------------------------- ---
| ------------------------ | 1
| | | |---
| | ### # # | |
| | ## ### | | 2.5
| | ### # | |
| | | |---
| ------------------------ | 1
---------------------------- ---
# # # ### # * |
# ### # # | 2
# # # # |
|<----->| ---
1.5
-------------------------------------
* Aceste cifre sunt date numai cu titlu de indicaţie.
II. Fişa de omologare
Partea contractantă, care a omologat, eliberează solicitatorului o
fişă de omologare stabilită după modelul de mai jos. Pentru a comunica
celorlalte părţi contractante omologările acordate sau eventualele
retrageri, fiecare parte contractantă foloseşte copii ale acestui
document.
------------------------------------------------------------------------
FIŞA DE OMOLOGARE
------------------------------------------------------------------------
Numele administraţiei competente.....................................
........................................................................
Comunicare privind*:
- omologarea unui model de aparat de control;
- retragerea omologării unui model de aparat de control;
- omologarea foii de înregistrare;
- retragerea omologării foii de înregistrare.
------------------------------------------------------------------------
Nr. de omologare
1. Marca de fabrică sau de comerţ...................................
2. Denumirea modelului..............................................
3. Numele fabricantului.............................................
4. Adresa fabricantului.............................................
5. Prezentat la omologare la datade.................................
6. Laborator de încercări...........................................
7. Data şi numărul procesului-verbal al laboratorului...............
8. Data omologării..................................................
9. Data retrageriiomologării........................................
10. Modele de aparate de control, pe care se poate folosi foaia
deînregistrare..................................................
11. Loc.............................................................
12. Data............................................................
13. În anexă, documente descriptive.................................
14.Observaţii.......................................................
______________
(semnătura)
-----------------------
* A se şterge menţiunile inutile.
PROTOCOL DE SEMNARE
În momentul semnării Acordului european privind activitatea
echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale
rutiere, subsemnaţii, avînd depline puteri, au convenit ceea ce urmează:
Părţile contractante declară că prezentul acord nu prejudiciază
dispoziţiile care ar putea fi, dacă este cazul, elaborate ulterior,
privind timpul de lucru şi durata zilei de lucru.
La articolul 4 al acordului
Dispoziţiile paragrafului 1 al acestui articol nu trebuie să fie
interpretate ca făcînd aplicabile, în afara statului care înmatriculează
vehiculul care efectuează transportul, interdicţiile de circulaţie, în
anumite zile sau la anumite ore, care pot exista în acest stat pentru
anumite categorii de vehicule. Dispoziţiile paragrafului 2 al acestui
articol nu trebuie să fie interpretate ca împiedicînd o parte
contractantă să-şi impună pe teritoriul său respectarea dispoziţiilor
legislaţiei sale naţionale care interzic, în anumite zile sau la anumite
ore, circulaţia anumitor categorii de vehicule.
Orice parte contractantă, parte la un acord special, aşa cum prevede
paragraful 2 al art. 4 din prezentul acord, şi care ar autoriza
efectuarea transporturilor internaţionale, începînd şi terminîndu-se pe
teritoriul părţilor participante la respectivul acord special, prin
vehicule înmatriculate pe teritoriul unui stat care este parte
contractantă la A.E.T.R., dar care nu este parte la respectivul acord
special, va putea stabili, ca o condiţie a încheierii acordurilor
bilaterale sau multilaterale care autorizează aceste transporturi, ca
echipajele care efectuează transporturile respective să se conformeze
dispoziţiilor acestuia din urmă, pe teritoriul statelor părţi la acordul
special.
La articolul 12 al acordului
Subsemnaţii se angajează să discute, o dată intrat în vigoare
acordul, introducerea în acord, pe bază de amendament, a unei clauze
care să prevadă folosirea unui aparat de control de tip omologat, montat
pe vehicul, care ar înlocui, în măsura posibilului, carnetul individual
de control.
La articolul 14 al acordului
Părţile contractante recunosc că este de dorit:
- ca fiecare parte contractantă să ia măsurile necesare pentru a fi
capabilă să urmărească abaterile de la dispoziţiile acordului, nu numai
cînd ele sunt comise pe teritoriul său, dar şi cînd ele sunt comise pe
teritoriul unui alt stat, în cursul unui transport internaţional rutier
efectuat de un vehicul pe care partea l-a înmatriculat;
- ca părţile să-şi acorde ajutor reciproc, pentru a sancţiona
abaterile comise.
La anexa la acord
Prin derogare de la prevederile paragrafului 4 al dispoziţiilor
generale ale anexei la prezentul acord, Elveţia va putea să nu pretindă
ca proprietarii să semneze rapoartele săptămînale ale carnetului
individual de lucru.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀