vineri, 22 martie 1985
Convenţie din 22.03.85 pentru protecţia stratului de ozon
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.966-XIII din 24.07.96

             CONVENŢIA PENTRU PROTECŢIA STRATULUI DE OZON
                                    
                             din  22.03.85

                                * * *

                     Publicată în ediţia oficială
           "Tratate internaţionale", 1999, volumul 11, pag.219

                               Preambul

    Părţile la această convenţie,
    conştiente de  impactul  dăunător al modificării stratului  de  ozon
asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător,
    reamintind prevederile   pertinente   ale   Declaraţiei   Convenţiei
Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător şi, în special, principiul
21,  care,  în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu  principiile
dreptului  internaţional,  prevede că "statele au dreptul suveran  de  a
exploata  propriile  resurse  în  funcţie de  politicile  lor  de  mediu
înconjurător  şi  responsabilitatea  de a asigura  ca  activităţile  sub
controlul  şi  jurisdicţia lor să nu cauzeze daune mediului altor  state
sau  zonelor  de dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale",
    ţinînd cont de  condiţiile şi cerinţele speciale ale ţărilor în curs
de dezvoltare,
    conştiente de  activitatea  şi studiile desfăşurate atît  în  cadrul
organizaţiilor internaţionale cît şi naţionale şi, în special, în Planul
Mondial  de  Acţiune  pentru stratul de ozon al  Programului  Naţiunilor
Unite pentru Mediul Înconjurător,
    conştiente, de  asemenea, de măsurile de precauţie pentru  protecţia
stratului  de  ozon,  care  au  fost luate deja  la  nivel  naţional  şi
internaţional,
    conştiente că  măsurile vizînd protecţia stratului de ozon împotriva
modificărilor datorate activităţilor umane necesită cooperare şi acţiune
internaţională   şi   că   trebuie   să  se   bazeze   pe   consideraţii
tehnico-ştiinţifice relevante,
    conştiente, de  asemenea, de necesitate unei cercetări continue şi a
unor   observaţii   sistematice  pentru  dezvoltarea  în  continuare   a
cunoştinţelor  ştiinţifice privind stratul de ozon şi posibilele  efecte
adverse ce rezultă în urma modificării lui,
    hotărîte să protejeze   sănătatea   umană  şi  mediul   înconjurător
împotriva efectelor adverse rezultate în urma modificărilor stratului de
ozon,
    au hotărît asupra următoarelor:

                              Articolul 1
                               Definiţii

    În scopul acestei convenţii:
    1. stratul de  ozon  este  stratul de ozon  atmosferic  de  deasupra
stratului limită planetar;
    2. efecte adverse    sunt   schimbările   intervenite   în    mediul
înconjurător  fizic sau biotic, incluzînd schimbările de climă, care  au
efecte nocive asupra sănătăţii umane sau asupra compoziţiei, rezistenţei
şi  productivităţii  ecosistemelor  naturale şi artificiale  sau  asupra
materialelor folositoare omenirii;
    3. tehnologii   şi   echipamente  alternative  sunt  tehnologii   şi
echipamente  a  căror utilizare face posibilă reducerea  sau  eliminarea
emisiilor  de  substanţe care au sau pot provoca efecte  adverse  asupra
stratului de ozon;
    4. substanţe  alternative  sunt  substanţe care reduc,  elimină  sau
evită efectele adverse asupra stratului de ozon;
    5. părţi, dacă  textul  nu  face  alte precizări,  sunt  părţile  la
această convenţie;
    6. organizaţie  de integrare economică regională este o  organizaţie
constituită  de statele suverane dintr-o zonă dată care au competenţă în
probleme  privind această convenţie sau protocoalele acesteia şi care au
fost  pe  deplin autorizate, în conformitate cu procedurile interne,  să
semneze,   să   ratifice,  să  accepte,  să  aprobe  sau  să  adere   la
instrumentele respective;
    7. protocoale sunt protocoalele acestei convenţii.

                              Articolul 2
                          Obligaţii generale

    1. Părţile vor lua măsurile necesare, în conformitate cu prevederile
acestei convenţii şi ale acestor protocoale la care sunt parte, pentru a
proteja  sănătatea  umană  şi mediul  înconjurător  împotriva  efectelor
adverse  care  rezultă sau ar putea rezulta din activităţile umane  care
modifică sau ar putea modifica stratul de ozon.
    2. În acest scop părţile, în funcţie de mijloacele şi posibilităţile
lor;
    a) cooperează prin intermediul observaţiilor sistematice, cercetării
şi  schimbului de informaţii pentru o mai bună înţelegere şi evaluare  a
efectelor  activităţilor  umane  asupra stratului de ozon  şi  efectelor
asupra sănătăţii umane şi a mediului provenite din modificarea stratului
de ozon;
    b) adoptă măsuri  legislative  şi administrative şi să coopereze  în
cadrul  politicilor adecvate pentru controlul, limitarea, reducerea  sau
prevenirea  activităţilor umane sub jurisdicţia sau controlul lor,  dacă
aceste   activităţi  au  sau  pot  avea  efecte  adverse  rezultînd  din
modificarea sau posibilele modificări ale stratului de ozon;
    c) cooperează  în formularea măsurilor, procedeelor şi  standardelor
pentru   implementarea   acestei   convenţii,   în   vederea   adoptării
protocoalelor şi anexelor;
    d) cooperează   cu   organisme  internaţionale   competente   pentru
implementarea  eficientă a acestei convenţii şi a protocoalelor la  care
sunt părţi.
    3. Prevederile  acestei  convenţii  nu  vor afecta în  nici  un  fel
dreptul  părţilor de a adopta, în concordanţă cu dreptul  internaţional,
măsuri  interne suplimentare celor din paragrafele 1 şi 2 de mai sus  şi
nici  nu vor afecta măsurile suplimentare interne deja luate de către  o
parte,  cu  condiţia  ca  aceste  măsuri  să  nu  fie  incompatibile  cu
obligaţiile ce îi revin în cadrul acestei convenţii.
    4. Aplicarea   acestui   articol   se  va   baza   pe   consideraţii
tehnico-ştiinţifice relevante.

                              Articolul 3
                Observaţii sistematice şi de cercetare

    1. Părţile consideră oportun să iniţieze şi să coopereze, direct sau
prin  intermediul organismelor internaţionale, la efectuarea evaluărilor
ştiinţifice şi a cercetărilor privind:
    a) procesele fizice şi chimice ce influenţează stratul de ozon;
    b) sănătatea   umană   şi  alte  efecte  biologice  ce  derivă   din
modificările   stratului   de  ozon,  în  special  cele  rezultate   din
schimbările radiaţiilor ultraviolete avînd efecte biologice (UV-B);
    c) efectele climatice  ce derivă din orice modificare ale  stratului
de ozon;
    d) efectele ce  derivă din orice modificări ale stratului de ozon şi
orice  modificare  ulterioară  în radiaţiile  UV-B  asupra  materialelor
sintetice şi naturale utile omenirii;
    e) substanţele,   practicile,  procesele  şi  activităţile  ce   pot
influenţa stratul de ozon şi efectele lor cumulate;
    f) substanţele şi tehnologiile alternative;
    g) problemele socio-economice conexe;
    şi elaborate în continuare în anexele nr. I şi II.
    2. Părţile urmează  să  promoveze sau să stabilească, după cum  este
oportun,  direct  sau  prin intermediul  unor  organisme  internaţionale
competente  şi  ţinînd  cont  de legislaţia  naţională  şi  activităţile
relevante   în   desfăşurare   atît  la  niveluri   naţionale   cît   şi
internaţionale,  programe  comune  sau complementare  pentru  observaţii
sistematice   privind  starea  stratului  de  ozon  şi  alţi   parametri
relevanţi, elaborate conform anexei nr. I.
    3. Părţile urmează   să   coopereze,  direct  sau   prin   organisme
internaţionale   competente,  în  asigurarea  achiziţiei,  validării  şi
transmiterii   datelor   provenite  din  observare  şi  cercetare   prin
intermediul  centrelor  de date mondiale corespunzătoare, regulat şi  la
timp.

                              Articolul 4
         Cooperare în domeniile juridic, ştiinţific şi tehnic

    1. Părţile vor   înlesni   şi   încuraja  schimbul   de   informaţii
ştiinţifice,    tehnice,   socio-economice,   comerciale   şi   juridice
referitoare  la această convenţie, după cum urmează să fie elaborate  în
anexa  nr. II. Astfel de informaţii vor fi asigurate organismelor asupra
cărora au căzut de acord părţile. Orice parte care primeşte o informaţie
considerată  a  fi  confidenţială şi furnizată de către  altă  parte  va
asigura  ca  o  astfel de informaţie să nu fie dată în vileag şi  va  fi
protejată înainte ca ea să fie pusă la dispoziţia părţilor.
    2. Părţile vor    coopera   conform   legilor,   regulamentelor   şi
practicilor  lor  naţionale  şi  vor lua  în  considerare,  în  special,
necesităţile  ţărilor  în curs de dezvoltare în promovarea  directă  sau
prin intermediul organismelor internaţionale competente a dezvoltării şi
transferului  de  tehnologie  şi  cunoştinţe. Această  cooperare  se  va
realiza în special prin:
    a) înlesnirea achiziţionării tehnologiilor alternative de către alte
părţi;
    b) asigurarea  informaţiilor asupra tehnologiilor şi  echipamentelor
alternative  şi  furnizarea unor manuale speciale sau  linii  directoare
pentru acestea:
    c) furnizarea   unor   echipamente  şi  facilitarea  cercetării   şi
observaţiilor sistematice;
    d) şcolarizarea personalului ştiinţific şi tehnic.

                              Articolul 5
                       Transmiterea informaţiei

    Părţile vor transmite   prin  secretariatul  conferinţei   părţilor,
stabilită  la  art.  6, măsurile adoptate de  acestea  în  implementarea
acestei  convenţii şi a protocoalelor la care sunt parte, într-o  astfel
de  formă  şi  la intervale pe care le pot stabili  reuniunile  părţilor
pentru instrumentele relevante.

                              Articolul 6
                          Conferinţa părţilor

    1. Se instituie  o  conferinţă a părţilor. Prima reuniune a  acestei
conferinţe  a părţilor va fi convocată prin secretariatul desemnat pe  o
bază  interimară  conform  art.  7, dar nu mai tîrziu de  un  an  de  la
intrarea  în  vigoare  a  prezentei convenţii. După aceea  se  vor  ţine
reuniuni   ordinare  ale  conferinţei  părţilor  la  intervale  regulate
stabilite de către conferinţă la prima ei reuniune.
    2. Se vor ţine  reuniuni  extraordinare ale conferinţei părţilor  de
fiecare dată cînd se consideră necesare sau la cererea scrisă a oricărei
părţi,  cu  condiţia  ca  cererea să fie comunicată pînă la  6  luni  la
secretariat  şi  susţinută de cel puţin o treime dintre părţi.
    3. Conferinţa  părţilor va cădea de acord şi va adopta atît regulile
de  procedură  şi  regulile  financiare ale acestora  sau  ale  oricăror
organisme  auxiliare ce vor fi stabilite, cît şi prevederile  financiare
ce guvernează funcţionarea secretariatului.
    4. Conferinţa  părţilor  va revizui permanent implementarea  acestei
convenţii şi, în plus:
    a) va stabili  forma şi intervalele de transmitere a informaţiei  ce
urmează  a  fi  supuse  conform art. 5 şi va  lua  în  considerare  atît
informaţiile,  cît  şi  rapoartele înaintate de  către  orice  organisme
auxiliare;
    b) va trece în  revistă informaţiile ştiinţifice privind stratul  de
ozon, modificările sale posibile şi efectele posibile ale unor astfel de
modificări;
    c) va promova, conform art. 2, armonizarea politicilor, strategiilor
şi  măsurilor  adecvate  pentru reducerea emisiilor  de  substanţe  care
influenţează sau pot influenţa stratul de ozon şi poate face recomandări
asupra oricăror măsuri relevante convenţiei;
    d) va adopta,  conform  art.  3  şi 4,  programe  de  cercetare,  de
observaţii   sistematice,  de  cooperare  ştiinţifică  şi   tehnologică,
schimbul de informaţii şi transferul de tehnologie şi cunoştinţe;
    e) va lua în  considerare  şi  va adopta, după cum este  necesar  în
conformitate  cu  art.  9  şi 10, amendamente la  această  convenţie  şi
anexele sale;
    f) va lua în  considerare amendamentele la oricare protocol, cît  şi
orice  anexe  ale  acestora  şi, dacă s-a  decis  astfel,  va  recomanda
adoptarea lor de către părţile participante la protocolul în discuţie;
    g) va lua în  considerare  şi  va  adopta, după  cum  este  necesar,
conform art. 10, anexe suplimentare la această convenţie;
    h) va lua în  considerare  şi  va adopta, după,  cum  este  necesar,
protocoalele, conform art. 8;
    i) va stabili  astfel  de organisme auxiliare, după cum este  cazul,
pentru implementarea acestei convenţii;
    j) va apela,  atunci  cînd este necesar, la serviciile  organismelor
internaţionale competente şi ale comitetelor ştiinţifice, în special ale
Organizaţiei   Meteorologice   Mondiale  şi  Organizaţiei   Mondiale   a
Sănătăţii,  ca  şi ale Comitetului coordonator privind stratul de  ozon,
pentru  cercetări ştiinţifice, observaţii sistematice şi alte activităţi
pertinente   pentru   obiectivele  acestei  convenţii  şi   va   utiliza
corespunzător acestei informaţii de la aceste organisme şi comitete;
    k) va lua în  considerare  şi va întreprinde orice acţiune în  plus,
care ar putea fi necesară pentru realizarea scopurilor acestei convenţii.
    5. Naţiunile   Unite,   agenţiile  sale  specializate   şi   Agenţia
Internaţională  pentru  Energie Atomică, cît şi orice stat sau  parte  a
acestei   convenţii  pot  fi  reprezentate  la  întrunirile  conferinţei
părţilor de către observatori. Orice organism sau agenţie, fie naţională
fie  internaţională, guvernamentală sau nonguvernamentală, calificată în
domenii   legate  de  protecţia  stratului  de  ozon,  care  a  informat
secretariatul  de  dorinţa  sa  de a fi reprezentată la  o  întrunire  a
conferinţei părţilor ca observator, poate fi admisă, în cazul în care nu
există obiecţii din partea a cel puţin o treime a părţilor. Admiterea şi
participarea  observatorilor  vor fi supuse regulilor de  procedură  ale
conferinţei părţilor.

                              Articolul 7
                             Secretariatul

    1. Funcţiile secretariatului vor fi:
    a) organizarea   şi   asigurarea  serviciilor  de  protocol   pentru
reuniunile stipulate în art. 6, 8, 9 şi 10:
    b) pregătirea  şi  transmiterea  rapoartelor  bazate  pe  informaţii
primite  conform  art.  4  şi 5, cît şi pe  informaţiile  provenind  din
reuniunile organismelor auxiliare stabilite la art. 6;
    c) îndeplinirea funcţiilor atribuite lui prin orice protocol;
    d) pregătirea  rapoartelor  privind activităţile sale  realizate  în
implementarea  funcţiilor  sale  stabilite  prin  această  convenţie  şi
prezentarea lor conferinţei părţilor;
    e) asigurarea  coordonării necesare cu alte organisme internaţionale
relevante   şi,   în   special,  intrarea  în   astfel   de   înţelegeri
administrative şi contractuale, după cum este cazul, pentru îndeplinirea
eficientă a acestora;
    f) îndeplinirea  oricăror  alte  funcţii  ce  pot  fi  stabilite  de
conferinţa părţilor.
    2. Funcţiile  secretariatului vor fi îndeplinite, temporar, de către
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător pînă la încheierea
primei  reuniuni ordinare a conferinţei părţilor, ţinută conform art. 6.
La  această  primă  reuniune ordinară, conferinţa  părţilor  va  desemna
secretariatul dintre acele organizaţii internaţionale competente care au
arătat  dorinţa  de a îndeplini funcţiile de secretariat sub  auspiciile
acestei convenţii.

                              Articolul 8
                        Adoptarea protocolului

    1. Conferinţa  părţilor  poate, la o reuniune, să adopte  protocoale
conform art. 2.
    2. Textul oricărui protocol propus va fi comunicat părţilor de către
secretariat, cu cel puţin 6 luni înaintea unei astfel de reuniuni.

                              Articolul 9
                Amendamente la convenţie sau protocoale

    1. Oricare parte  poate propune amendamente la această convenţie sau
la orice protocol. Astfel de amendamente vor ţine seama, printre altele,
de considerente ştiinţifice şi tehnice.
    2. Amendamentele  la această convenţie vor fi adoptate la o reuniune
a  conferinţei părţilor. Amendamentele oricărui protocol vor fi adoptate
la  o  reuniune  a  părţilor la protocolul  respectiv.  Textul  oricărui
amendament  propus  la  această  convenţie sau  la  orice  protocol,  cu
excepţia  cazului  în  care  s-a specificat  altfel  într-un  astfel  de
protocol,  va fi comunicat părţilor de către secretariat cu cel puţin  6
luni   înaintea   reuniunii  la  care  a  fost  propus  spre   adoptare.
Secretariatul,   de   asemenea,   va  comunica   amendamentele   propuse
semnatarilor acestei convenţii spre informare.
    3. Toate părţile  vor  face  toate eforturile pentru a ajunge  la  o
înţelegere  privind orice modificare la această convenţie prin  consens.
Dacă toate eforturile pentru consens au fost epuizate şi nu s-a ajuns la
nici  o  înţelegere, amendamentul va fi adoptat cu o majoritate  de  cel
puţin  trei pătrimi din voturi a părţilor prezente la întrunire şi  care
va  fi  supus de către depozitar tuturor părţilor pentru ratificare  sau
acceptare.
    4. Procedura  menţionată în paragraful 3 de mai sus trebuie aplicată
la amendamentele oricărui protocol, cu excepţia cazului cînd majoritatea
de  două treimi a părţilor la acel protocol, prezente şi avînd drept  de
vot la reuniune, este suficientă pentru adoptarea lor.
    5. Ratificarea,   aprobarea  şi  acceptarea  amendamentelor  vor  fi
notificate  la  depozitar  în  scris.  Amendamentele  adoptate,  conform
paragrafelor 3 şi 4 de mai sus, intră în vigoare între părţile care l-au
acceptat   în  a  nouăzecea  zi  după  primirea  de  către  depozitar  a
înştiinţării  ratificării,  aprobării  sau acceptării lor de  către  cel
puţin  trei  pătrimi dintre părţile la convenţie sau de către cel  puţin
două  treimi dintre părţile la protocolul respectiv, cu excepţia cazului
cînd  s-a  specificat  altfel într-un astfel de  protocol.  După  aceea,
amendamentele  vor  intra  în  vigoare pentru oricare altă  parte  în  a
nouăzecea  zi după ce acea parte depune instrumentul său de  ratificare,
de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.
    6. În cazul acestui   articol,  părţile  prezente  şi  care  votează
înseamnă  părţile  care sunt prezente şi care dau un vot  afirmativ  sau
negativ.

                             Articolul 10
                    Adoptarea şi amendarea anexelor

    1. Anexele acestei   convenţii   sau  ale  oricărui   protocol   vor
reprezenta parte integrantă a acestei convenţii sau a oricărui protocol,
după  cum este cazul, şi, dacă nu s-a specificat altfel, o referinţă  la
această  convenţie sau la protocoalele sale constituie în acelaşi timp o
referinţă  la  orice anexă. Astfel de anexe se vor limita  la  chestiuni
ştiinţifice, tehnice şi administrative.
    2. În caz că  nu  s-a  specificat altfel în orice  protocol  privind
anexele  sale, următorul procedeu se va aplica la propunerea,  adoptarea
şi intrarea în vigoare a anexelor la această convenţie sau a anexelor la
un protocol:
    a) anexele la  această convenţie vor fi propuse şi adoptate  conform
procedurilor  stabilite  în art. 9 paragrafele 2 şi 3, în timp ce  orice
anexe  la  orice  protocol  vor fi propuse şi adoptate  conform  art.  9
paragrafele 2 şi 4;
    b) oricare parte  ce nu poate aproba o anexă suplimentară la această
convenţie  sau o anexă la orice protocol la care este parte va  notifica
depozitarului  în  scris,  în  6 luni de la data  comunicării  de  către
depozitar.  Depozitarul va notifica neîntîrziat tuturor părţilor  despre
orice  fel  de  notificare  primită. O parte  poate  oricînd  înlocui  o
declaraţie anterioară de obiecţie cu una de acceptare, după care anexele
vor intra în vigoare pentru acea parte;
    c) la expirarea  celor  6 luni de la data trimiterii comunicării  de
către  depozitar, anexa îşi va produce efectele pentru toate părţile  la
convenţie  sau la orice protocol, care nu au supus o notificare  conform
prevederilor  subparagrafului b) de mai sus.
    3. Propunerea,  adoptarea şi intrarea în vigoare a amendamentelor la
anexele  acestei  convenţii  sau  a  oricărui  protocol  vor  fi  supuse
aceluiaşi  procedeu ca şi pentru propunerea sau adoptarea şi intrarea în
vigoare  a  anexelor  convenţiei sau anexelor protocolului.  Anexele  şi
amendamentele  acestora vor ţine seama, printre altele, de  considerente
ştiinţifice şi tehnice relevante.
    4. Dacă o anexă suplimentară sau un amendament la o anexă implică un
amendament   la   această  convenţie  sau  la  orice   protocol,   anexa
suplimentară  sau anexa amendată nu va intra în vigoare pînă în momentul
în care amendamentul la această convenţie sau la protocolul respectiv nu
intră în vigoare.

                             Articolul 11
                        Rezolvarea diferendelor

    1. În cazul unui  diferend  între  părţi privind  interpretarea  sau
aplicarea  acestei convenţii, părţile interesate vor căuta soluţii  prin
negociere.
    2. Dacă părţile  interesate nu pot ajunge la nici o înţelegere  prin
negociere, ele pot căuta, în comun, medierea unei a treia părţi.
    3. Cînd ratifică,  acceptă, aprobă sau subscrie la această convenţie
sau oricînd după aceasta, o organizaţie de integrare economică regională
sau  un stat poate declara în scris la depozitar că, pentru un  diferend
ce nu este rezolvat conform paragrafului 1 sau 2 de mai sus, acceptă una
sau ambele mijloace de rezolvare a diferendului drept obligatorii:
    a) arbitrajul,  conform procedurii ce urmează a fi adoptate de către
conferinţa părţilor la prima reuniune ordinară;
    b) supunerea diferendului la Curtea Internaţională de Justiţie.
    4. Dacă, în conformitate  cu paragraful 3 de mai sus, părţile nu  au
acceptat aceeaşi procedură sau una din proceduri, diferendul va fi supus
concilierii  conform paragrafului 5 de mai jos, în cazul în care părţile
nu se înţeleg altfel.
    5. Se va crea, la cererea uneia dintre părţile în dispută, o comisie
de  conciliere.  Comisia  va include un număr egal de membri  numiţi  de
fiecare parte interesată şi un preşedinte ales în comun de către membrii
numiţi de fiecare parte. Comisia va face o recomandare pe care părţile o
vor considera de bună-credinţă.
    6. Prevederile  acestui articol vor fi aplicate în legătură cu orice
protocol, cu excepţia celor specificate altfel în protocolul respectiv.

                            Articolul 12
                             Semnare

    Această convenţie  poate  fi  semnată  de către state  şi  de  către
organizaţiile  de  integrare economică regională la  Ministerul  Federal
pentru Afaceri Externe al Austriei din Viena, în perioada 22 martie - 21
septembrie  1985,  şi la sediul Naţiunilor Unite din New York,  începînd
din 22 septembrie 1985 pînă la 21 martie 1986.

                            Articolul 13
                  Ratificare, acceptare sau aprobare

    1. Această convenţie  şi  orice protocol vor fi supuse  ratificării,
acceptării  sau  aprobării de către state şi de către  organizaţiile  de
integrare  economică regională. Instrumentele ratificării, acceptării şi
aprobării vor fi depuse la depozitar.
    2. Orice organizaţie  prezentată  în  paragraful 1 de mai  sus  care
devine  o  parte  la această convenţie sau la orice  protocol,  fără  ca
vreunul dintre statele membre să fie parte, va avea obligaţii ce rezultă
din   convenţie  sau  protocol,  după  caz.  În  cazul  unor  astfel  de
organizaţii, în cadrul cărora unul sau mai multe state membre este parte
la  convenţie sau la protocol, organizaţia şi statele membre vor  decide
asupra  responsabilităţilor lor pentru îndeplinirea obligaţiilor lor  în
convenţie  sau  protocol,  după  cum este cazul. În  astfel  de  cazuri,
organizaţia şi statele membre nu au dreptul să-şi exercite drepturile în
acelaşi  timp  în  cadrul  convenţiei  sau  al  protocolului  respectiv.
    3. În instrumentele lor de ratificare, de acceptare sau de aprobare,
organizaţiile de la paragraful 1 de mai sus îşi vor declara competenţele
privind   chestiunile   guvernate   de  convenţie  sau   de   protocolul
corespunzător.  Aceste organizaţii, deasemenea, vor informa  depozitarul
despre orice modificare substanţială privind competenţa lor.

                          Articolul 14
                            Aderare

    1. Această convenţie  şi  orice  protocol  vor  fi  deschise  pentru
aderare  statelor şi organizaţiilor de integrare economică regională  de
la  data  la care convenţia sau protocolul respectiv este încheiat  spre
semnare. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
    2. În instrumentele lor de aderare, organizaţiile de la paragraful 1
de mai sus îşi vor declara competenţele privind chestiunile guvernate de
convenţie  sau de protocolul respectiv. Aceste organizaţii, de asemenea,
vor  informa  depozitarul despre orice modificare  substanţială  privind
competenţa lor.
    3. Prevederile  art. 13 paragraful 2 se vor aplica la  organizaţiile
de  integrare economică regională care vor subscrie la această convenţie
sau protocol.

                             Articolul 15
                            Dreptul la vot

    1. Fiecare parte  la această convenţie sau la orice protocol va avea
un vot.
    2. Cu excepţia   celor  prevăzute  în  paragraful  1  de  mai   sus,
organizaţiile de integrare economică regională, în probleme care sunt de
competenţa  lor,  îşi vor exercita dreptul de vot cu un număr de  voturi
egal  cu  cel al statelor membre care sunt părţi ale convenţiei sau  ale
unui  protocol. Astfel de organizaţii nu-şi vor exercita dreptul la  vot
dacă statele membre îl exercită pe al lor şi invers.

                             Articolul 16
             Relaţia dintre convenţie şi protocoalele sale

    1. Un stat sau  o  organizaţie de integrare economică  regională  nu
poate  deveni  o parte a unui protocol, în afară de cazul în  care  deja
este sau devine în acelaşi timp parte a convenţiei.
    2. Hotărîrile  în  legătură cu orice protocol trebuie să  fie  luate
numai de către părţile la protocolul respectiv.

                             Articolul 17
                          Intrarea în vigoare

    1. Această convenţie  va  intra  în vigoare în a 90-a zi  după  data
depunerii  celui de-al 20-lea instrument de ratificare, de acceptare, de
aprobare sau de aderare.
    2. Orice protocol,  cu excepţia cazului în care se stabileşte altfel
într-un  asemenea  protocol, va intra în vigoare în a 90-a zi după  data
depunerii  celui de-al 11-lea instrument de ratificare, de acceptare sau
de aprobare a unui asemenea protocol sau de aderare la acesta.
    3. Pentru fiecare  parte care ratifică, acceptă sau aprobă convenţia
sau  aderă  la  ea  după  depunerea celui  de-al  20-lea  instrument  de
ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, convenţia va intra
în vigoare în a 90-a zi după data depunerii de către partea respectivă a
instrumentului  său  de  ratificare, de acceptare, de  aprobare  sau  de
aderare.
    4. Orice protocol,  cu  excepţia cazului în care se  prevede  altfel
într-un  asemenea  protocol,  va intra în vigoare pentru  o  parte  care
ratifică, acceptă sau aprobă acel protocol sau aderă la el după intrarea
în  vigoare, în conformitate cu paragraful 2, în a 90-a zi după data  la
care acea parte îşi depune instrumentele de ratificare, de acceptare, de
aprobare  sau de aderare sau la data la care convenţia intră în  vigoare
pentru acea parte, oricare va fi aceasta din urmă.
    5. Conform paragrafelor 1 şi 2 de mai sus, orice instrument depus de
o  organizaţie  de integrare economică regională nu va fi considerat  ca
adiţional  la  cele  depuse de către statele membre  ale  unei  asemenea
organizaţii.

                             Articolul 18
                                Rezerve

    Nu poate fi făcută nici o rezervă la această convenţie.

                             Articolul 19
                               Retragere

    1. Oricînd, după 4 ani de la data la care această convenţie a intrat
în  vigoare  pentru  o  parte, această parte poate  să  se  retragă  din
convenţie prin notificare scrisă către depozitar.
    2. Cu excepţia  cazului  în  care prevede altfel  într-un  protocol,
oricînd,  după 4 ani de la data la care un asemenea protocol a intrat în
vigoare pentru o parte poate să se retragă din convenţie prin notificare
scrisă către depozitar.
    3. Orice asemenea  retragere va fi luată în considerare la un an  de
la  data  primirii acesteia de către depozitar sau la o dată  ulterioară
specificată în notificarea retragerii.
    4. Orice parte   care  se  retrage  din  această  convenţie  va   fi
considerată ca retrasă şi din orice protocol la care este parte.

                             Articolul 20
                              Depozitarul

    1. Secretarul  general al Naţiunilor Unite îşi va asuma funcţiile de
depozitar al acestei convenţii şi al oricăror protocoale.
    2. Depozitarul va informa părţile, în mod deosebit, despre:
    a) semnarea acestei  convenţii  şi a oricărui protocol şi  depunerea
instrumentelor  de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare,
în concordanţă cu art. 13 şi 14;
    b) data la care  convenţia şi orice protocol vor intra în vigoare în
conformitate cu art. 17;
    c) notificările retragerii efectuate în conformitate cu art. 19;
    d) amendamentele  adoptate  cu  privire  la convenţie  şi  la  orice
protocol,  acceptarea lor de către părţi şi data de intrare în vigoare a
lor, în concordanţă cu art. 9;
    e) toate comunicările referitoare la adoptarea şi aprobarea anexelor
şi la amendamentul anexelor, în conformitate cu art. 10;
    f) notificările  efectuate  de  organizaţii de  integrare  economică
regională   ale  măsurii  competenţei  lor  referitoare  la  chestiunile
guvernate  de  această  convenţie şi orice protocoale  şi  ale  oricăror
modificări la acestea;
    g) declaraţiile făcute în concordanţă cu art. 11 paragraful 3.

                              Articolul 21
                            Texte autentice

    Originalul acestei  convenţii,  ale  cărui texte în  limbile  arabă,
chineză,  engleză,  franceză, rusă şi spaniolă sunt autentice  în  egală
măsură, va fi depus la secretarul general al Naţiunilor Unite.
    Pentru conformitate,  subsemnaţii,  pe  deplin autorizaţi  în  acest
scop, au semnat această convenţie.

    Întocmită la Viena la 22 martie 1985.

                                                            Anexa I

                OBSERVAŢII SISTEMATICE ŞI DE CERCETARE

    1. Părţile la  convenţie  recunosc că problemele ştiinţifice  majore
sunt:
    a) modificarea  stratului de ozon care duce la schimbarea cantităţii
de  radiaţii  solare ultraviolete cu efecte biologice (UV-B) care  ating
suprafaţa  terestră  şi consecinţele potenţiale penru  sănătatea  umană,
pentru organisme, ecosisteme şi materiale folositoare omenirii;
    b) modificarea distribuţiei verticale a ozonului, care poate schimba
structura  temperaturii  atmosferice şi consecinţele  potenţiale  pentru
vreme şi climă.
    2. Părţile la  convenţie, în conformitate cu art. 3, vor coopera  la
realizarea  cercetării  şi a observaţiilor sistematice şi la  formularea
recomandărilor pentru viitoarea activitate de cercetare şi observaţii în
domenii ca:
    a) Cercetare în domeniul chimiei şi fizicii atmosferei:
    (i) modele teoretice  globale: dezvoltarea în continuare a modelelor
care  examinează  interacţiunea dintre procesele radiante,  dinamice  şi
chimice;  studii ale efectelor simultane ale diferitelor specii  apărute
artificial   şi   natural  asupra-ozonului   atmosferic;   interpretarea
seturilor de date de măsurare prin satelit sau nu; evaluarea tendinţelor
parametrilor geofizici şi atmosferici şi perfecţionarea metodelor pentru
atribuirea  schimburilor acestor parametri unor cauze specifice;
    (ii) studii de  laborator  despre:  coeficienţi  cinetici,  secţiuni
optime  de absorbţie şi mecanisme ale proceselor fotochimice şi  chimice
stratosferice  şi  troposferice; date spectroscopice necesare  măsurilor
efectuate în toate domeniile spectrale relevante;
    (iii) măsurători  în teren: concentraţia şi fluxurile surselor cheie
de  gaze atît cele de origine antropică cît şi cele naturale; studii  de
dinamică   atmosferică;   măsurători  simultane  ale  speciilor   legate
fotochimic  pînă la stratul limită planetar, folosind instrumente locale
şi  teledetecţie; intercompararea diferiţilor senzori, inclusiv măsurări
corelative    coordonate   pentru   instrumente   satelitare;    cîmpuri
tridimensionale  ale  microconstituenţilor atmosferici  specifici,  flux
spectral solar şi parametri meteorologici;
    (iv) dezvoltarea aparaturii, inclusiv senzori pentru satelit şi fără
satelit  pentru  microconstituenţi atmosferici, flux solar şi  parametri
meteorologici.
    b) Cercetarea   efectelor  de  fotodegradare,  biologice  şi  asupra
sănătăţii:
    (i) relaţia dintre  expunerea umană la radiaţii solare  ultraviolete
şi  vizibile  şi: a) dezvoltarea atît a cancerului de piele cu  şi  fără
melanom:  şi  b) efectele asupra sistemului imunitar;
    (ii) efectele  radiaţiilor UV-B, inclusiv în funcţie de lungimea  de
undă,  asupra: a) culturilor, pădurilor şi altor ecosisteme terestre; şi
b) asupra lanţului trofic acvatic şi pescuitului, ca şi asupra posibilei
inhibiţii   a   capacităţii   de  producere  a   oxigenului   de   către
fitoplanctonul marin;
    (iii) mecanismele   prin  care  radiaţiile  UV-B  acţionează  asupra
materialelor  biologice, a speciilor şi ecosistemelor, inclusiv: relaţia
dintre  doză,  mărimea  dozei  şi  replică;  fotorevenire,  adaptare  şi
protecţie;
    (iv) studii ale   spectrelor  cu  acţiune  biologică  şi   replicile
spectrale  la utilizarea radiaţiei policromatice în vederea determinării
posibilelor interacţiuni ale diferitelor domenii de lungimi de undă;
    (v) influenţa    radiaţiilor    UV-B   asupra   sensibilităţii    şi
activităţilor   speciilor   biologice   importante   pentru   echilibrul
biosferic, proceselor primare, cum ar fi fotosinteza şi biosinteza;
    (vi) influenţa  radiaţiilor UV-B asupra fotodegradării  poluanţilor,
chimicatelor utilizate în agricultură şi a altor materiale.
    c) Cercetări privind efectele asupra climei:
    (i) studii de  observare  şi  teoretice  ale  efectelor  radiaţiilor
solare  asupra  ozonului  şi  a altor  microspecii  şi  impactul  asupra
parametrilor  climatici, cum ar fi temperaturile suprafeţei oceanului şi
pămîntului,   modele  de  precipitaţii,  schimbul  dinte  troposferă  şi
stratosferă;
    (ii) investigarea   efectelor   unor  astfel  de  impacturi   asupra
diferitelor aspecte ale activităţii umane.
    d) Observaţii sistematice privind:
    (i) starea stratului  de  ozon  (adică variabilitatea  temporală  şi
spaţială  a conţinutului total al coloanei şi distribuţia pe  verticală)
prin  realizarea  Sistemului  de observare globală a ozonului  bazat  pe
integrarea sistemelor terestre şi prin satelit, cu funcţionare completă;
    (ii) concentraţiile  stratosferice  şi troposferice ale  gazelor  de
sursă pentru HOx, NOx, ClOx şi derivaţii carbonului;
    (iii) temperatura  de  la  sol la mezosferă, folosind  atît  sisteme
terestre cît şi prin satelit:
    (iv) fluxul solar  -  pe lungimi de undă - care ajunge în  atmosfera
Pămîntului   şi   radiaţiile  termice  care  o  părăsesc,   folosindu-se
măsurători prin satelit:
    (v) fluxul solar  -  pe  lungimi  de undă -  care  atinge  suprafaţa
Pămîntului în domeniul ultraviolet cu efecte biologice (UV-B);
    (vi) proprietăţile   aerosolilor   şi  distribuţia  de  la  sol   la
mezosferă, folosind sistemele terestre aeriene şi prin satelit;
    (vii) variabile   importante  din  punct  de  vedere  climatic  prin
păstrarea  programelor  de  măsurători meteorologice la  sol  de  înaltă
calitate;
    (viii) specii   trasoare,  temperaturi,  flux  solar  şi   aerosoli,
folosind metode îmbunătăţite pentru analizarea datelor globale.
    3. Părţile la  convenţie  vor  colabora,  ţinînd  seama  de  nevoile
specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare, în promovarea specializării
ştiinţifice  şi tehnice corespunzătoare, necesare pentru participarea la
cercetare  şi  observaţii  sistematice, subliniate în această  anexă.  O
atenţie   deosebită   trebuie  acordată  intercalibrării  metodelor   şi
instrumentaţiei  observaţionale,  în scopul de a produce seturi de  date
ştiinţifice comparabile sau standardizate.
    4. Se consideră  că  următoarele substanţe de origine  antropică  şi
naturală,  neenumerate  în  ordinea priorităţilor, au capacitatea  de  a
modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon:
    a) Substanţe cu conţinut de carbon:
    (i) Monoxid de carbon (CO)
    Monoxidul de   carbon  provine  din  surse  importante  naturale  şi
antropice   şi  se  presupune  că  joacă  un  rol  major  în  fotochimia
troposferică şi un rol secundar în fotochimia stratosferică.
    (ii) Bioxidul de carbon (CO2)
    Bioxidul de carbon provine din surse impotante naturale şi antropice
şi  afectează ozonul stratosferic prin influenţarea structurii termice a
atmosferei.
    (iii) Metanul (CH4)
    Metanul are atît  surse naturale cît şi antropice şi afectează  atît
ozonul troposferic cît şi pe cel stratosferic.
    (iv) Specii de hidrocarburi fără metan
    Speciile de hidrocarburi  fără metan, care cuprind un număr mare  de
substanţe  chimice, au atît surse naturale cît şi antropice şi joacă  un
rol  direct  în  fotochimia stratosferică.
    b) Substanţe cu conţinut de azot:
    (i) Protoxidul de azot (N2O)
    Sursele principale  ale N2O sunt naturale dar contribuţia  antropică
creşte  simţitor.  Protoxidul de azot sursa primară a NOx  stratosferic,
care   joacă   un  rol  vital  pentru  controlul   abundenţei   ozonului
stratosferic.
    (ii) Oxizii de azot (NOx)
    Sursele la nivelul  solului de NOx joacă un rol direct, major, numai
în  procesele fotochimice troposferice şi un rol indirect în  fotochimia
stratosferei,  în  timp  ce injectarea oxizilor de  azot  în  apropierea
tropopauzei  poate  duce  direct la schimbare în ozonul  troposferic  şi
stratosferic superior.
    c) Substanţe clorurate:
    (i) Alcalini  complet  halogenaţi, ex: CCl4, CFCl3 (CFC-11),  CF2Cl2
(CFC-12),   C2F3Cl3  (CFC-113),  C2F4Cl2(CFC-114).   Alcalinii   complet
halogenaţi  sunt antropici şi acţionează ca o sursă de ClOx, care  joacă
un  rol vital în fotochimia ozonului, mai ales în regiunile aflate la  o
altitudine de 30-50 km.
    (ii) Alcalinii  halogenaţi  parţial,  ex.: CH3Cl,  CHF2Cl  (CFC-22),
CH3CCl3, CHFCl2 (CFC-21).
    Sursele de CH3Cl  sunt naturale, în timp ce ceilalţi alcani  parţial
halogenaţi,  menţionaţi  mai  sus,  au origine  antropică.  Aceste  gaze
acţionează şi ca o sursă de ClOx stratosferic.
    d) Substanţe bromurate:
    Alcani complet halogenaţi, ex.: CF3Br.
    Aceste gaze sunt antropice şi acţionează ca o sursă de BrOx, care se
comportă într-o manieră asemănătoare cu ClOx.
    e) Substanţe hidrogenate:
    (i) Hidrogen (H2)
    Hidrogenul, a  cărui sursă este naturală şi antropică, joacă un  rol
minor în fotochimia stratosferică.
    (ii) Apa (H2O)
    Apa, a cărei  sursă este naturală, joacă un rol vital atît în chimia
troposferică  cît  şi în stratosferică. Sursele locale de vapori de  apă
din  stratosferă includ oxidarea metanului şi, într-o mai mică măsură, a
hidrogenului.

                                                        Anexa II

                         SCHIMB DE INFORMAŢII

    1. Părţile la  convenţie recunosc că achiziţionarea şi  distribuirea
informaţiilor  constituie  o  modalitate importantă  de  implementare  a
obiectivelor  acestei  convenţii şi asigură că orice măsuri care pot  fi
luate  sunt  adecvate  şi  echitabile.  De  aceea  părţile  vor  schimba
informaţii   ştiinţifice,   tehnice,  economico-sociale,   de   afaceri,
comerciale şi juridice.
    2. Părţile la   această  convenţie,  cînd  stabilesc  ce  informaţii
trebuie achiziţionate şi schimbate, trebuie să aibă în vedere utilitatea
informaţiei  şi  preţul  de  obţinere a acesteia.  Părţile  recunosc  în
continuare că cooperarea coordonată prin această anexă trebuie să fie în
concordanţă  cu  legile  naţionale, regulamentele  şi  practica  privind
patentele,  secretele comerciale şi protecţia informaţiei  confidenţiale
şi de proprietate.
    3. Informaţii ştiinţifice
    Acestea includ informaţii despre:
    a) cercetarea   planificată   şi   în  derulare,   atît   la   nivel
guvernamental,  cît  şi particulară, în scopul  facilităţii  coordonării
programelor  de cercetare, astfel încît să se utilizeze cît mai eficient
resursele naţionale şi internaţionale disponibile:
    b) datele despre emisii necesare cercetării:
    c) rezultate  ştiinţifice  publicate  în literatura cu  specific  de
cercetare asupra înţelegerii fizicii şi chimiei atmosferei pămîntului şi
a  posibilităţii de modificare, mai ales asupra stării stratului de ozon
şi efectele asupra sănătăţii umane, mediului şi climei, care pot rezulta
din  schimbările  tuturor schemelor de timp, fie în conţinutul total  al
coloanei, fie în distribuţia verticală a ozonului;
    d) evaluarea   rezultatelor   cercetării  şi  recomandările   pentru
viitoarele cercetări.
    4. Informaţii tehnice
    Acest capitol cuprinde informaţii despre:
    a) disponibilitatea   şi   costul  substituenţilor  chimici  şi   al
tehnologiilor  alternative pentru reducerea emisiilor de substanţe  care
modifică ozonul şi prezentarea cercetărilor planificate şi în derulare;
    b) limitările  şi orice riscuri legate de folosirea chimicalelor sau
a altor substituenţi şi tehnologii alternative.
    5. Informaţii  socio-economice  şi  comerciale  asupra  substanţelor
prezentate în anexa nr. 1.
    Aceasta include informaţii cu privire la:
    a) producţie şi capacităţi de producţie;
    b) utilizare şi moduri de utilizare;
    c) import/export;
    d) costurile,  riscurile şi beneficiile legate de activitatea umană,
care  pot  modifica indirect stratul de ozon, şi impacturile  acţiunilor
regulate sau propuse pentru a controla aceste activităţi.
    6. Informaţii juridice
    Acestea cuprind informaţii privind:
    a) legislaţii  naţionale,  măsuri  administrative  şi  cercetări  în
cadrul juridic, relevante pentru protecţia stratului de ozon;
    b) convenţii    internaţionale,   inclusiv   convenţii   bilaterale,
relevante pentru protecţia stratului de ozon;
    c) metode şi  condiţii de acordare a licenţelor şi  disponibilitatea
brevetelor relevante pentru protecţia stratului de ozon.