Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.707-XII din 10.09.91

                Carta de la Paris pentru o nouă Europă

                           din 21.11.1990

                                * * *

                     Publicată în ediţia oficială
           "Tratate internaţionale", 1998, volumul 1, pag.304


               O nouă eră de democraţie, pace şi unitate

    Noi, şefii de  stat  sau  de  guvern  ai  statelor  participante  la
Conferinţa  pentru  securitate şi cooperare în Europa, ne-am  reunit  la
Paris într-o epocă de profunde schimbări şi de speranţe istorice. Era de
confruntare  şi  divizare  a  Europei a luat sfîrşit.  Noi  declarăm  că
relaţiile  noastre  se  vor  întemeia, de acum înainte,  pe  respect  şi
cooperare.
    Europa se eliberează de moştenirea trecutului. Curajul bărbaţilor şi
femeilor,  puterea voinţei popoarelor şi forţa ideilor Actului final  de
la  Helsinki  au  deschis o eră nouă de democraţie, pace şi  unitate  în
Europa.
    În prezent ne  revine să înfăptuim speranţele şi aşteptările pe care
popoarele  noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestrămutată
în  favoarea democraţiei întemeiate pe drepturile omului şi  libertăţile
fundamentale;   prosperitatea  prin  libertate  economică  şi   echitate
socială; o securitate egală pentru toate ţările noastre.
    Cele zece principii  ale  Actului  final ne vor călăuzi  spre  acest
viitor  ambiţios,  aşa cum ne-au luminat calea spre relaţii mai bune  în
decursul  ultimilor  cincisprezece  ani. Înfăptuirea deplină  a  tuturor
angajamentelor  C.S.C.E. trebuie să constituie temelia iniţiativelor  pe
care  le adoptăm astăzi pentru ca naţiunile noastre să trăiască  conform
aspiraţiilor lor.

           Drepturile omului, democraţia şi statul de drept

    Ne angajăm să  edificăm,  să consolidăm şi să întărim democraţia  ca
unic  sistem de guvernămînt al naţiunilor noastre, urmărind să ne ghidăm
după următoarele:
    Drepturile omului  şi libertăţile fundamentale sunt inerente tuturor
fiinţelor  umane,  inalienabile  şi garantate prin  lege.  Protecţia  şi
promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor
reprezintă  o  garanţie esenţială în faţa unui stat cu puteri  excesive.
Înfăptuirea  şi  exercitarea  lor deplină  constituie  baza  libertăţii,
dreptăţii şi păcii.
    Guvernul democratic  se  întemeiază pe voinţa  poporului,  exprimată
periodic prin alegeri libere şi corecte.
    Democraţia are   ca  fundament  respectarea  persoanei  umane  şi  a
statului  de  drept.  Democraţia  reprezintă cea  mai  bună  garanţie  a
libertăţii   de  expresie,  a  toleranţei  faţă  de  orice  grupuri  ale
societăţii şi a egalităţii şanselor pentru fiecare persoană. Democraţia,
prin    caracterul    său   reprezentativ   şi   pluralist,    presupune
responsabilitate  faţă  de  electorat, obligaţia autorităţilor de  a  se
conforma  legii  şi exercitarea imparţială a justiţiei. Nimeni  nu  este
deasupra legii.
    Afirmăm că orice individ, fără discriminare, are dreptul la:
    - libertatea de gîndire, conştiinţă şi religie sau de convingere;
    - libertatea de expresie;
    - libertatea de asociere şi de întrunire paşnică;
    - libertatea de mişcare;
    - nimeni nu va fi supus:
    - unei arestări sau deţineri arbitrare;
    - unei torturi sau oricărui alt tratament sau pedepse aspre, inumane
sau degradante;
    - fiecare are, în plus, dreptul:
    - de a-şi cunoaşte şi de a-şi face respectate drepturile;
    - de a participa la alegeri libere şi corecte;
    - de a fi judecat  în  mod echitabil şi public dacă este  acuzat  de
comiterea unui delict;
    - de a avea individual  sau  în  asociere  o  proprietate  şi  de  a
exercita activităţi individuale;
    - de a se bucura de drepturi economice, sociale şi culturale.
    Afirmăm că identitatea  etnică, culturală, lingvistică şi religioasă
a  minorităţilor  naţionale va fi protejată, iar  persoanele  aparţinînd
acestor  minorităţi au dreptul de a exprima liber, prezerva şi  dezvolta
această  identitate,  fără  nici o discriminare şi  în  condiţiile  unei
depline egalităţi în faţa legii.
    Vom asigura ca  fiecare  să se bucure de apărare efectivă,  pe  plan
naţional şi internaţional, împotriva oricărei violări a drepturilor sale.
    Respectarea deplină  a acestor principii constituie baza pe care  ne
vom strădui să edificăm noua Europă.
    Statele noastre  vor  coopera  şi îşi vor  acorda  sprijin  reciproc
pentru a face ireversibile cuceririle democratice.

               Libertatea economică şi responsabilitatea

    Libertatea economică,  justiţia  socială şi atitudinea  responsabilă
faţă de mediul înconjurător sunt indispensabile prosperităţii.
    Libertatea de  voinţă  a  individului, exercitată în  democraţie  şi
protejată   de  statul  de  drept,  constituie  condiţia  necesară  unei
dezvoltări  economice  şi sociale fructuoase. Vom favoriza o  activitate
economică desfăşurată cu respectarea şi afirmarea demnităţii umane.
    Libertatea şi   pluralismul   politic  sunt  elemente  necesare   în
realizarea  obiectivului  nostru  comun de dezvoltare a  economiilor  de
piaţă  pentru  o  creştere economică susţinută,  prosperitate,  justiţie
socială,  utilizare mai deplină a forţei de muncă şi folosirea eficientă
a  resurselor  economice.  Succesul tranziţiei la economia de  piaţă  de
către  ţări  care fac eforturi în această direcţie este important şi  în
interesul  tuturor.  El ne va permite să atingem un nivel mai  înalt  de
prosperitate, ceea ce reprezintă obiectivul nostru comun. Vom coopera în
acest scop.
    Protecţia mediului  inconjurător  este o responsabilitate  comună  a
tuturor naţiunilor noastre. Sprijinind eforturile naţionale şi regionale
în  acest domeniu, trebuie să ţinem seama şi de necesitatea stringentă a
unei acţiuni comune pe scară mai largă.

           Relaţiile de prietenie între statele participante

    Acum, cînd se  deschide  o  nouă eră în Europa, suntem  hotărîţi  să
dezvoltăm  şi  să întărim relaţiile de prietenie şi de  cooperare  între
statele  Europei,  S.U.A.  şi  Canada, şi să  promovăm  prietenia  între
popoarele noastre.
    Pentru menţinerea  şi  întărirea democraţiei, păcii şi  unităţii  în
Europa,  reafirmăm  solemn angajamentul nostru de a respecta  pe  deplin
cele zece principii ale Actului final de la Helsinki.
    Reînnoim valabilitatea constantă a celor zece principii şi hotărîrea
noastră de a le înfăptui în practică. Toate principiile se aplică în mod
egal  şi fără rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat ţinînd seama
de celelalte. Ele constituie baza relaţiilor noastre.
    Conform obligaţiilor  decurgînd  din Carta O.N.U. şi  angajamentelor
asumate  privind Actul final de la Helsinki, reafirmăm hotărîrea noastră
de  a  ne  abţine  de  la ameninţarea  sau  folosirea  forţei  împotriva
integrităţii teritoriale sau independenţei politice a oricărui stat, sau
de la acţiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile
acestor documente.
    Reamintim că   nerespectarea  obligaţiilor  asumate  conform  Cartei
O.N.U. constituie o încălcare a dreptului internaţional.
    Reînnoim angajamentul   nostru  de  a  reglementa  diferendele  prin
mijloace  paşnice.  Hotărîm  crearea  unor  mecanisme  de  prevenire  şi
reglementare a conflictelor între statele participante.
    Odată  cu sfîrşitul  divizării Europei, ne vom strădui să conferim o
nouă calitate relaţiilor noastre în domeniul securităţii, cu respectarea
deplină   a  libertăţii  de  alegere  a  fiecăruia  în  acest   domeniu.
Securitatea este indivizibilă, iar securitatea fiecărui stat participant
este  legată  în  mod  indisolubil  de  cea  a  tuturor  celorlalţi.  În
consecinţă,  ne  angajăm  să  cooperăm pentru  întărirea  încrederii  şi
securităţii  între  noi şi să promovăm controlul asupra  înarmărilor  şi
dezarmării.
    Salutăm Declaraţia  comună a celor 22 de state privind îmbunătăţirea
relaţiilor lor.
    Ne vom întemeia  relaţiile  pe adeziunea noastră comună la  valorile
democratice,  la  drepturile omului şi libertăţile fundamentale.  Suntem
convinşi că progresele democraţiei, precum şi respectarea şi exercitarea
efectivă  a  drepturilor omului sunt indispensabile întăririi  păcii  şi
securităţii  între  statele noastre. Reafirmăm egalitatea în drepturi  a
popoarelor  şi dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U.  şi
normelor  pertinente  ale  dreptului  internaţional  în  acest  domeniu,
inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorială a statelor.
    Suntem hotărîţi  să intensificăm consultările politice şi să  lărgim
cooperarea   pentru  rezolvarea  problemelor  economice,  sociale,   ale
mediului  înconjurător, culturale şi umanitare. Această voinţă comună şi
interdependenţa   noastră  tot  mai  mare  vor  contribui  la  depăşirea
neîncrederii  datînd de mai multe decenii, la întărirea stabilităţii  şi
edificarea unei Europe unite.
    Dorim ca Europa  să  fie  o sursă a păcii,  deschisă  dialogului  şi
cooperării  cu celelalte  state, favorabilă schimburilor şi angajată  în
căutarea unor răspunsuri comune la provocările viitorului.

                              Securitatea

    Consolidarea  democraţiei  şi  întărirea securităţii  vor  influenţa
favorabil relaţiile noastre de prietenie. Salutăm semnarea de către cele
22   de   state  participante  a  Tratatului  privind   forţele   armate
convenţionale  în Europa care va duce la reducerea nivelurilor  forţelor
armate.  Aprobăm  adoptarea  unei noi serii substanţiale  de  măsuri  de
încredere  şi de securitate care vor conduce la o mai mare  transparenţă
şi   încredere  între  statele  participante.  Aceasta  reprezintă  paşi
importanţi  spre întărirea stabilităţii şi securităţii în Europa.
    Reducerea fără   precedent   a  forţelor  armate,  ca  rezultat   al
Tratatului  privind forţele armate convenţionale în Europa, împreună  cu
noile  abordări  ale  securităţii  şi cooperării  în  cadrul  procesului
C.S.C.E.,  vor conduce la o nouă înţelegere a securităţii în Europa şi o
nouă  dimensiune a relaţiilor noastre. În acest context, recunoaştem  pe
deplin  libertatea  statelor  de  a-şi alege  aranjamentele  proprii  în
domeniul securităţii.

                               Unitatea

    Europa liberă,  formînd  un  singur tot, reclamă o  nouă  relansare.
Chemăm popoarele noastre să se asocieze la această măreaţă operă.
    Luăm act cu mare   satisfacţie  de  Tratatul  privind  reglementarea
definitivă  cu privire la Germania, semnat la Moscova,  la 12 septembrie
1990,  şi  salutăm  sincer faptul că poporul german s-a  reunit  într-un
singur  stat, conform principiilor Actului final  al Conferinţei  pentru
securitate  şi  cooperare în Europa şi în deplin acord cu  vecinii  săi.
Realizarea unităţii naţionale a Germaniei este o contribuţie  importantă
la  instaurarea  unei ordini de pace justă şi durabilă în Europa  unită,
democratică   şi  conştientă  de  responsabilitatea   sa   în   domeniul
stabilităţii, păcii şi cooperării.
    Participarea  în comun a statelor din America de Nord şi a celor din
Europa este o caracteristică fundamentală a C.S.C.E., aceasta se află la
baza  rezultatelor înregistrate pînă în prezent şi este esenţială pentru
viitorul  procesului  C.S.C.E. Adeziunea noastră constantă la valori  pe
care  le  împărtăşim  în comun,  precum  şi  moştenirea  noastră  comună
constituie legături care ne unesc.
    Cu toată diversitatea    naţiunilor   noastre,   suntem   uniţi   în
angajamentul  de  a  lărgi  cooperarea în  toate  domeniile.  Problemele
complexe  cu care ne confruntăm vor putea fi soluţionate numai  printr-o
acţiune comună, cooperare şi solidaritate.

                           C.S.C.E. şi lumea

    Destinul naţiunilor  noastre este legat de cel al tuturor celorlalte
naţiuni.  Sprijinim  pe  deplin  O.N.U.  şi  întărirea  rolului  său  în
promovarea  păcii,  securităţii şi dreptăţii  internaţionale.  Reafirmăm
angajamentul  nostru faţă de principiile şi obiectivele O.N.U., aşa  cum
sunt   enunţate  în  Cartă,  şi  condamnăm  orice  încălcare  a  acestor
principii.  Notăm  cu satisfacţie rolul tot mai important al  O.N.U.  în
viaţa   internaţională  şi  eficienţa  sa  în  creştere,  ca  urmare   a
îmbunătăţirii relaţiilor dintre statele noastre.
    Conştienţi de  urgenţa  nevoilor  unei  mari părţi  a  omenirii,  ne
angajăm  să fim solidari cu toate celelalte ţări. Adresăm, deci, astăzi,
de  la  Paris,  un  apel tuturor naţiunilor lumii.  Suntem  gata  să  ne
alăturăm  ansamblului statelor şi fiecăruia dintre ele în efortul  comun
de a apăra şi promova comunitatea valorilor umane fundamentale.

                        Orientări pentru viitor

    Pornind de la  angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin  toate
principiile  şi  prevederile C.S.C.E. suntem decişi să dăm acum  un  nou
impuls  dezvoltării echilibrate, atotcuprinzătoare a cooperării  noastre
pentru a răspunde nevoilor şi aspiraţiilor popoarelor noastre.

                           Dimensiunea umană

    Declarăm că hotărîrea  noastră  de a respecta drepturile  omului  şi
libertăţile  fundamentale  este irevocabilă. Vom aplica pe deplin şi vom
dezvolta prevederile C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane.
    Pornind de la  Documentul  Reuniunii de la Copenhaga  a  Conferinţei
asupra  dimensiunii  umane, vom  coopera pentru întărirea  instituţiilor
democratice  şi promovarea aplicării principiului statului de drept.  În
acest  sens,  hotărîm  convocarea unui seminar de experţi, la  Oslo,  în
perioada 4 - 15 noiembrie 1991.
    Hotărîţi să încurajăm    preţioasa   contribuţie   a   minorităţilor
naţionale  în  viaţa societăţilor noastre, ne angajăm să îmbunătăţim  în
continuare situaţia acestora. Reafirmăm profunda convingere că relaţiile
amicale   între   popoarele   noastre,  precum  şi    pacea,  dreptatea,
stabilitatea  şi  democraţia  reclamă  protejarea  identităţii   etnice,
culturale,  lingvistice  şi  religioase  a  minorităţilor  naţionale  şi
crearea  condiţiilor  pentru promovarea acestei identităţi. Declarăm  că
problemele referitoare la  minorităţile naţionale pot fi soluţionate  în
mod  satisfăcător  numai  într-un cadru  politic  democratic.  Totodată,
recunoaştem că drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale
trebuie  respectate  pe  deplin, ca parte a drepturilor  universale  ale
omului.   Conştienţi   de  faptul  că  extinderea   cooperării   privind
minorităţile  naţionale şi îmbunătăţirea protecţiei lor sunt necesare şi
urgente,   hotărîm   convocarea   unei  reuniuni   de   experţi   asupra
minorităţilor  naţionale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1 - 19
iulie 1991.
    Ne exprimăm hotărîrea  de a lupta împotriva tuturor formelor de  ură
rasială  sau etnică, de antisemitism, xenofobie şi discriminare faţă  de
orice  persoană,  precum şi de persecuţie pentru motive  religioase  sau
ideologice.
    Conform angajamentelor  asumate  în  cadrul C.S.C.E.,  subliniem  că
libertatea de  mişcare  şi de contacte între cetăţenii noştri, precum şi
libera  circulaţie  a  informaţiei  şi  ideilor  sunt  esenţiale  pentru
menţinerea   şi  dezvoltarea  societăţilor  libere  şi  a  unor  culturi
înfloritoare.  Salutăm intensificarea turismului şi a călătoriilor între
ţările noastre.
    Mecanismul dimensiunii  umane şi-a dovedit utilitatea şi, ca urmare,
suntem  hotărîţi  să-l  dezvoltăm  prin  includerea  de  noi  proceduri,
cuprinzînd,  între altele, serviciile unor experţi sau ale unui  colegiu
de  personalităţi  eminente, avînd experienţă în problemele  drepturilor
omului  care  s-ar putea ridica în cadrul mecanismului. Vom asigura,  în
contextul  mecanismului,  participarea persoanelor private la  protecţia
drepturilor lor.
    În consecinţă,  ne angajăm să extindem, în continuare, angajamentele
noastre  în  această  privinţă, îndeosebi cu prilejul  Reuniunii  de  la
Moscova  a  Conferinţei  asupra  dimensiunii umane,  fără  a  prejudicia
obligaţiile asumate în cadrul instrumentelor internaţionale existente la
care statele noastre pot fi părţi.
    Recunoaştem importanta   contribuţie   a  Consiliului   Europei   la
promovarea  drepturilor omului, principiilor democraţiei şi statului  de
drept,  precum  şi  la dezvoltarea cooperării culturale.  Salutăm  paşii
întreprinşi  de mai multe state participante în legatură cu aderarea lor
la  Consiliul  Europei şi la Convenţia europeană a  drepturilor  omului.
Salutăm,  de  asemenea,  faptul că Consiliul Europei este gata  să  pună
experienţa sa în folosul C.S.C.E.

                              Securitatea

    Schimbarea situaţiei   politico-militare  din  Europa  deschide  noi
posibilităţi  pentru  eforturi comune în domeniul securităţii  militare.
Acţiunea  noastră se va sprijini pe rezultatele importante obţinute prin
Tratatul  asupra  forţelor armate convenţionale în Europa şi  în  cadrul
Negocierilor  asupra măsurilor de încredere şi securitate (C.S.B.M.). Ne
angajăm să continuăm Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiaşi mandat şi să
ne străduim să le încheiem cel mai tîrziu pînă la reuniunea care va avea
loc  la  Helsinki,  în  1992, în  cadrul "Urmărilor"  C.S.C.E.  Salutăm,
totodată,  hotărîrea  statelor  participante  implicate  de  a  continua
Negocierile  asupra  forţelor  armate convenţionale în Europa,  pe  baza
aceluiaşi  mandat,  şi de a se strădui să le încheie cel tîrziu pînă  la
Reuniunea de la Helsinki din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E. După o perioadă
de  pregătiri  pe  plan naţional, sperăm să trecem la  o  cooperare  mai
structurată  între toate statele participante în problemele  securităţii
şi  la discuţii şi consultări între cele 34 de state participante pentru
stabilirea,  începînd  cu  1992, odată  cu încheierea  Reuniunii  de  la
Helsinki  din  cadrul  "Urmărilor" C.S.C.E., de  noi  negocieri  privind
dezarmarea  şi  întărirea  încrederii şi securităţii,  deschise  tuturor
statelor participante la C.S.C.E.
    Chemăm la încheierea,   cît   mai  grabnică,  a  Convenţiei   asupra
interzicerii  generale  şi  globale,  sub control  efectiv   a   armelor
chimice  şi  avem intenţia de a fi printre primii semnatari  ai  acestui
document.
    Reafirmăm importanţa  iniţiativei privind "Cerul deschis" şi  chemăm
la  finalizarea  cu  succes a negocierilor în această problemă  cît  mai
curînd posibil.
    Deşi riscul unui  conflict  în  Europa s-a diminuat,  alte  pericole
ameninţă stabilitatea societăţilor noastre. Suntem hotărîţi să conlucrăm
pentru  apărarea instituţiilor democratice împotriva activităţilor  care
încalcă independenţa, egalitatea suverană sau integritatea teritorială a
statelor  participante.  Este vorba, îndeosebi, de  activităţi  ilegale,
incluzînd presiunea exercitată din afară, constrîngerea şi subversiunea.
    Condamnăm, fără  rezervă, drept criminale orice acţiuni, metode  sau
practici  teroriste  şi  ne  exprimăm  hotărîrea  de  a  acţiona  pentru
eradicarea  acestora, atît pe plan bilateral, cît şi printr-o  cooperare
multilaterală.  Ne  vom  uni,  de asemenea,  forţele  pentru  combaterea
traficului ilicit de droguri.
    Fiind conştienţi  de  faptul  că  reglementarea pe  cale  paşnică  a
diferendelor  este  un  corolar esenţial al obligaţiei statelor de a  se
abţine de la ameninţarea  sau  folosirea forţei, factori determinanţi ai
menţinerii  şi consolidării păcii şi securităţii internaţionale, noi vom
căuta  atît  căi   eficiente de  prevenire, prin  mijloace  politice,  a
conflictelor care ar putea izbucni, cît şi definirea, în conformitate cu
dreptul   internaţional,    de    mecanisme    corespunzătoare    pentru
reglementarea   paşnică   a  diferendelor  care  ar  putea  apărea.   În
consecinţă,  ne  angajăm  să  căutăm noi forme de  cooperare,  în  acest
domeniu,   îndeosebi  o  gamă  de  metode  de  reglementare  paşnică   a
diferendelor, inclusiv implicarea obligatorie a unei terţe părţi.
    Subliniem faptul  că în acest context va trebui să se folosească  pe
deplin posibilităţile oferite de Reuniunea privind reglementarea paşnică
a  diferendelor  care  va avea loc la La Valletta, la  începutul  anului
1991.  Consiliul  miniştrilor afacerilor externe va lua  în  considerare
raportul Reuniunii de la La Valletta.

                         Cooperarea economică

    Subliniem faptul  că  o cooperare economică, bazată pe  economia  de
piaţă constituie un element esenţial al relaţiior noastre şi va contribui
la  construcţia  unei Europe prospere  şi unite. Instituţiile democratice
şi  libertatea  economică favorizează progresul economic şi social,  aşa
cum  este  recunoscut  în  Documentul Conferinţei  de  la  Bonn  privind
cooperarea economică, ale cărei rezultate le sprijinim cu hotărîre.
    Subliniem, totodată, că cooperarea în domeniul economic, al ştiinţei
şi  tehnologiei  constituie, în prezent, unul din pilonii importanţi  ai
C.S.C.E.
    Statele participante  vor  trebui să examineze  periodic  progresele
realizate în aceste domenii şi să le imprime noi impulsuri.
    Suntem convinşi   de   necesitatea  extinderii  cooperării   noastre
economice,  de  ansamblu,  încurajării iniţiativei libere,  lărgirii  şi
diversificării  comerţului,  în  conformitate cu regulile  G.A.T.T.  Vom
încuraja  echitatea  socială, progresul, precum şi creşterea  bunăstării
popoarelor  noastre.   În  acest context, recunoaştem   importanţa  unei
politici eficiente pentru soluţionarea problemei şomajului.
    Reafirmăm necesitatea   continuării   sprijinului  acordat   ţărilor
democratice  în tranziţie spre economia de piaţă şi crearea bazelor unei
creşteri  economice şi sociale pe forţe proprii, aşa cum s-a angajat  să
procedeze   Grupul   celor  24.  Subliniem,  de  asemenea,   necesitatea
integrării mai profunde în sistemul economic şi financiar internaţional,
ceea ce implică acceptarea atît a obligaţiilor, cît şi a avantajelor.
    Considerăm că,  odată  cu acordarea unei atenţii sporite  cooperării
economice  în  cadrul  procesului  C.S.C.E.,  trebuie  avute  în  vedere
interesele statelor participante în curs de dezvoltare.
    Reamintim legătura  dintre  respectarea  şi  promovarea  drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale şi progresul ştiinţific.
    Cooperarea în  domeniul  ştiinţei  şi  tehnologiei va  juca  un  rol
fundamental  în  dezvoltarea  economico-socială. În  consecinţă,  ea  va
trebui  orientată  către  o  distribuire mai largă  a  informaţiilor  şi
cunoştinţelor  ştiinţifice  şi tehnice pertinente, în  scopul  depăşirii
decalajelor tehnologice existente între statele participante. Încurajăm,
de  asemenea,  statele  participante să  conlucreze  pentru  dezvoltarea
potenţialului uman şi a spiritului de liberă iniţiativă.
    Suntem hotărîţi   să  imprimăm  impulsul  necesar  cooperării  între
statele  noastre  în  domeniul energiei, transporturilor  şi  turismului
pentru  dezvoltarea  economico-socială. Salutăm, în  special,  acţiunile
practice  menite să creeze condiţii optime pentru o dezvoltare economică
şi  raţională  a resurselor energetice, ţinînd  seama de  considerentele
privind protejarea mediului înconjurător.
    Recunoaştem rolul  important al Comunităţii Europene în  dezvoltarea
politico-economică  a Europei. Organizaţiilor economice  internaţionale,
cum  sunt  Comisia  Economică a O.N.U.  pentru  Europa  (C.E.E./O.N.U.),
instituţiile  de  la  Bretton  Woods, Organizaţia  pentru  cooperare  şi
dezvoltare  economică (O.C.D.E.), Asociaţia Europeană a Liberului Schimb
(A.E.L.S.)  şi  Camera Internaţională de Comerţ (C.I.C.) le  revine,  de
asemenea,  o sarcină importantă în promovarea cooperării economice, care
să  fie  întărită prin crearea Băncii Europene pentru  Reconstrucţie  şi
Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmărirea realizării obiectivelor noastre,
subliniem  necesitatea  coordonării  eficiente a  activităţilor  acestor
organizaţii  şi  accentuăm  asupra  cerinţei de  a  găsi  metode  pentru
participarea tuturor statelor noastre la aceste activităţi.

                          Mediul înconjurător

    Recunoaştem necesitatea urgentă a examinării problemelor mediului şi
importanţa eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne
angajăm   să  intensificăm  eforturile  noastre  pentru  protejarea   şi
ameliorarea mediului în scopul restabilirii şi menţinerii unui echilibru
ecologic  sănătos  al aerului, apei şi solului. Suntem,  în  consecinţă,
deci  să  utilizăm  pe  deplin  cadrul  C.S.C.E.  pentru  formularea  de
obiective  şi  angajamente comune în domeniul mediului şi  să  continuăm
astfel  rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la  Sofia
privind protecţia mediului înconjurător,
    Subliniem rolul  important  al  unei societăţi bine  informate  care
permite  publicului şi indivizilor să ia iniţiative în ceea ce  priveşte
ameliorarea   mediului.  În   acest  scop,  ne   angajăm   să   promovăm
sensibilizarea  şi educarea publicului  în  domeniul mediului, ca şi  al
informării   acestuia  asupra  impactului  politicilor,  proiectelor  şi
programelor asupra mediului înconjurător.
    Acordăm prioritate  introducerii de tehnologii curate şi nepoluante,
fiind  conştienţi  de  nevoia  de  a sprijini ţările  care  nu  au  încă
propriile mijloace pentru măsuri corespunzătoare.
    Subliniem că   politicile  privind  protecţia  mediului  ar   trebui
însoţite   de   măsurile   legislative  potrivite  şi   de   structurile
administrative care să asigure implementarea lor efectivă.
    Insistăm asupra  nevoiii  unor noi măsuri de evaluare sistematică  a
respectării   angajamentelor  existente,  mai mult,  pentru  dezvoltarea
unor  angajamente mai ambiţioase  în  ceea  ce priveşte  notificarea  şi
schimbul de informaţii  asupra  stării mediului şi riscurilor potenţiale
pentru  mediu.  Salutăm, de asemenea, crearea Agenţiei  europene  pentru
mediu   (A.E.M.).  Salutăm   activităţile   operaţionale,  studiile   pe
probleme   şi  analizele  politicilor  efectuate  în  cadrul  diverselor
organizaţii internaţionale angajate în protecţia mediului, ca: Programul
Naţiunilor  Unite  pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economică  a  O.N.U.
pentru   Europa  (C.E.E./O.N.U.)  şi  Organizaţia  pentru  cooperare  şi
dezvoltare   economică   (O.C.D.E.).  Subliniem  necesitatea   întăririi
cooperării  şi unei eficiente coordonări între ele.

                                Cultura

    Recunoaştem faptul  că cultura noastră comună europeană şi  valorile
noastre  comune  au  contribuit în mod esenţial la  depăşirea  divizării
continentului.   În   consecinţă,   subliniem   ataşamentul  nostru   la
libertatea  de  creaţie  şi la protejarea  şi  promovarea  patrimoniului
nostru cultural şi spiritual, în toată bogăţia şi diversitatea sa.
    Ca urmare a schimbărilor  recent  intervenite în  Europa,  subliniem
importanţa   sporită  a  Simpozionului de la Cracovia şi ne aşteptăm  ca
acesta  să  examineze  orientările pentru intensificarea  cooperării  în
domeniul  culturii. Invităm Consiliul Europei să-şi aducă contribuţia la
acest simpozion.
    Pentru promovarea unei mai bune cunoaşteri reciproce între popoarele
noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în oraşele altor state
participante,   ca  şi  o  cooperare  sporită  în  domeniul   tehnicilor
audio-vizuale  şi schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului,
literaturii şi artelor.
    Suntem hotărîţi  să  facem eforturi deosebite în cadrul  politicilor
noastre  pe  plan  naţional  pentru a promova  o  mai  bună  înţelegere,
îndeosebi  între  tineri, prin schimburi culturale, cooperare  în  toate
domeniile educaţiei şi, mai ales, prin predarea şi pregătirea în limbile
altor  state participante. Intenţionăm să examinăm primele rezultate ale
acestei  acţiuni  la  Reuniunea de la Helsinki  din  cadrul  "Urmărilor"
C.S.C.E., care va avea loc în 1992.

                          Muncitori migranţi

    Recunoaştem că  problemele  muncitorilor migranţi şi ale  familiilor
lor  rezidente  legal  în ţara de primire  comportă  aspecte  economice,
culturale  şi  sociale ca şi propria lor dimensiune umană. Reafirmăm  că
protecţia  şi   promovarea  drepturilor,  ca şi  respectul  obligaţiilor
internaţionale pertinente sunt preocuparea noastră comună.

                              Mediterana

    Considerăm că   schimbările  politice  fundamentale  intervenite  în
Europa au o semnificaţie pozitivă pentru regiunea Mediteranei.
    Vom continua,  în  consecinţă, eforturile noastre  pentru  întărirea
securităţii  şi  cooperării  în Mediterană, ca factor  important  pentru
stabilitatea în Europa. Salutăm raportul Reuniunii privind Mediterana de
la Palma de Mallorca, ale cărei rezultate le susţinem în întregime.
    Suntem preocupaţi  de tensiunile persistente în regiune şi  reiterăm
hotărîrea   noastră  de  a  intensifica eforturile pentru a  găsi,  prin
mijloace  paşnice,  soluţii  juste,  viabile  şi  durabile,  fondate  pe
respectul   principiilor   din  Actul  final,  la  problemele   cruciale
nerezolvate.
    Dorim să promovăm  condiţii  favorabile  dezvoltării  armonioase  şi
diversificării   relaţiilor  cu  statele  mediteraneene  neparticipante.
Intensificarea  cooperării  cu aceste state va fi continuată  în  scopul
promovării   dezvoltării  economice  şi sociale  şi, în  consecinţă,  al
creşterii  stabilităţii  în regiune. De aceea, ne vom strădui,  împreună
cu  aceste  ţări,  să  reducem  substanţial decalajul  între  Europa  şi
vecinii  săi  mediteraneeni în ceea ce priveşte  nivelul  prosperităţii.

                     Organizaţii neguvernamentale

    Ne reamintim     rolul    important    jucat    de     organizaţiile
neguvernamentale,  grupurile religioase şi altele indivizi în realizarea
obiectivelor  C.S.C.E.  şi  vom continua să facilităm  activităţile  lor
pentru  punerea  în practică a angajamentelor C.S.C.E. de către  statele
participante.  Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizaţiile,
grupurile şi indivizii trebuie implicaţi de o manieră corespunzătoare în
activităţile şi noile structuri ale C.S.C.E.

          Noi structuri şi instituţii ale procesului C.S.C.E.

    Eforturile   noastre    comune  pentru   consolidarea    respectării
drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, întărirea păcii şi
promovarea  unităţii  în  Europa reclamă o nouă  calitate  a  dialogului
politic  şi  cooperării şi, în consecinţă, o dezvoltare  a  structurilor
C.S.C.E.
    Intensificarea  consultărilor noastre la toate nivelurile este de  o
importanţă  primordială pentru modelarea relaţiilor noastre viitoare. În
acest scop, decidem ceea ce urmează:
    Noi, şefii de  stat sau guvern, vom ţine reuniunea noastră  viitoare
la  Helsinki  cu  ocazia  reuniunii  organizate  în  cadrul  "Urmărilor"
C.S.C.E.,  care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom întîlni cu  ocazia
următoarelor reuniuni din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E.
    Miniştrii noştri  de  externe se vor întîlni la un consiliu, în  mod
regulat şi cel puţin o dată pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul
central   al  consultărilor  politice  în  cadrul  procesului   C.S.C.E.
Consiliul   va  examina  problemele  relevante  ale  Conferinţei  pentru
securitate şi cooperare în Europa şi va lua deciziile corespunzătoare.
    Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin.
    Un comitet al    înalţilor   funcţionari   va   pregăti   reuniunile
consiliului   şi  va  executa  deciziile  sale.  Comitetul  va   analiza
problemele  curente şi va putea să ia decizii corespunzătoare,  inclusiv
sub  forma  recomandărilor  către consiliu.  Reuniuni  suplimentare  ale
reprezentanţilor  statelor  participante vor putea fi  convenite  pentru
dezbaterea problemelor ce prezintă un caracter urgent.
    Consiliul va  examina elaborarea de prevederi privind convocarea  de
reuniuni  ale  Comitetului înalţilor funcţionari în situaţii de urgenţă.
    Statele participante   pot  conveni,  de  asemenea,  convocarea   de
reuniuni ale altor miniştri.
    Pentru a asigura  sprijinul  administrativ  al  acestor  consultări,
stabilim crearea unui secretariat la Praga.
    Reuniunile statelor participante din cadrul "Urmărilor" C.S.C.E. vor
avea  loc,  de  regulă,  o dată la doi ani, pentru  a  permite  statelor
participante    să   evalueze   situaţia,   să   examineze    realizarea
angajamentelor  lor şi să analizeze paşii următori în cadrul  procesului
C.S.C.E.
    Decidem crearea,   la   Viena,  a  unui  Centru  pentru   prevenirea
conflictelor, pentru a ajuta consiliul să reducă riscul unui conflict.
    Decidem stabilirea  unui  birou pentru alegeri libere  la  Varşovia,
pentru a facilita contactele şi schimbul de informaţii asupra alegerilor
în statele participante.
    Recunoscînd rolul  important  pe care parlamentarii îl pot  juca  în
procesul  C.S.C.E., facem apel la o implicare sporită a parlamentelor în
cadrul  C.S.C.E.,  îndeosebi  prin crearea unei Adunări  parlamentare  a
C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate ţările participante.
În  acest scop, insistăm să se continue contactele la nivel  parlamentar
pentru  a examina domeniul de activitate, metodele de lucru şi  regulile
de  procedură  ale unei asemenea structuri parlamentare  a C.S.C.E.,  pe
baza experienţei şi activităţilor întreprinse în acest domeniu.
    Cerem miniştrilor  noştri  de externe să examineze din  nou  această
problemă  cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu.

                                  * * *

    Modalităţile  de procedură şi organizare relative la unele prevederi
din  Carta  de  la Paris pentru o nouă Europă  figurează  în  Documentul
suplimentar care este adoptat împreună cu Carta de la Paris.
    Însărcinăm consiliul  să  ia,  în continuare, măsurile care  vor  fi
necesare  pentru asigurarea aplicării deciziilor conţinute în  prezentul
document,  ca şi în documentul suplimentar şi să examineze eforturile de
viitor  pentru întărirea securităţii şi cooperării în Europa.  Consiliul
va  putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va
considera potrivit.

                                  * * *

    Originalul Cartei  de  la  Paris pentru o nouă Europă,  redactat  în
germană,  engleză,  spaniolă,  franceză, italiană şi rusă, va  fi  remis
Guvernului  Republicii  Franceze,  care îl va păstra în  arhivele  sale.
Fiecare  din  statele  participante va primi de la  Guvernul  Republicii
Franceze o copie conformă a Cartei de la Paris.
    Textul Cartei   de   la  Paris  va  fi  publicat  de  fiecare   stat
participant,  care  îl  va  difuza şi-l va face cunoscut  cît  mai  larg
posibil.
    Guvernul Republicii  Franceze  este rugat să transmită  secretarului
general  al  Naţiunilor Unite  textul Cartei de la Paris pentru  o  nouă
Europă,  care nu este supus înregistrării în temeiul articolului 102 din
Carta  Naţiunilor  Unite, în vederea difuzării sale către  toţi  membrii
Organizaţiei ca document oficial al O.N.U.
    Guvernul Republicii  Franceze este rugat, de asemenea, să  transmită
textul  Cartei de la Paris la toate celelalte organizaţii internaţionale
menţionate în text.
    Drept pentru   care,  noi,  subsemnaţii,  înalţi  reprezentanţi   ai
statelor  participante, conştienţi  de înalta  semnificaţie politică  pe
care  o  acordăm  rezultatelor  reuniunii la nivel  înalt  şi  declarînd
hotărîrea  noastră de a acţiona în conformitate cu prevederile adoptate,
ne-am pus semnăturile după cum urmează:

                                               Paris, 21 noiembrie 1990.