Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1546-XII din 23.06.93 Convenţia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale* din 17.03.1992 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 2001, volumul 26, pag.54 ----------------------- Adoptată la Helsinki, la 17 martie 1992 * În vigoare pentru Republica Moldova din 19 aprilie 2000. Preambul Părţile la prezenta Convenţie, conştiente de importanţa deosebită, în interesul generaţiilor prezente şi viitoare, a protecţiei fiinţelor umane şi a mediului înconjurător împotriva efectelor accidentelor industriale, recunoscînd importanţa şi urgenţa prevenirii efectelor serioase nocive ale accidentelor industriale asupra fiinţelor umane şi mediului înconjurător, şi a promovării tuturor măsurilor ce ar stimula aplicarea raţională, economicoasă şi eficientă a metodelor de prevenire a avariilor, de asigurare a pregătirii de şi de lichidare a consecinţelor lor în scopul asigurării unui mediu sănătos şi a dezvoltării economice durabile, luînd în considerare faptul că efectele accidentelor industriale se pot face simţite în context transfrontalier şi combaterea lor necesită cooperarea între State, afirmînd necesitatea promovării unei cooperări internaţionale între Statele interesate pînă la, în timpul sau după un accident, pentru a spori eficienţa politicilor corespunzătoare şi pentru a asigura executarea şi coordonarea acţiunilor la toate nivelurile corespunzătoare în scopul preîntîmpinării, asigurării pregătirii de şi lichidării efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale, notînd importanţa şi utilitatea aranjamentelor bilaterale şi multilaterale pentru prevenirea, asigurarea pregătirii de şi lichidarea efectelor accidentelor industriale, fiind conştiente de rolul mare pe care îl joacă în acest sens Comisia Economică a Naţiunilor Unite pentru Europa (ECE) şi reamintind, inter alia, Codul ECE de Conduită privind poluarea accidentală a apelor interne în context transfrontalier şi Convenţia privind impactul asupra mediului în context transfrontalier, avînd în vedere prevederile respective ale Actului Final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE), ale Documentului Final al Reuniunii de la Viena a Reprezentanţilor Statelor participante la CSCE şi rezultatele Reuniunii de la Sofia privind protecţia mediului în cadrul CSCE, precum şi activităţile şi mecanismele pertinente ale Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), în special programul APPEL, ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), în special Codul de practică pentru prevenirea accidentelor industriale majore şi ale altor organizaţii internaţionale, avînd în vedere prevederile respective ale Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite privind mediul uman, şi în special principiul 21 potrivit căruia Statele, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi principiile dreptului internaţional, au dreptul suveran la exploatarea propriilor lor resurse potrivit propriilor lor politici legate de mediul înconjurător, şi sunt responsabile pentru a asigura ca activităţile de exploatare din jurisdicţia sau controlul lor să nu cauzeze daune mediului înconjurător al altor State sau zonelor din afara limitelor jurisdicţiei naţionale, ţinînd cont că principiul "poluantul plăteşte" este un principiu general al dreptului internaţional al mediului, subliniind principiile dreptului internaţional şi ale cutumei, în special principiile bunei vecinătăţi, reciprocităţii, non-discriminării şi bunei credinţe, au convenit următoarele: Articolul 1 Definiţii În scopurile prezentei Convenţii: a) accident industrial înseamnă un eveniment rezultat dintr-o evoluţie incontrolabilă a oricărei activităţi, ce implică substanţe periculoase, fie: (i) într-o instalaţie industrială, de exemplu, în timpul fabricării, utilizării, stocării, transbordării sau evacuării, sau (ii) în timpul transportării în condiţiile prevăzute de paragraful 2) d) al articolului 2; b) activitate periculoasa înseamnă orice activitate, în care sunt sau pot fi prezente una sau mai multe substanţe periculoase în cantităţi la sau peste nivelul cantităţilor limită stabilite în Anexa I la prezenta Convenţie şi care poate cauza efecte transfrontaliere; c) efect înseamnă orice consecinţe periculoase, directe sau indirecte, imediate sau întîrziate, cauzate după un răstimp de un accident industrial, inter alia, pentru: (i) fiinţele umane, floră şi faună; (ii) sol, apă, aer şi peisaj; (iii) interacţiunea dintre factorii arătaţi la subparagrafele (i) şi (ii); (iv) bunurile materiale şi patrimoniul cultural, inclusiv monumentele istorice; d) efecte transfrontalire înseamnă efecte serioase în limitele jurisdicţiei unei sau altei Părţi ca rezultat al unui accident industrial, care s-a produs în cadrul jurisdicţiei altei Părţi; e) operator înseamnă orice persoană fizică sau juridică, inclusiv autoritate publică, responsabilă de o anumită activitate, de exemplu, sub supravegherea căreia se înfăptuieşte un tip sau altul de activitate sau se planifică să se înfăptuiască o activitate; f) Parte înseamnă o Parte Contractantă la prezenta Convenţie, dacă altceva nu este prevăzut în text; g) Parte de origine înseamnă Partea sau Părţile, în jurisdicţia cărora s-a produs sau se poate produce un accident industrial; h) Parte afectata înseamnă orice Parte sau Părţi afectate sau care urmează a fi afectate de efectele transfrontaliere ale unui accident industrial; i) Părţi implicate înseamnă orice Parte de origine şi orice Parte afectată; j) public înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice. Articolul 2 Sfera de acţiune a Convenţiei 1) Prezenta Convenţie se va aplica prevenirii, asigurării pregătirii de şi lichidării consecinţelor accidentelor industriale, care pot cauza efecte transfrontaliere, inclusiv efectelor accidentelor cauzate de calamităţi naturale, precum şi cooperării internaţionale privind acordarea reciprocă de asistenţă, domeniilor cercetării şi dezvoltării, schimbului de informaţie şi tehnologii în scopul prevenirii, asigurării pregătirii de şi lichidării consecinţelor accidentelor industriale. 2) Prezenta Convenţie nu se va aplica: a) accidentelor nucleare sau situaţiilor excepţionale radiologice; b) accidentelor provocate de activităţi la obiectele militare; c) ruperii barajelor, cu excepţia efectelor accidentelor industriale produse de astfel de ruperi; d) accidentelor transportului terestru, cu excepţia: (i) lichidării urgente a consecinţelor cauzate de astfel de accidente; (ii) operaţiunilor de transport pe platformele industriale, unde se desfăşoară o activitate periculoasă; e) eliminării accidentale a organismelor modificate sub aspect genetic; f) accidentelor cauzate de activităţile în mediul marin, inclusiv activităţilor de explorare sau exploatare a şelfului continental; g) scurgerilor de petrol sau alte substanţe nocive în mare. Articolul 3 Dispoziţii generale 1) Părţile, avînd în vedere eforturile întreprinse deja la nivel naţional şi internaţional, vor lua măsurile necesare şi vor coopera în cadrul prezentei Convenţii pentru a proteja fiinţele umane şi mediul înconjurător împotriva accidentelor industriale prin prevenirea, pe cît posibil, a unor astfel de accidente, prin reducerea frecvenţei şi seriozităţii lor şi prin atenuarea consecinţelor acestora. În acest scop vor fi luate măsuri de prevenire a accidentelor, de pregătire pentru ele şi de lichidare a consecinţelor, inclusiv de restabilire. 2) Părţile, prin schimb de informaţie, consultări şi alte mijloace de cooperare şi fără întîrzieri exagerate, vor elabora şi implementa politicile şi strategiile de reducere a riscurilor accidentelor industriale şi de perfecţionare a metodelor de prevenire, de pregătire pentru ele şi de lichidare a consecinţelor, inclusiv de restabilire, luînd în considerare, întru evitarea dublărilor inutile, eforturile deja întreprinse la nivel naţional şi internaţional. 3) Părţile vor asigura situaţia, în care operatorul să fie obligat să ia toate măsurile necesare pentru executarea în deplină siguranţă a activităţii periculoase şi pentru prevenirea accidentelor industriale. 4) Întru implementarea dispoziţiilor prezentei Convenţii, Părţile vor adopta respectivele măsuri legislative, regulatorii, administrative şi financiare pentru prevenirea, pregătirea pentru şi lichidarea consecinţelor accidentelor industriale. 5) Dispoziţiile prezentei Convenţii nu vor prejudicia careva, obligaţiuni ale Părţilor, care decurg din dreptul internaţional relativ la accidentele industriale şi activităţile periculoase. Articolul 4 Identificarea activităţilor periculoase, consultări şi avize 1) În scopul luării unor măsuri preventive şi stabilirii măsurilor de pregătire, Partea de origine va întreprinde acţiunile corespunzătoare în vederea identificării activităţilor periculoase în limitele jurisdicţiei sale şi notificării Părţilor afectate privind astfel de activităţi propuse spre realizare sau existente. 2) Părţile interesate, la iniţiativa oricăreia dintre Părţi, pot iniţia discuţii privind identificarea acelor activităţi periculoase care se bănuieşte că ar putea cauza efecte transfrontaliere. Dacă Părţile interesate nu cad de acord în privinţa unei activităţi, care urmează a fi considerată ca fiind periculoasă, orice astfel de Parte, în cazul în care Părţile interesate nu au decis într-un alt mod asupra soluţionării acestei chestiuni, poate prezenta problema spre soluţionare unei comisii de anchetă spre aviz, în conformitate cu prevederile Anexei II. 3) Părţile vor aplica activităţilor periculoase propuse spre realizare sau existente procedurile prevăzute în Anexa III. 4) Atunci, cand o activitate periculoasă este obiect al evaluării impactului asupra mediului în conformitate cu Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier şi această evaluare include aprecierea efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale rezultate din activităţi periculoase care sunt executate în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, decizia finală luată în scopurile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier trebuie să corespundă cerinţelor respective ale prezentei Convenţii. Articolul 5 Extensie voluntară Părţile interesate, la iniţiativa oricăreia dintre ele, pot iniţia discuţii privind aprecierea unei activităţi, neacoperite de Anexa I, ca fiind activitate periculoasă. De comun acord, ele pot utiliza un mecanism consultativ la alegerea lor sau o comisie de anchetă, în conformitate cu Anexa II, pentru consultări. Atunci, cînd Părţile interesate decid astfel, prezenta Convenţie sau o parte a acesteia se va aplica activităţii în discuţie, ca şi cum aceasta ar fi o activitate periculoasă. Articolul 6 Prevenire 1) Părţile vor lua măsurile corespunzătoare pentru prevenirea accidentelor industriale, inclusiv măsuri pentru a stimula operatorii în vederea reducerii pericolului accidentelor industriale. Astfel de mecanisme pot include măsurile menţionate în Anexa IV, dar nu se vor limita la ele. 2) În legătură cu orice activitate periculoasă, Partea de origine va cere operatorului să demonstreze inofensivitatea activităţii periculoase prin prezentarea informaţiei, cum ar fi detalii de bază ale procesului, incluzînd, dar nu limitîndu-se la analiza şi evaluarea specificate în Anexa V. Articolul 7 Luarea deciziilor asupra amplasării În cadrul sistemului său legal, Partea de origine, în scopul minimalizării pericolului pentru populaţia şi mediul înconjurător al tuturor Statelor afectate, va tinde să stabilească politici privind amplasarea noilor activităţi periculoase şi privind modificarea esenţială a activităţilor periculoase existente. În cadrul sistemelor lor legale, Părţile afectate vor tinde să stabilească politici referitor la măsurile care urmează a fi luate în ariile care ar putea fi afectate de efectele transfrontaliere ale unui accident industrial, rezultat dintr-o activitate periculoasă, astfel încît să minimalizeze riscurile implicate. La elaborarea şi stabilirea acestor politici, Părţile vor ţine cont de chestiunile enunţate în Anexa V, paragraful 2), subparagrafele 1)-8) şi Anexa VI. Articolul 8 Pregătirea de situaţii excepţionale 1) Părţile vor lua măsurile corespunzătoare pentru a stabili şi menţine un grad de pregătire adecvată pentru lichidarea consecinţelor accidentelor industriale. Părţile vor asigura luarea măsurilor de pregătire în vederea atenuării efectelor transfrontaliere ale unor astfel de accidente, obligaţiile pe platforma industrială fiind îndeplinite de către operatori. Aceste măsuri pot include, dar nu se vor limita la acelea menţionate în Anexa VII. În special, Părţile interesate se vor informa reciproc despre planurile lor de acţiuni în caz de situaţii excepţionale. 2) Partea de origine va asigura pentru activităţile periculoase elaborarea şi implementarea pe platforma industrială a planurilor de acţiuni în caz de situaţii excepţionale, inclusiv a măsurilor potrivite de lichidare a consecinţelor lor şi a altor măsuri pentru prevenirea şi minimalizarea efectelor transfrontaliere. Partea de origine va pune la dispoziţia altor Părţi interesate elementele de care dispune pentru elaborarea planurilor de acţiuni în caz de situaţii excepţionale. 3) Fiecare Parte va asigura, în legătură cu activităţile periculoase, pregătirea şi implementarea planurilor de acţiuni în caz de situaţii excepţionale în afara platformei industriale, incluzînd măsurile care urmează a fi luate în cadrul teritoriului lor pentru prevenirea şi minimalizarea efectelor transfrontaliere. La elaborarea acestor planuri, se va ţine cont de concluziile analizei şi evaluării, în special în chestiunile menţionate în Anexa V, paragraful 2), subparagrafele 1)-5). Părţile interesate vor depune eforturi pentru asigurarea compatibilităţii acestor planuri. În caz de necesitate, vor fi adoptate planuri de acţiuni comune în afara platformei industriale în caz de situaţie excepţională, astfel încît să faciliteze adoptarea măsurilor corespunzătoare de lichidare a consecinţelor accidentului. 4) Planurile de acţiuni în caz de situaţii excepţionale vor fi revizuite regulat, sau atunci cînd circumstanţele o vor cere, avînd în vedere experienţa acumulată în activităţile legate de lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale care deja s-au produs. Articolul 9 Accesul la informaţie şi participarea publicului 1) Părţile vor asigura ca publicul din ariile care pot fi afectate de un accident industrial rezultat dintr-o activitate periculoasă să aibă acces la informaţia corespunzătoare. Această informaţie va fi transmisă prin canalele pe care Părţile interesate le consideră potrivite şi va include elementele conţinute în Anexa VIII la prezenta Convenţie şi trebuie să ţină cont de chestiunile stipulate în Anexa V, paragraful 2), subparagrafele 1)-4) şi 9). 2) Partea de origine, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii şi oricînd este posibil şi necesar, va acorda publicului din ariile care pot fi afectate posibilitatea să participe la procedurile respective în scopul difuzării opiniei sale referitoare la măsurile de prevenire a accidentelor şi de pregătire către ele şi va asigura ca posibilitatea acordată în acest sens publicului Părţii afectate să fie echivalentă cu cea acordată publicului Părţii de origine. 3) Părţile, în conformitate cu sistemele lor legale şi dacă doresc, vor acorda, în bază de reciprocitate, persoanelor fizice sau juridice, care sunt sau pot fi periculos afectate de efectele unui accident industrial în teritoriul unei Părţi, acces la procedurile administrative şi judiciare şi tratament în legătură cu aceste proceduri, inclusiv posibilităţi echivalente celor acordate persoanelor în cadrul jurisdicţiei sale, de a intenta o acţiune sau de a supune recursului o decizie care le afectează drepturile. Articolul 10 Sisteme de notificare a accidentelor industriale 1) Părţile, în scopul obţinerii şi transmiterii notificărilor referitoare la accidente industriale ce conţin informaţia necesară contracarării efectelor transfrontaliere, vor asigura crearea şi funcţionarea la nivelul corespunzător a sistemelor eficiente de notificare a accidentelor industriale. 2) În cazul unui accident industrial sau a unui pericol iminent în acest sens, care cauzează sau poate cauza efecte transfrontaliere, Partea de origine va asigura ca Părţile afectate să fie neîntîrziat notificate prin sistemele de notificare a accidentelor industriale. Astfel de notificări vor include elementele menţionate în Anexa IX la prezenta Convenţie. 3) Părţile interesate vor asigura ca, în cazul unui accident industrial sau a unui pericol iminent în acest sens, planurile de acţiuni pentru situaţii excepţionale, elaborate în conformitate cu articolul 8, să se realizeze cît mai curînd posibil şi în măsura corespunzătoare circumstanţelor. Articolul 11 Lichidarea consecinţelor accidentelor 1) Părţile vor asigura ca, în cazul unui accident industrial sau a unui pericol iminent în acest sens, să fie luate măsurile adecvate pentru lichidarea consecinţelor lui cît de curînd posibil şi utilizînd cele mai eficiente practici pentru a-i limita şi minimaliza efectele. 2) În cazul unui accident industrial sau a unui pericol iminent în acest sens, care cauzează sau poate cauza efecte transfrontaliere, Părţile interesate se vor asigura ca efectele să fie evaluate, în caz de necesitate - în comun, în scopul adoptării unor măsuri adecvate de lichidare a consecinţelor lui. Părţile interesate se vor strădui să coordoneze măsurile lor de lichidare a consecinţelor lui. Articolul 12 Asistenţa reciprocă 1) Dacă o Parte are nevoie de asistenţă în cazul unui accident industrial, ea poate solicita ajutorul altei Părţi, indicînd volumul şi tipul asistenţei solicitate. Partea, căreia îi este înaintată cererea de asistenţă, va decide prompt şi va informa Partea solicitantă, dacă poate sau nu să îi acorde asistenţa solicitată şi va indica volumul şi condiţiile asistenţei, pe care o poate acorda. 2) Părţile interesate vor coopera în vederea facilitării acordării prompte a asistenţei convenite în baza paragrafului 1) al prezentului articol, inclusiv, în caz de necesitate, a acţiunilor de minimalizare a consecinţelor şi efectelor accidentului industrial şi de acordare a asistenţei generale. Atunci, cînd Părţile nu au încheiate acorduri bilaterale sau multilaterale, care ar prevedea obligaţiile lor de acordare reciprocă a asistenţei, aceasta va fi acordată în conformitate cu Anexa X la prezenta Convenţie, dacă Părţile nu au convenit altfel. Articolul 13 Responsabilităţi Părţile vor sprijini eforturile internaţionale corespunzătoare în vederea elaborării regulilor, criteriilor şi procedurilor în domeniul responsabilităţii şi obligaţiunilor. Articolul 14 Cercetări şi elaborări Părţile, în caz de necesitate, vor iniţia şi vor colabora pentru desfăşurarea cercetărilor şi elaborarea metodelor şi tehnologiilor de prevenire, de pregătire pentru şi de lichidare a consecinţelor accidentelor industriale. În aceste scopuri Părţile vor încuraja şi promova activ cooperarea ştiinţifică şi tehnologică, inclusiv cercetările în cadrul proceselor mai puţin periculoase în scopul limitării accidentelor periculoase, prevenirii şi limitării consecinţelor accidentelor industriale. Articolul 15 Schimbul de informaţii Părţile, la nivel multilateral sau bilateral, vor face schimb de informaţii, care pot fi rezonabil obţinute, incluzînd elementele conţinute în Anexa XI la prezenta Convenţie. Articolul 16 Schimbul de tehnologii 1) Părţile, în conformitate cu legile, reglementările şi practicile lor, vor facilita schimbul de tehnologii pentru prevenirea, pregătirea pentru şi lichidarea efectelor accidentelor industriale, în special prin promovarea: a) schimbului de tehnologii disponibile, cu diverse moduri de achitare; b) contractelor directe şi cooperării industriale; c) schimbului de informaţii şi experienţă; d) acordării de asistenţă tehnică. 2) În promovarea activităţilor specificate în paragraful 1), subparagrafele a)-d) ale prezentului articol, Părţile vor crea condiţii favorabile pentru facilitarea contactelor şi cooperării între organizaţiile corespunzătoare şi indivizi, atît în sectorul privat, cît şi în cel public, care sunt capabile să ofere tehnologii, servicii de engineering, echipament sau finanţe. Articolul 17 Autorităţile competente şi punctele de contact 1) Fiecare Parte va desemna sau va institui una sau mai multe autorităţi competente pentru scopurile prezentei Convenţii. 2) Fără a aduce prejudicii altor aranjamente la nivel bilateral sau multilateral, fiecare Parte va desemna sau crea un punct de contact în scopul notificării accidentelor industriale, în conformitate cu articolul 10, şi un punct de legătură în scopul acordării de asistenţă reciprocă, în conformitate cu articolul 12. E de preferat ca aceste funcţii să fie realizate de acelaşi punct de legătură. 3) Fiecare Parte, în decursul a trei luni din data intrării în vigoare a prezentei Convenţii pentru acea Parte, va informa celelalte Părţi, prin intermediul secretariatului menţionat în articolul 20, care organ sau organe au fost desemnate în calitate de punct (puncte) de contact, precum şi autoritatea sau autorităţile sale competente. 4) Fiecare Parte, în timp de o lună din data luării deciziei, va informa celelalte Părţi, prin intermediul secretariatului, despre orice schimbări referitoare la desemnările făcute de ea conform paragrafului 3) al prezentului articol. 5) Fiecare Parte va menţine în permanenţă operaţional punctul său de contact şi sistemele de notificare a accidentelor industriale prevăzute de articolul 10. 6) Fiecare Parte va menţine în permanenţă operaţional punctul său de contact şi autorităţile responsabile pentru expedierea şi primirea cererilor şi pentru acceptarea ofertelor de asistenţă prevăzute de articolul 12. Articolul 18 Conferinţa Părţilor 1) Reprezentanţii Părţilor vor constitui Conferinţa Părţilor prezentei Convenţii şi vor organiza regulat întruniri. Prima întrunire a Conferinţei Părţilor va fi convocată peste nu mai mult de un an de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii. După aceea, cîte o întrunire a Conferinţei Părţilor va fi organizată cel puţin o dată pe an sau la cererea scrisă a oricărei Părţi, cu condiţia că pe parcursul a şase luni din data comunicării unei astfel de cereri Părţilor de către secretariat aceasta să fie susţinută de cel puţin o treime din Părţi. 2) Conferinţa Părţilor va: a) examina implementarea prezentei Convenţii; b) îndeplini funcţii consultative în scopul sporirii capacităţii Părţilor de a preveni, pregăti de accident şi de lichidare a efectelor transfrontaliere ale accidentelor industriale şi facilitării acordării asistenţei tehnice şi de consultări la cererea Părţilor care se confruntă cu accidente industriale; c) crea, după necesitate, grupuri de lucru şi alte mecanisme corespunzătoare pentru a examina chestiunile legate de implementarea şi dezvoltarea prezentei Convenţii şi, în acest scop, pentru pregătirea studiilor respective şi a altor documente, precum şi pentru prezentarea recomandărilor pentru a fi examinate de Conferinţa Părţilor; d) îndeplini alte funcţii care pot fi necesare în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii; e) la prima sa întrunire, va examina şi va adopta prin consens regulile de procedură pentru întrunirile sale. 3) Conferinţa Părţilor, pentru îndeplinirea funcţiilor sale, atunci cînd va considera necesar, va coopera, de asemenea, cu alte organisme internaţionale corespunzătoare. 4) Conferinţa Părţilor, la prima sa întrunire, va elabora un program de lucru, în special în ceea ce priveşte chestiunile ce se conţin în Anexa XII. Conferinţa Părţilor va decide, de asemenea, asupra metodelor de lucru, inclusiv asupra utilizării centrelor naţionale şi cooperării cu respectivele organizaţii internaţionale, precum şi asupra creării unui sistem de facilitare a implementării prezentei Convenţii, în special pentru asistenţă reciprocă în cazul unui accident industrial şi dezvoltării activităţilor pertinente, existente în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante. Ca parte a programului de lucru, Conferinţa Părţilor va examina activitatea centrelor naţionale, regionale şi internaţionale existente, precum şi a altor organe şi programe, care au ca scop coordonarea informaţiei şi a eforturilor de prevenire, pregătire de şi de lichidare a consecinţelor accidentelor industriale, pentru a determina care instituţii sau centre internaţionale suplimentare ar putea fi necesare pentru îndeplinirea sarcinilor enumerate în Anexa XII. 5) Conferinţa Părţilor, la prima sa întrunire, va începe să examineze procedurile de creare a unor condiţii mai favorabile pentru schimbul de tehnologii în scopul prevenirii, pregătirii de şi lichidării efectelor accidentelor industriale. 6) Conferinţa Părţilor va adopta principiile de bază şi criteriile de identificare a activităţilor periculoase, în scopurile prezentei Convenţii. Articolul 19 Dreptul la vot 1) Cu excepţia dispoziţiilor din paragraful 2) al prezentului articol, fiecare Parte la prezenta Convenţie va avea un vot. 2) Organizaţiile regionale de integrare economică, astfel cum sunt ele definite în articolul 27, în limitele competenţelor lor, îşi vor exercita dreptul de vot într-un număr de voturi egal cu numărul statelor lor membre, care sunt Părţi la prezenta Convenţie. Astfel de organizaţii nu vor exercita dreptul lor de vot, dacă statele lor membre îl exercită de sine stătător şi viceversa. Articolul 20 Secretariat Secretariatul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va îndeplini următoarele funcţii de secretariat: a) va convoca şi va pregăti întrunirile Părţilor; b) va transmite Părţilor rapoarte şi altă informaţie primită în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii; c) alte funcţii care vor fi determinate de către Părţi. Articolul 21 Soluţionarea diferendelor 1) Dacă apare un diferend între două sau mai multe Părţi privind interpretarea sau aplicarea prezentei Convenţii, ele vor căuta o soluţie pe calea negocierilor sau prin orice altă metodă de soluţionare a diferendelor acceptabilă pentru părţile în diferend. 2) La momentul semnării, ratificării, acceptării, aprobării prezentei Convenţii, sau al aderării la ea, sau la orice moment ulterior o Parte poate declara, printr-o notificare scrisă depozitarului, că pentru orice diferend nesoluţionat în conformitate cu paragraful 1) al prezentului articol ea acceptă unul sau ambele dintre următoarele mijloace de soluţionare a diferendelor ca fiind obligatorii în relaţia sa cu orice altă Parte care acceptă aceeaşi obligaţie: a) înaintarea diferendului Curţii Internaţionale de Justiţie; b) arbitrajul în conformitate cu procedura stabilită în Anexa XIII. 3) Dacă părţile în litigiu au acceptat ambele mijloace de soluţionare a diferendului, menţionate în paragraful 2) al prezentului articol, diferendul poate fi înaintat numai Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă părţile în diferend nu au convenit altfel. Articolul 22 Restricţii privind prezentarea informaţiilor 1) Dispoziţiile prezentei Convenţii nu vor afecta drepturile sau obligaţiile Părţilor în conformitate cu legile, reglementările, prevederile administrative naţionale sau practicile legale şi reglementările internaţionale aplicabile acceptate pentru protecţia informaţiei referitoare la datele ce ţin de persoane, secrete industriale sau comerciale, inclusiv de proprietate intelectuală, sau securitate naţională. 2) Dacă, totuşi, o Parte decide să prezinte asemenea informaţii protejate altei Părţi, Partea ce primeşte astfel de informaţie protejată va respecta confidenţialitatea informaţiei primite şi condiţiile în care aceasta este prezentată, şi va folosi această informaţie numai în scopurile pentru care ea a fost prezentată. Articolul 23 Implementarea Convenţiei Părţile vor raporta periodic despre implementarea prezentei Convenţii. Articolul 24 Acorduri bilaterale şi multilaterale 1) Părţile, în scopul realizării obligaţiilor lor ce derivă din prezenta Convenţie, îşi pot continua participarea sau intra în noi acorduri bilaterale sau multilaterale, sau alte aranjamente. 2) Dispoziţiile prezentei Convenţii nu vor afecta dreptul Părţilor să ia, în baza unor acorduri bilaterale sau multilaterale, în caz de necesitate, măsuri mai severe decît cele prevăzute de prezenta Convenţie. Articolul 25 Statutul Anexelor Anexele la prezenta Convenţie sunt parte integrantă a Convenţiei. Articolul 26 Amendamente la Convenţie 1) Orice Parte poate propune amendamente la prezenta Convenţie. 2) Textul oricărui amendament propus la prezenta Convenţie va fi înaintat, în scris, Secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care îl va remite tuturor Părţilor. Conferinţa Părţilor va discuta amendamentele propuse la următoarea sa întrunire anuală, cu condiţia că aceste propuneri au fost remise Părţilor de către Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa cu cel puţin nouăzeci de zile înainte de convocarea întrunirii. 3) Cît priveşte amendamentele la prezenta Convenţie, altele decît cele prevăzute pentru Anexa I, pentru care procedura este descrisă în paragraful 4) al prezentului articol, apoi: a) amendamentele vor fi adoptate prin consensul Părţilor prezente la întrunire şi vor fi prezentate de către depozitar tuturor Părţilor spre ratificare, acceptare sau aprobare; b) instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor vor fi transmise depozitarului. Amendamentele adoptate în conformitate cu prezentul articol vor intra în vigoare pentru Părţile care le-au acceptat în a nouăzecea zi din data primirii de către depozitar a celui de-al şaisprezecelea instrument de ratificare, acceptare sau aprobare; c) după aceea, amendamentele vor intra în vigoare pentru orice altă Parte în a nouăzecea zi după ce o astfel de Parte şi-a depozitat instrumentul său de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor. 4) Pentru amendamentele la Anexa I: a) Părţile vor depune eforturi în vederea obţinerii acordului prin consens. Dacă toate eforturile în vederea atingerii consensului au fost epuizate şi nu s-a ajuns la un acord, amendamentele, în ultima instanţă, vor fi adoptate cu o majoritate de nouă zecimi din voturile Părţilor prezente şi votante la întrunire. Amendamentele adoptate astfel de către Conferinţa Părţilor vor fi comunicate Părţilor şi recomandate spre a fi aprobate; b) după expirarea a douăsprezece luni din data expedierii lor de către Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa amendamentele la Anexa I vor deveni efective pentru acele Părţi ale prezentei Convenţii, care nu au înaintat o notificare în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 4) c) al prezentului articol, cu condiţia că cel puţin şaisprezece Părţi nu au înaintat nici ele o astfel de notificare; c) orice Parte, care nu poate aproba un amendament la Anexa I a prezentei Convenţii, va notifica despre aceasta, în scris, Secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa în decursul a douăsprezece luni din data primirii comunicării despre adoptare. Secretarul executiv fără întîrziere va comunica tuturor Părţilor orice astfel de notificare primită. Orice Parte poate, în orice moment, substitui notificarea precedentă cu una de acceptare şi amendamentul la Anexa I va intra, astfel, în vigoare pentru acea Parte; d) în sensul prezentului paragraf, Părţi prezente şi votante înseamnă Părţile prezente care exprimă un vot pro sau contra. Articolul 27 Semnarea Prezenta Convenţie va fi deschisă spre semnare la Helsinki la 17 şi 18 martie 1992, şi apoi în instituţiile centrale ale Naţiunilor Unite la New-York pînă la 18 septembrie 1992 statelor membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum şi statelor care au statut consultativ în cadrul Comisiei Economice pentru Europa în baza paragrafului 8 al rezoluţiei Consiliului Economic şi Social nr.36 (IV) din 28 martie 1947 şi organizaţiilor regionale de integrare economică constituite de statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, cărora statele lor membre le-au delegat competenţa în ceea ce priveşte chestiunile guvernate de prezenta Convenţie, inclusiv competenţa de a intra în tratate referitoare la aceste chestiuni. Articolul 28 Depozitar Secretarul general al Naţiunilor Unite va fi depozitarul prezentei Convenţii. Articolul 29 Ratificare, acceptare, aprobare şi aderare 1) Prezenta Convenţie va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării de către statele semnatare şi organizaţiile regionale de integrare economică menţionate în articolul 27. 2) Prezenta Convenţie va fi deschisă spre aderare statelor şi organizaţiilor menţionate în articolul 27. 3) Orice organizaţie menţionată în articolul 27, care devine Parte la prezenta Convenţie fără ca vreunul din membrii săi să fie Parte, îşi asumă toate obligaţiile ce derivă din prezenta Convenţie. În cazul în care unul sau mai multe state membre ale unei asemenea organizaţii sunt Părţi la prezenta Convenţie, organizaţia şi statele sale membre vor decide asupra responsabilităţilor lor respective pentru îndeplinirea obligaţiilor lor în conformitate cu prezenta Convenţie. În aşa cazuri organizaţia şi statele sale membre nu-şi vor putea exercita drepturile în baza prezentei Convenţii concomitent. 4) În instrumentele lor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare organizaţiile regionale de integrare economică, menţionate în articolul 27, îşi vor declara limitele competenţei referitor la chestiunile guvernate de prezenta Convenţie. Aceste organizaţii vor informa, de asemenea, depozitarul despre orice modificare esenţială a limitelor competenţei lor. Articolul 30 Intrarea în vigoare 1) Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a nouăzecea zi din data depozitării celui de-al şaisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. 2) În scopul paragrafului 1) al prezentului articol, orice instrument depus de o organizaţie menţionată în articolul 27 nu va fi considerat ca fiind suplimentar celor depozitate de statele membre ale acestei organizaţii. 3) Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate în articolul 27, care ratifică, acceptă sau aprobă prezenta Convenţie sau aderă la ea după depozitarea celui de-al şaisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, prezenta Convenţie va intra în vigoare în a nouăzecea zi din data depozitării de către un astfel de stat sau organizaţie a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. Articolul 31 Denunţarea 1) În orice moment, după trei ani din data în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare în privinţa unei Părţi, această Parte poate denunţa prezenta Convenţie printr-o notificare scrisă adresată depozitarului. Orice astfel de denunţare va avea efect în a nouăzecea zi din data primirii notificării de către depozitar. 2) Orice astfel de denunţare nu va afecta aplicarea articolului 4 în privinţa unei activităţi asupra căreia s-a făcut o notificare în conformitate cu articolul 4, paragraful 1), sau o cerere pentru consultări făcută potrivit articolului 4, paragraful 2). Articolul 32 Texte autentice Originalul prezentei Convenţii, a cărui texte în limbile engleză, franceză şi rusă sunt egal autentice, va fi depozitat la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Întru confirmare, subsemnaţii, autorizaţi în modul cuvenit, au semnat prezenta Convenţie. Întocmit la Helsinki, la şaptesprezece martie anul una mie nouă sute nouăzeci şi doi.
Anexa I
Substanţe periculoase destinate determinării
activităţilor periculoase
Cantităţile indicate mai jos se referă la fiecare tip de activitate
sau un grup de activităţi. Dacă în Partea I este indicat un diapazon al
cantităţilor atunci cantităţi limită sunt considerate cantităţile maxime
indicate în fiecare diapazon. La expirarea a cinci ani de la data
intrării în vigoare a prezentei Convenţii cantitatea minimă indicată în
fiecare diapazon, dacă ea nu va fi modificată, va deveni cantitate
limită.
Dacă o substanţă sau un compus, indicate concret în Partea II, intră
de asemenea, şi într-o categorie din Partea I, atunci va fi utilizată
cantitatea limită indicată în Partea II.
Pentru identificarea activităţilor periculoase Părţile vor lua în
considerare posibilitatea previzibilă a agravării pericolelor respective
precum şi cantităţile substanţelor periculoase şi proximitatea lor,
indiferent dacă ele se află la resortul unuia sau al mai multor
operatori.
Partea I. Categorii de substanţe şi compuşi, care nu sunt
indicate concret în Partea II.
--------------------------------------------------------+--------------
Categoria | Cantitatea
|limită (tone)
--------------------------------------------------------+--------------
1. Gaze inflamabile la) inclusiv GNL 200
2. Lichide uşor inflamabile 1b) 50000
3. Substanţe puternic toxice 1c) 20
4. Substanţe toxice 1d) 500-200
5. Oxidanţi 1e) 500-200
6. Substanţe explozive 1f) 200- 50
7. Lichide inflamabile 1g) (utilizate în condiţii
speciale de presiune şi temperatură) 200
8. Substanţe periculoase pentru mediu 1h) 200
Partea II. Substanţe concrete
-----------------------------------------------------------------------
Substanţa | Cantitatea
|limită (tone)
-----------------------------------------------------------------------
1. Amoniac 500
2a. Nitrat de amoniu 2/ 2500
2b. Nitrat de amoniu în formă de îngrăşăminte 3/ 10000
3. Acrilonitril 200
4. Clor 25
5. Oxid etilic 50
6. Cianură de hidrogen 20
7. Fluorură de hidrogen 50
8. Sulfură de hidrogen 50
9. Dioxid de sulf 250
10. Trioxid de sulf 75
11. Alchil-plumb 50
12. Fosgen 0,75
13. Metilizocianită 0,15
------------------------
NOTE:
1. Criterii indicative. În lipsa altor criterii cuvenite, Părţile,
la clasificarea substanţelor sau compuşilor pentru scopurile expuse în
Partea I a prezentei Anexe, pot folosi următoarele criterii:
a) GAZE INFLAMABILE: substanţe care, în stare gazoasă, în condiţii
de presiune normală şi în amestec cu aerul, devin inflamabile şi
temperatura de fierbere a cărora, în condiţii de presiune normală, este
de 20 grade C şi mai joasă;
b) LICHIDE UŞOR INFLAMABILE: substanţe, avînd temperatura de
aprindere mai joasă de 21 grade C, iar temperatura de fierbere, în
condiţii de presiune normală, depăşeşte 21 grade C;
c) SUBSTANŢE PUTERNIC TOXICE: substanţe, însuşirile cărora corespund
însuşirilor indicate în tabelele 1 sau 2 de mai jos şi care, în virtutea
proprietăţilor lor fizice şi chimice, pot crea pericole în caz de
accident industrial.
Tabelul 1
------------------------------------------------------------------------
LD50 (acţiune prin | LD50 (acţiune pe | LC50 (acţiune prin
ingestie) (1), mg/kg | piele) (2), mg/kg | inhalare) (3), mg/l
corp, greutate vie | corp, greutate vie |
--------------------------|----------------------|----------------------
LD50<=25 | LD50<=50 | LC50<=0,5
------------------------------------------------------------------------
1) LD50 acţiune prin ingestie asupra şobolanilor.
2) LD50 acţiune pe piele asupra şobolanilor sau iepurilor.
3) LC50 acţiune prin inhalare (în decursul a patru ore) asupra
şobolanilor.
Tabelul 2
------------------------------------------------------------------------
Doză discriminatorie, mg/kg corp, greutate vie | <5
------------------------------------------------------------------------
În cazurile în care toxicitatea acută prin ingestie a substanţei
asupra animalelor s-a determinat prin procedura dozei fixe;
d) SUBSTANŢE TOXICE: substanţe, însuşirile cărora corespund
însuşirilor indicate în tabelele 3 sau 4 de mai jos şi care, în virtutea
proprietăţilor lor fizice şi chimice, pot crea pericole în caz de
accident industrial.
Tabelul 3
------------------------------------------------------------------------
LD50 (acţiune prin | LD50 (acţiune pe | LC50 (acţiune prin
ingestie) (1), mg/kg | piele) (2), mg/kg | inhalare) (3), mg/l
corp, greutate vie | corp, greutate vie |
--------------------------|----------------------|----------------------
25<LD50<=200 | 50<LD50<=400 | 0,5<LC50<=2
------------------------------------------------------------------------
(1) LD50 acţiune prin ingestie asupra şobolanilor.
(2) LD50 acţiune pe piele asupra şobolanilor sau iepurilor.
(3) LC50 acţiune prin inhalare (în decursul a patru ore) asupra
şobolanilor.
Tabelul 4
------------------------------------------------------------------------
Doză discriminatorie mg/kg corp, greutate vie | =5
------------------------------------------------------------------------
În cazurile în care toxicitatea acută prin ingestie a substanţei
asupra animalelor s-a determinat prin procedura dozei fixe;
e) OXIDANŢI: substanţe care provoacă reacţii exotermice puternice în
cazul interacţiunii cu alte substanţe, în special cu substanţele
inflamabile;
f) SUBSTANŢE EXPLOZIVE: substanţe care pot exploda sub influenţa
focului sau care sunt mai sensibile, decît dinitribenzolul, la lovituri
sau frecare;
g) LICHIDE INFLAMABILE: substanţe a căror temperatură de aprindere
este mai joasă de 55 grade C şi care rămîn în stare lichidă şi sub
presiune, dacă condiţiile specifice de prelucrare, cum ar fi presiunea
înaltă şi temperatura înaltă, pot crea pericole în caz de accident
industrial;
h) SUBSTANŢE PERICULOASE PENTRU MEDIU: substanţe care în mediu
acvatic se caracterizează prin valorile de toxicitate acută, expuse în
tabelul 5.
Tabelul 5
------------------------------------------------------------------------
LC50 (1) mg/1 | EC50 (2) mg/1 | IC50 mg/1
-------------------------|-----------------------|----------------------
LC50<=10 | EC50<=10 | IC50<=10
------------------------------------------------------------------------
(1) LC50 acţiune asupra peştilor (timp de 96 de ore).
(2) EC50 acţiune asupra dafniei (timp de 48 de ore).
(3) IC5O acţiune asupra algelor (timp de 72 de ore).
Pentru cazurile cînd substanţa nu se descompune uşor sau cînd
logaritmul Pow>3,0 (cu condiţia că valoarea determinată experimental a
BCF<100).
(i) LD - doză letală
(j) LC - concentraţie letală
(k) EC - concentraţie eficientă
(l) IC - concentraţie inhibitoare
(m) Pow - coeficientul repartiţiei octanolului în apă
(n) BCF - factorul bioconcentraţiei.
2) În această categorie intră nitratul de amoniu şi amestecurile de
nitrat de amoniu, în care concentraţia de azot rezultat din nitratul de
amoniu constituie mai mult de 28% din masă, precum şi soluţiile de
nitrat de amoniu pe bază de apă, în care concentraţia de nitrat de
amoniu depăşeşte 90% din masă.
3) În această categorie intră îngrăşămintele simple în bază de
nitrat de amoniu şi îngrăşămintele complexe, în care conţinutul de azot
rezultat din nitrat de amoniu constituie mai mult de 28% din masă
(îngrăşămintele complexe conţin nitrat de amoniu împreună cu fosfat
şi/sau potasiu).
4) Amestecurile şi compuşii, care conţin aceste substanţe, vor fi
examinate în acelaşi fel ca şi substanţele pure, cu excepţia cazurilor
în care aceste amestecuri şi compuşi nu păstrează respectivele insuşiri
ale substanţelor pure şi nu pot cauza efecte transfrontaliere.
Anexa II
Procedura referitoare la comisia de solicitări
prevăzută de articolele 4 şi 5
1. Partea sau Părţile solicitante vor notifica Secretariatul, că ea
sau ele înaintează o întrebare (întrebări) unei comisii de solicitări
instituite în conformitate cu prevederile prezentei Anexe. Notificarea
va stabili subiectul solicitării. Secretariatul va informa imediat toate
Părţile la Conveţie despre această notificare.
2. Comisia de examinare a solicitării va fi constituită din trei
membri. Atît Partea solicitantă, cît şi cealaltă Parte în procedura de
examinare a solicitării vor numi un expert ştiinţific sau tehnic şi cei
doi experţi astfel numiţi vor desemna, de comun acord, un al treilea
expert, care va fi preşedintele comisiei de examinare a solicitării.
Acesta nu va fi cetăţean al uneia dintre Părţile în procedura de
examinare a solicitării, şi nici nu va domicilia pe teritoriul uneia
dintre aceste Părţi, nu va fi angajat al lor şi nu va avea legătură cu
cazul dat în orice altă calitate.
3) Dacă preşedintele comisiei de examinare a solicitării nu a fost
desemnat timp de două luni de la numirea celui de-al doilea expert,
Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la cererea
uneia din Părţi, va desemna preşedintele în decursul următoarelor două
luni.
4) Dacă una dintre Părţile în procedura de examinare a solicitării
nu a numit expertul timp de o lună de la primirea notificării de către
Secretariat, cealaltă Parte poate informa Secretarul executiv al
Comisiei Economice pentru Europa, care va desemna preşedintele comisiei
de examinare a solicitării în decursul unei perioade următoare de două
luni. La desemnare, preşedintele comisiei de examinare a solicitării va
cere părţii, care nu a numit expertul, să facă aceasta în decurs de o
lună. Dacă aceasta nu reuşeşte în perioada stabilită, preşedintele va
informa secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va
face această numire în decursul următoarelor două luni.
5) Comisia de examinare a solicitării îşi va adopta regulile sale de
procedură.
6) Comisia de examinare a solicitării poate lua toate măsurile
cuvenite pentru îndeplinirea funcţiilor sale.
7) Părţile în procedură de examinare a solicitării vor facilita
activitatea comisiei respective folosind, în special, toate mijloacele
aflate la dispoziţia sa:
a) vor prezenta comisiei de examinare a solicitării toate
documentele, facilităţile şi informaţia necesare;
b) vor permite comisiei de examinare a solicitării, în caz de
necesitate, să cheme martori sau experţi şi să primească mărturiile lor.
8) Părţile şi experţii vor proteja confidenţialitatea oricărei
informaţii, pe care au primit-o în acest regim în timpul activităţii
comisiei de examinare a solicitării.
9) Dacă una din Părţi în procedură de examinare a solicitării nu
apare în faţa comisiei respective sau evită să-şi prezinte cazul,
cealaltă Parte poate cere comisiei de examinare a solicitării să
continuie procedurile şi să finalizeze lucrul. Absenţa unei Părţi sau
eschivarea de la a-şi prezenta cazul nu va constitui o piedică pentru
continuarea şi încheierea activităţii comisiei de examinare a
solicitării.
10) Dacă comisia de examinare a solicitării nu va stabili altfel în
dependenţă de circumstanţele cazului, cheltuielile comisiei, inclusiv
remunerarea membrilor ei, vor fi suportate în mod egal de Părţile în
procedură de examinare a solicitării. Comisia va ţine evidenţa tuturor
cheltuielilor sale şi va perfecta un raport final în acest sens pentru
Părţi.
11) Orice Parte interesată de latura de fapt a chestiunii supuse
procedurii de examinare a solicitării şi care poate fi afectată de vreo
decizie în acest subiect poate interveni în cursul procedurii, cu
acordul comisiei de examinare a solicitării.
12) Deciziile comisiei de examinare a solicitării referitoare la
chestiunile de procedură vor fi luate cu o majoritate de voturi ale
membrilor săi. Decizia finală a comisiei de examinare a solicitării va
reflecta opinia majorităţii membrilor săi şi va include orice opinie
separată.
13) Comisia de examinare a solicitării va prezenta decizia sa finală
în decursul a două luni din data, în care ea a fost instituită, numai
dacă ea nu găseşte necesară extinderea acestui termen limită pentru o
perioada care nu va depăşi două luni.
14) Decizia finală a comisiei de examinare a solicitării se va
întemeia pe principiile ştiinţifice acceptate. Decizia finală va fi
transmisă de comisie Părţilor în procedura de examinare a solicitării şi
Secretariatului.
Anexa III
Procedurile aplicabile prevederilor articolului 4
1) Partea de provenienţă poate solicita consultări cu o altă Parte,
în conformitate cu punctele 2) - 5) ale prezentei Anexe, pentru a
determina, dacă aceasta din urmă este o Parte afectată.
2) Relativ la o activitate periculoasă planificată sau deja
existentă, Partea de provenienţă, în scopul realizării unor consultări
adecvate şi eficiente, va asigura notificarea oricărei Părţi, pe care o
consideră că ar putea fi Parte afectată, cît mai timpuriu posibil, dar
nu mai tîrziu decît termenul în care ea îşi informează propria populaţie
despre activitatea planificată sau existentă. În cazul unor activităţi
periculoase existente astfel de notificări vor fi adresate nu mai tîrziu
de doi ani după intrarea în vigoare a prezentei Convenţii pentru Partea
de provenienţă.
3) Notificarea, printre altele, va conţine:
a) informaţii despre activitatea periculoasă, inclusiv orice
informaţii sau rapoarte disponibile, cum ar fi informaţii obţinute în
conformitate cu articolul 6 privind posibilele ei efecte
transfrontaliere în cazul unui accident industrial;
b) indicarea unui termen rezonabil, în limitele căruia urmează să se
dea un răspuns, în conformitate cu punctul 4) al prezentei Anexe,
luîndu-se în consideraţie natura acelei activităţi; mai poate include şi
informaţiile indicate în punctul 6) al prezentei Anexe.
4) Părţile notificate vor da un răspuns Părţii de provenienţă în
limitele termenului specificat în notificare, confirmînd primirea
notificării şi indicînd dacă intenţionează să purceadă la consultări.
5) În cazul în care Partea notificată arată că nu intenţionează să
purceadă la consultări sau dacă ea nu dă un răspuns în limitele
termenului specificat în notificare, prevederile punctelor de mai jos
ale prezentei Anexe nu se vor aplica. În acest caz, Partea de
provenienţă îşi păstrează dreptul de a determina, dacă există
necesitatea de a face o evaluare şi o analiză în conformitate cu
legislaţia şi cu practica ei naţională.
6) După primirea unui răspuns din partea Părţii notificate, care
indică dorinţa de a purcede la consultări, Partea de provenienţă, dacă
nu a făcut-o încă, va prezenta Părţii notificate:
a) informaţii relevante privitoare la termenul realizării analizelor
inclusiv indicarea termenului rezervat transmiterii obiecţiilor;
b) informaţii relevante privitoare la activitatea periculoasă şi
efectele ei transfrontaliere în cazul unui accident industrial;
c) posibilitatea participării la evaluarea informaţiilor sau a
oricărui raport referitor la efectele transfrontaliere posibile.
7) Partea afectată, la solicitarea Părţii de provenienţă, va
prezenta acesteia din urmă informaţii, care pot fi obţinute pe căi
rezonabile, referitoare la spaţiul aflat sub jurisdicţia Părţii afectate
care poate fi afectat, atunci cînd asemenea informaţii sunt necesare
pentru elaborarea evaluărilor, analizelor şi luarea măsurilor.
Informaţia trebuie prezentată prompt şi, atunci cînd este posibil, prin
intermediul unui organ mixt, în cazul în care acesta există.
8) Partea de provenienţă, după necesitate, va furniza Părţii
afectate direct sau prin intermediul unui organ mixt, dacă acesta există
documentaţia privind analiza şi evaluarea, după cum este prevăzut la
punctele 1) şi 2) ale Anexei V.
9) Părţile interesate vor informa opinia publică din zonele cu
probabilitate reală de a fi afectate de activitatea periculoasă şi vor
organiza distribuirea documentaţiei de analiză şi evaluare a acesteia şi
autorităţilor din regiunile relevante. Părţile le vor oferi
posibilitatea de a prezenta obiecţii şi observaţii referitoare la
activitatea periculoasă şi vor asigura ca părerile lor să fie transmise
autorităţii competente a Părţii de provenienţă, fie direct acelei
autorităţi, fie după necesitate, prin intermediul Părţii de provenienţă,
într-un termen rezonabil.
10) Partea de provenienţă, după definitivarea documentaţiei de
analiză şi evaluare, va purcede fără întîrziere neîntemeiată, la
consultări cu Partea afectată, printre altele, cu privire la efectele
transfrontaliere ale activităţii periculoase în eventualitatea unui
accident industrial şi asupra măsurilor de reducere sau eliminare a
efectelor ei. Consultările pot ţine de problemele:
a) eventualelor alternative pentru activitatea periculoasă dată,
inclusiv alternativa abţinerii, şi măsurile posibile de reducere a
efectelor transfrontaliere pe cheltuiala Părţii de provenienţă;
b) altor forme de asistenţă reciprocă posibile pentru reducerea
oricăror efecte transfrontaliere;
c) orice alte domenii pertinente.
Părţile interesate, la iniţierea unor asemenea consultări, vor cădea
de acord asupra duratei rezonabile a perioadei de consultări. Asemenea
consultări se pot ţine prin intermediul unui organ mixt competent, dacă
acesta există.
11) Părţile interesate vor asigura evidenţa cuvenită a rezultatelor
analizei şi evaluării, precum şi a obiecţiilor, primite în conformitate
cu punctul 9) al prezentei Anexe, şi a rezultatelor consultărilor,
menţionate la punctul 10) al prezentei Anexe.
12) Partea de provenienţă va notifica Părţilor afectate orice
decizie a sa ce ţine de activitatea în cauză, precum şi cauzele şi
motivele pe care se bazează ea.
13) În cazul în care unei Părţi interesate îi devin cunoscute
informaţii suplimentare relevante privitoare la efectele
transfrontaliere ale unei activităţi periculoase, informaţii care nu îi
erau cunoscute la momentul desfăşurării consultărilor asupra acelei
activităţi, Partea aceasta va informa imediat cealaltă Parte sau Părţi
interesate. La cererea uneia dintre Părţile interesate, consultările vor
fi reluate.
Anexa IV
Măsuri de prevenire a accidentelor,
în conformitate cu articolul 6
În dependenţă de legislaţia şi practica naţională, Părţile,
autorităţile competente, operatorii (sau acestea prin efort comun) pot
întreprinde următoarele măsuri:
1) stabilirea scopurilor comune sau concrete în domeniul securităţii;
2) adoptarea unor prevederi legale sau a unor principii generale, ce
ţin de măsurile de securitate şi standardele de securitate;
3) identificarea activităţilor periculoase, care necesită măsuri
speciale de prevenire a accidentelor, ce pot include sisteme de
licenţiere sau autorizare;
4) evaluarea analizelor riscului sau a cercetărilor în materie de
securitate pentru activităţile periculoase şi planul de acţiuni pentru
implementarea măsurilor necesare;
5) punerea la dispoziţia autorităţilor competente a informaţiilor
necesare aprecierii riscurilor;
6) aplicarea tehnologiilor celor mai adecvate pentru a preveni
accidentele industriale şi pentru a proteja oamenii şi mediul;
7) instruirea şi pregătirea corespunzătoare, în scopul prevenirii
accidentelor industriale, a tuturor persoanelor implicate în activităţi
periculoase pe platforme industriale atît în condiţii obişnuite, cît şi
extremale;
8) crearea unor structuri interne de dirijare şi a unor metode
destinate implementării şi asigurării respectării întocmai a normelor de
securitate;
9) monitoring-ul şi analiza activităţilor periculoase, efectuarea
inspecţiilor.
Anexa V
Analiza şi evaluarea
1) Proporţiile şi profunzimea analizelor şi evaluărilor
activităţilor periculoase vor fi determinate în dependenţă de scopul
urmărit.
2) Tabelul de mai jos ilustrează, pentru scopurile articolelor
respective, chestiunile care trebuie luate în considerare pentru
efectuarea analizei şi evaluării în scopurile enumerate:
------------------------------------------------------------------------
Scopurile | Chestiunile, care urmează a fi examinate
analizelor |
-------------------------|----------------------------------------------
1 | 2
------------------------------------------------------------------------
Planificarea pentru caz 1) cantităţile şi proprietăţile substanţelor
de situaţie excepţională, periculoase la obiectul industrial;
în conformitate cu arti- 2) scenarii descriptive laconice ale modele-
colul 8 lor reprezentative de accidente industriale,
care pot surveni ca urmare a activităţii pe-
riculoase, inclusiv indicarea probabilităţii
fiecăreia dintre ele;
3) pentru fiecare scenariu:
a) volumul aproximativ al degajărilor;
b) proporţiile şi gravitatea consecinţelor
atît pentru oameni, cît şi pentru mediul am-
biant în condiţii favorabile şi nefavorabi-
le, inclusiv dimensiunea zonelor periculoase
apărute în consecinţă;
c) perioada, pe parcursul căreia evenimentul
iniţial poate degenera într-un accident;
d) orice măsuri care pot fi întreprinse pen-
tru reducerea la minimum a posibilităţii es-
caladării accidentului;
4) numărul şi repartizarea populaţiei în zo-
nele apropiate, inclusiv orice concentrare
umană importantă, care poate nimeri în zona
periculoasă;
5) vîrsta, mobilitatea şi vulnerabilitatea
acestei populaţii.
Luarea deciziilor de am- Suplimentar la punctele 1-5) de mai sus:
plasare, în conformitate
cu articolul 7 6) gravitatea daunelor suportate de popula-
ţie şi de mediu, în dependenţă de caracterul
degajării şi împrejurările producerii ei;
7) distanţa de la locul activităţii pericu-
loase, pînă unde este reală posibilitatea su-
rvenirii, în cazul unui accident industrial,
a efectelor dăunătoare asupra oamenilor şi
mediului;
8) aceeaşi informaţie nu doar pentru situa-
ţia actuală, dar şi pentru evoluţiile de vii-
tor, planificate sau real previzibile.
Informaţia oferită opi- Suplimentar la punctele 1-4) de mai sus:
niei publice, în confor-
mitate cu articolul 9 9) populaţia care poate fi afectată în urma
accidentului industrial.
Măsurile de prevenire a Suplimentar la punctele 4)-9) de mai sus,
accidentului, în confor- pentru măsurile preventive se pot cere versi-
mitate cu articolul 6 uni mai detaliate ale descrierilor şi apreci-
erilor indicate la punctele 1)-3). Adiţional
acelor descrieri şi aprecieri, trebuie cu-
prinse următoarele chestiuni:
10) condiţiile de păstrare şi utilizare,
precum şi cantităţile substanţelor pericu-
loase;
11) lista scenariilor pentru tipurile acci-
dentelor industriale cu efecte grave, cu in-
dicarea exemplelor pentru întreg spectrul de
extindere a accidentelor şi a posibilei in-
fluenţe exercitate de activităţile efectuate
în apropiere;
12) pentru fiecare scenariu - descrierea
evenimentelor, care ar putea provoca un acci-
dent industrial, şi a etapelor posibilei es-
caladări;
13) o apreciere, cel puţin în termeni gene-
rali, a eventualităţii fiecărei etape, luîn-
du-se în considerare indicaţiile din punctul
14);
14) descrierea măsurilor de prevenire atît
din punctul de vedere al echipamentului, cît
şi din cel al procedurilor destinate minima-
lizării probabilităţii survenirii fiecărei
etape;
15) aprecierea consecinţelor pe care le pot
avea devierile de la condiţiile normale de
exploatare, precum şi ale pregătirii cores-
punzătoare pentru sistarea în siguranţă a
activităţii periculoase sau a oricărei părţi
a acesteia în situaţii excepţionale, dar şi
aprecierea nevoii de pregătire a personalului
pentru a asigura descoperirea timpurie a po-
sibilelor devieri grave şi pentru luarea de
măsuri adecvate;
16) aprecierea gradului în care modificarea,
repararea şi întreţinerea instalaţiilor des-
tinate activităţii periculoase pot pune în
pericol realizarea măsurilor de control şi a
măsurilor destinate menţinerii controlului
ulterior.
------------------------------------------------------------------------
Anexa VI
Luarea deciziilor de amplasare, în conformitate
cu articolul 7
Mai jos sunt expuse chestiunile, care urmează a fi examinate în
conformitate cu articolul 7:
1) rezultatele analizei şi evaluării riscurilor, inclusiv evaluarea
caracteristicilor fizice ale zonei, în care se planifica desfăşurarea
activităţii periculoase, în conformitate cu Anexa V;
2) rezultatele consultărilor şi ale sondării opiniei publice;
3) analiza creşterii sau diminuării riscului cauzat de orice
evoluţie pe teritoriul Părţii afectate în legătură cu o activitate
periculoasă existentă pe teritoriul Părţii de provenienţă;
4) evaluarea riscurilor pentru mediu, inclusiv a oricăror efecte
transfrontaliere;
5) evaluarea noilor activităţi periculoase, care ar putea deveni
sursa de risc;
6) examinarea problemei amplasării noilor şi a modificării
substanţiale a activităţilor periculoase deja existente la o distanţă
sigură de la localităţile existente, precum şi a problemei creării unor
zone de securitate în jurul obiectelor, unde sunt desfăşurate activităţi
periculoase; în cadrul acestor zone vor fi examinate atent măsurile,
care conduc la creşterea numărului populaţiei supuse riscului sau măresc
într-un fel gradul de risc.
Anexa VII
Măsurile de pregătire pentru situaţii excepţionale,
în conformitate cu articolul 8
1) Toate planurile de acţiune în situaţii excepţionale, atît pe
platformele industriale, cît şi în afara lor, vor fi coordonate pentru a
asigura intervenţia complexă şi eficientă în caz de accident industrial.
2) Planurile de acţiune în situaţii excepţionale vor include
măsurile cuvenite de localizare a situaţiilor excepţionale şi de
reducere la minimum a efectelor lor transfrontaliere. Ele vor mai
include şi măsuri de avizare a populaţiei şi, la necesitate, măsuri
pentru evacuarea ei, precum şi alte acţiuni de protejare sau salvare şi
de acordare a asistenţei medicale.
3) Planurile de acţiune în situaţii excepţionale vor include -
pentru personalul din cadrul întreprinderilor, pentru persoanele care
pot fi afectate de situaţiile excepţionale şi pentru forţele de salvare
- detaliile procedurilor tehnice şi organizatorice adecvate reacţionării
în caz de accident industrial, care poate provoca efecte
transfrontaliere, şi pentru a preveni şi reduce la minimum efectele
asupra populaţiei şi mediului, atît pe platforma industrială, cît şi în
afara ei.
4) Exemple de chestiuni, care pot fi incluse într-un plan de acţiune
în situaţii excepţionale:
a) repartizarea funcţiilor organizatorice şi a responsabilităţilor
pe platforma industrială în luarea măsurilor în caz de situaţii
excepţionale;
b) descrierea acţiunilor, care vor fi întreprinse în caz de accident
industrial sau în cazul pericolului iminent de survenire a acestuia,
pentru a controla situaţia sau pentru a preveni survenirea ei, sau
trimiteri la o asemenea descriere, dacă ele pot fi găsite;
c) descrierea echipamentului şi a resurselor disponibile;
d) măsurile de înştiinţare iniţială a autorităţii publice
responsabile de acţiunile de lichidare a consecinţelor accidentului în
afara platformei industriale, în caz de accident industrial, inclusiv
tipul de informaţie care va fi inclus în înştiinţarea iniţială şi
măsurile destinate prezentării unor informaţii mai detaliate din
momentul în care asemenea informaţii devin disponibile;
e) măsurile de pregătire a personalului pentru sarcinile, care va
trebui să le îndeplinească.
5) Exemple de chestiuni, care pot fi incluse în planurile de acţiune
în situaţii excepţionale, în afara platformelor industriale:
a) repartizarea funcţiilor organizatorice şi a responsabilităţilor
la luarea de măsuri în situaţii excepţionale în afara platformei
industriale, inclusiv indicarea modului de integrare cu planurile de
acţiune pentru interiorul platformei industriale;
b) metode şi proceduri care vor fi urmate de personalul de salvare
şi cel medical;
c) metode de determinare rapidă a zonei afectate;
d) măsurile de asigurare a notificării rapide a Părţilor afectate
asupra accidentului industrial şi de menţinere a legăturii permanente;
e) identificarea resurselor necesare implementării planului şi
măsurilor de coordonare;
f) măsuri pentru punerea la dispoziţia opiniei publice a informaţiei
inclusiv, la necesitate, măsuri de completare şi repetare a informaţiei
puse la dispoziţia opiniei publice, în conformitate cu articolul 9;
g) măsurile de pregătire şi instruire în timpul aplicaţiilor.
6) Planurile de acţiuni în situaţii excepţionale pot include şi
măsuri pentru prelucrarea, colectarea, epurarea, depozitarea,
transportarea şi înlăturarea în siguranţă a substanţelor periculoase şi
a materialelor contaminate, precum, şi măsuri de restaurare.
Anexa VIII
Informaţia oferită opiniei publice,
în conformitate cu articolul 9
1) Denumirea persoanei juridice, adresa locului desfăşurării
activităţii periculoase şi indicarea funcţiei persoanei, care oferă
informaţia.
2) Descrierea în termini simpli a activităţii periculoase, inclusiv
a riscurilor acesteia.
3) Denumirile general acceptate sau proprii clasei respective de
substanţe şi compuşi, sau clasificarea generală după criteriul gradului
de pericol generat de substanţele şi compuşii implicaţi în activitatea
periculoasă, cu indicarea principalelor lor proprietăţi periculoase.
4) Informaţii de ordin general obţinute în urma aprecierii
impactului asupra mediului, dacă asemenea informaţii există şi sunt
relevante.
5) Informaţii de ordin general asupra caracterului accidentului
industrial, care ar putea surveni ca urmare a activităţii periculoase,
inclusiv efectele posibile ale accidentului asupra populaţiei şi
mediului.
6) Informaţii cuvenite asupra modului, în care populaţia afectată va
fi înştiinţată şi informată în caz de accident industrial.
7) Informaţii cuvenite asupra acţiunilor pe care va trebui să le
întreprindă populaţia afectată şi asupra comportamentului pe care
aceasta va trebui să îl adopte, în caz de accident industrial.
8) Informaţii cuvenite asupra măsurilor care se iau în cadrul
activităţii periculoase, inclusiv legătura cu serviciile pentru situaţii
excepţionale, în scopul combaterii accidentelor industriale, reducerii
gravităţii lor şi diminuării efectelor acestora.
9) Informaţii de ordin general despre planul de acţiune al
serviciilor pentru situaţii excepţionale în afara platformei industriale
alcătuit în scopul lichidării oricăror efecte în afara platformei
industriale, inclusiv a efectelor transfrontaliere ale unui accident
industrial.
10) Informaţii de ordin general despre cerinţele şi condiţiile
speciale aplicate activităţii periculoase, în conformitate cu
reglementările naţionale relevante şi/sau regulamentele administrative,
inclusiv cu sisteme de licenţiere sau autorizare.
11) Detalii despre locul, unde pot fi obţinute informaţii relevante
suplimentare.
Anexa IX
Sisteme de notificare despre avariile industriale,
în conformitate cu articolul 10
1) Sistemele de notificare despre accidentele industriale trebuie să
asigure cea mai rapidă transmitere de informaţii şi prognoze în
conformitate cu codurile elaborate din timp, folosind sisteme
compatibile de transmitere a informaţiei şi de prelucrare a ei,
destinate înştiinţării în caz de situaţii excepţionale, recepţionării
răspunsurilor şi luării de măsuri destinate să reducă la minimum şi să
limiteze consecinţele efectelor transfrontaliere, luînd în considerare
necesităţile diferite la diferite niveluri.
2) Notificarea despre un accident industrial va conţine următoarele
elemente:
a) tipul şi proporţiile accidentului industrial, substanţele
periculoase implicate (dacă sunt cunoscute) şi gravitatea efectelor
posibile ale accidentului;
b) momentul survenirii şi localizarea exactă a accidentului;
c) orice altă informaţie disponibilă necesară luării de măsuri
eficiente în caz de accident industrial.
3) Notificarea despre un accident industrial va fi completată la
intervale de timp suficiente, sau oricînd va fi nevoie, cu informaţii
relevante apărute ulterior asupra evoluţiei situaţiei privind efectele
transfrontaliere.
4) Vor fi făcute regulat teste şi revizii ale eficienţei sistemelor
de notificare despre accidente industriale, inclusiv pregătirea regulată
a personalului implicat. Dacă va fi necesar, asemenea teste, revizii şi
pregătiri vor fi întreprinse de către Părţi în comun.
Anexa X
Asistenţa reciprocă, în conformitate cu articolul 12
1) Conducerea generală, controlul, coordonarea şi supravegherea
asistenţei cade în responsabilitatea Părţii, care solicită ajutor.
Personalul implicat în asistarea operaţiunii trebuie să opereze în
conformitate cu legislaţia relevantă a Părţii solicitante. Autorităţile
competente ale Părţii solicitante vor coopera cu autorităţile desemnate
de Partea care acordă asistenţă, în conformitate cu articolul 17, fiind
responsabilă de supravegherea operaţională imediată a personalului şi a
echipamentului acordat de Partea solicitată.
2) Partea solicitantă, în limitele posibilităţilor, va pune la
dispoziţie construcţii locale şi servicii pentru administrarea corectă
şi eficientă a asistenţei şi va asigura protecţia personalului,
echipamentului şi materialelor aduse pe teritoriul său în numele Părţii
care acordă asistenţă pentru un asemenea scop.
3) Dacă Părţile interesate nu au convenit altfel, asistenţa va fi
acordată pe cheltuiala Părţii solicitante. Partea care acordă asistenţă
poate să renunţe oricînd, total sau parţial, la dreptul de încasare a
cheltuielilor pe care le-a suportat.
4) Partea solicitantă va lua toate măsurile posibile pentru a
asigura Părţii asistente şi personalului care acţionează în numele ei
privilegiile, imunităţile sau facilităţile necesare îndeplinirii rapide
a sarcinilor sale. Partea solicitantă nu este obligată să aplice aceste
prevederi faţă de propriii săi cetăţeni sau rezidenţii permanenţi,
precum şi să le asigure privilegiile şi imunităţile indicate mai sus.
5) Oricare dintre Părţi, la cererea Părţii solicitante sau asistente
va întreprinde măsurile necesare pentru facilitarea tranzitului prin
teritoriul său a personalului în componenţă notificată în modul cuvenit,
a echipamentului şi proprietăţii implicate în acordarea de asistenţă în
limitele Părtii solicitante şi din acest teritoriu.
6) Partea solicitantă va facilita, pentru personalul în componenţa
notificată în modul cuvenit şi pentru echipamentul şi proprietatea
implicate în acordarea asistenţei, intrarea pe teritoriul său naţional,
staţionarea pe acesta şi părăsirea lui.
7) În ce priveşte acţiunile, legate nemijlocit de acordarea
asistenţei, Partea solicitantă, în caz de deces sau rănire a persoanelor
deteriorării sau pierderii proprietăţii sau a deteriorării mediului,
urmări cauzate pe teritoriul Părţii solicitante în procesul acordării de
asistenţă, nu va prezenta învinuiri Părţii solicitate sau persoanelor
care acţionează în numele acesteia, îi va elibera pe aceştia de
răspundere materială şi le va plăti compensări în caz de deces sau
rănire, precum şi în cazul distrugerii sau deteriorării echipamentului
sau altei proprietăţi, utilizate în acţiunile legate de acordarea
asistenţei. Partea solicitantă poartă răspundere pentru soluţionarea
reclamaţiilor prezentate de Părţi terţe Părţii solicitate sau
persoanelor, care acţionează în numele acesteia.
8) Părţile interesate vor colabora strîns pentru a contribui la
soluţionarea proceselor judiciare şi reclamaţiilor, care ar putea să
apară în urma desfăşurării operaţiunilor de asistenţă.
9) Oricare Parte poate solicita asistenţă pentru tratamentul medical
sau strămutarea temporară pe teritoriul altei Părţi a persoanelor
implicate în accident.
10) Partea afectată sau Partea solicitantă poate, în orice moment,
în urma unor consultări corespunzătoare şi prin notificare, să ceară
încetarea asistenţei primite sau oferite în condiţiile prezentei
Convenţii. Din momentul în care a fost formulată o asemenea cerere,
Părţile vizate vor ţine consultări între ele pentru a întreprinde
măsurile de încheiere a operaţiunilor de asistenţă.
Anexa XI
Schimbul de informaţii,
în conformitate cu articolul 15
Informaţiile vor include următoarele elemente, care, de asemenea,
pot constitui obiect al cooperării multilaterale sau bilaterale:
a) măsurile legislative şi administrative, politica, obiectivele şi
priorităţile ce ţin de prevenirea accidentelor industriale, de
asigurarea pregătirii pentru caz de accident şi de lichidare a
consecinţelor lor, activitatea ştiinţifică şi măsurile tehnice de
reducere a riscului survenirii accidentelor industriale cauzate de
activităţi periculoase, inclusiv diminuarea efectelor transfrontaliere;
b) măsurile şi planurile de acţiune la nivelul cuvenit în situaţii
excepţionale, care afectează şi alte Părţi;
c) programele de monitoring, de planificare, de cercetări şi
elaborări, inclusiv implementarea lor şi controlul asupra realizării lor;
d) măsuri întreprinse pentru prevenirea accidentelor industriale,
pregătirea pentru caz de accident şi lichidarea consecinţelor
accidentelor industriale;
e) experienţa de acţiuni în situaţii de accident industrial şi
cooperarea pentru lichidarea urmărilor accidentelor industriale cu
efecte transfrontaliere;
f) elaborarea şi aplicarea celor mai performante tehnologii pentru o
mai bună protecţie şi securitate a mediului;
g) asigurarea pregătirii pentru situaţii excepţionale şi pentru
lichidarea consecinţelor acestora;
h) metodele utilizate pentru prognozarea riscurilor, inclusiv
criteriile de monitoring şi evaluare a efectelor transfrontaliere.
Anexa XII
Sarcinile ce ţin de acordarea asistenţei
reciproce, în conformitate cu punctul 4
al articolului 18
1) Colectarea şi difuzarea informaţiilor şi datelor:
a) crearea şi exploatarea sistemelor de notificare în caz de
accidente industriale, prin intermediul cărora ar putea fi furnizate
informaţii privind accidentele industriale şi experţi pentru a-i implica
pe aceştia cît mai rapid în acordarea de asistenţă;
b) crearea şi exploatarea unei baze de date pentru recepţionarea,
procesarea şi distribuirea informaţiei necesare privind accidentele
industriale, inclusiv efectele lor şi, de asemenea, despre măsurile
aplicate şi eficienţa lor;
c) elaborarea şi ţinerea unei liste a substanţelor periculoase,
incluzînd caracteristicile lor relevante şi a informaţiilor despre modul
de manipulare a acestora în caz de accident industrial;
d) elaborarea şi ţinerea unui registru al experţilor, care pot oferi
asistenţă consultativă şi de alt ordin privind măsurile de prevenire a
accidentelor industriale, de pregătire pentru ele şi de lichidare a
consecinţelor lor, inclusiv măsurile de restaurare;
e) ţinerea unei liste a activităţilor periculoase;
f) întocmirea şi ţinerea unei liste a substanţelor periculoase,
indicate în Partea I a Anexei I.
2) Cercetări, training şi metodologii:
a) elaborarea şi prezentarea unor modele bazate pe experienţa deja
obţinută din accidente industriale şi din scenariile de prevenire a
acestora, de asigurare a pregătirii pentru caz de accident şi de
lichidare a consecinţelor lor;
b) contribuţia la instruirea şi antrenarea specialiştilor,
organizarea simpozioanelor internaţionale şi lărgirea cooperării în
domeniul cercetărilor şi elaborărilor.
3) Asistenţa tehnică:
a) exercitarea funcţiilor de consulting destinate consolidării
capacităţii de adoptare a măsurilor de prevenire a accidentelor
industriale, de pregătire pentru ele şi de lichidare a consecinţelor lor;
b) întreprinderea, la solicitarea uneia dintre Părţi, a unor
inspecţii a activităţilor sale periculoase şi acordarea de asistenţă
pentru organizarea inspecţiilor sale naţionale în conformitate cu
cerinţe expuse în prezenta Convenţie.
4) Asistenţa în caz de situaţie excepţională:
acordarea, la solicitarea uneia dintre Părţi, a asistenţei prin
trimiterea de experţi la locul accidentului industrial pentru a acorda
asistenţă consultativă şi de alt ordin pentru lichidarea consecinţelor
accidentului industrial.
Anexa XIII
Arbitrajul
1) Partea sau Părţile reclamante vor notifica Secretariatului despre
decizia lor de a supune litigiul arbitrării în conformitate cu punctul
2) al articolului 21 al prezentei Convenţii. Notificarea va conţine
obiectul arbitrării şi va include, în special, indicarea articolelor din
prezenta Convenţie, referitor la interpretarea sau aplicarea cărora s-a
iscat litigiul. Secretariatul va remite informaţia recepţionată tuturor
Părţilor la prezenta Convenţie.
2) Tribunalul arbitral va fi compus din trei membri. Atît Partea sau
Părţile reclamante, cît şi Partea sau Părţile reclamate vor desemna cîte
un arbitru, iar cei doi arbitri desemnaţi vor desemna, de comun acord,
cel de-al treilea arbitru, care va fi preşedintele tribunalului
arbitral. Acesta din urmă nu trebuie să fie cetăţean al uneia dintre
părţile la litigiu şi să nu-şi aibă domiciliul său obişnuit pe
teritoriul uneia dintre părţile în litigiu, să nu fie angajat de nici
una dintre ele şi să nu fi participat la examinarea cazului în nici o
altă calitate.
3) În cazul în care preşedintele tribunalului arbitral nu este
desemnat în termen de două luni de la data desemnării celui de al doilea
arbitru, Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, la
cererea oricăreia dintre părţile în litigiu, va desemna preşedintele în
următoarele două luni.
4) Dacă una dintre părţile în litigiu nu îşi desemnează arbitrul în
termen de două luni de la primirea cererii, cealaltă parte poate informa
Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care va desemna
preşedintele tribunalului arbitral într-un termen ulterior de două luni.
După desemnare, preşedintele tribunalului arbitral va cere părţii, care
nu a desemnat un arbitru, să desemneze unul în termen de două luni. Dacă
desemnarea nu are loc în termen de două luni, preşedintele va informa
despre aceasta Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa,
care va desemna un arbitru în următoarele două luni.
5) Tribunalul arbitral va pronunţa decizia sa în conformitate cu
dreptul internaţional şi în conformitate cu prevederile prezentei
Convenţii.
6) Orice tribunal arbitral, constituit în conformitate cu
prevederile prezentei Anexe, va stabili propriile sale reguli de
procedură.
7) Deciziile tribunalului arbitral, atît cele ce ţin de procedură,
cît şi cele la obiect, sunt adoptate prin votul majorităţii membrilor
săi.
8) Tribunalul poate întreprinde toate măsurile necesare pentru a
constata faptele.
9) Părţile în litigiu vor facilita activitatea tribunalului arbitral
şi, în particular, utilizînd toate căile de care dispun, vor:
a) oferi tribunalului toate documentele, condiţiile şi informaţiile
relevante;
b) vor permite tribunalului, acolo unde va fi necesar, să convoace
martori sau experţi şi să audieze depoziţiile lor.
10) Părţile în litigiu şi arbitrii vor respecta confidenţialitatea
oricărei informaţii, pe care o primesc cu titlu confidenţial în timpul
activităţii tribunalului arbitral.
11) Tribunalul arbitral, la cererea uneia dintre părţi, poate
recomanda măsuri de protecţie provizorii.
12) În cazul în care una dintre părţi nu se prezintă în faţa
tribunalului sau nu îşi prezintă cazul, cealaltă parte poate cere
tribunalului să continue examinarea litigiului şi să-şi pronunţe
decizia. Absenţa unei părţi sau neprezentarea cazului său nu constituie
un impediment pentru examinarea litigiului.
13) Tribunalul arbitral poate examina şi cererile reconvenţionale,
ce reies direct din obiectul litigiului.
14) Cu excepţia cazului în care tribunalul arbitral, reieşind din
circumstanţele specifice ale cazului, decide altfel, cheltuielile de
arbitrare, inclusiv remunerarea membrilor tribunalului, vor fi suportate
în mod egal de părţile în litigiu. Tribunalul va înregistra toate
cheltuielile sale şi va prezenta părţilor o dare de seamă finală.
15) Oricare Parte la prezenta Convenţie, care are un interes de
drept ţinînd de obiectul litigiului şi care poate fi atinsă prin decizia
asupra cazului, cu consimţămîntul tribunalului, poate interveni în
examinarea cazului.
16) Tribunalul arbitral va pronunţa decizia sa în termen de cinci
luni din data creării lui, cu excepţia cazului, în care consideră
necesar să extindă termenul limită pentru o perioadă de cel mult cinci
luni.
17) Decizia tribunalului arbitral va fi însoţită de o expunere de
motive. Decizia este finală şi obligatorie pentru toate părţile în
litigiu. Decizia va fi transmisă de către tribunalul arbitral părţilor
în litigiu şi Secretariatului. Secretariatul va remite informaţia
primită tuturor Părţilor la prezenta Convenţie.
18) Orice litigiu, care se poate isca între părţi privind
interpretarea sau executarea deciziei, poate fi supus de către fiecare
parte tribunalului arbitral, care a pronunţat decizia sau, dacă acesta
nu mai poate fi convocat, altui tribunal constituit în acest scop, în
conformitate cu aceeaşi procedură ca şi primul.
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀