miercuri, 14 septembrie 1994
Aranjamentul din 14.09.94 privind mandatele poştale
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1159-XIII din 11.04.97

               Aranjamentul privind mandatele poştale *

                           din  14.09.1994

                                * * *

                     Publicat în ediţia oficială
           "Tratate internaţionale", 1999, volumul 12, pag.151

--------------------------
    În vigoare pentru Republica Moldova din 3 iulie 1997

    Întocmit la Seul la 14 septembrie 1994

    Subsemnaţii,   plenipotenţiari  ai  guvernelor  ţărilor  membre  ale
Uniunii,  în  baza art. 22 paragraful 4 al Constituţiei Uniunii  Poştale
Universale,  adoptată  la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord şi  sub
rezerva  art.  25  paragraful 4 al sus-numitei Constituţii,  au  hotărît
următorul aranjament:

                             Articolul 1

    1. Prezentul  aranjament reglementează schimbul de mandate  poştale,
pe  care  ţările  contractante convin să îl instituie în  relaţiile  lor
reciproce.
    2. Organismele    nepoştale   pot   participa,   prin    intermediul
administraţiei   poştale,  în  schimbul  reglementat  prin  dispoziţiile
prezentului  aranjament.  Acestor  organisme le revine sarcina de  a  se
înţelege cu administraţia poştală a ţării lor, pentru a asigura completa
executare  a  tuturor  clauzelor aranjamentului şi,  în  cadrul  acestei
înţelegeri, să îşi poată exercita drepturile lor şi să îşi îndeplinească
obligaţiile   lor   ca  organizaţii  poştale  definite  prin   prezentul
aranjament;  administraţia  lor  poştală le serveşte ca  intermediar  în
relaţiile   lor   cu   administraţiile  poştale  ale   celorlalte   ţări
contractante şi cu Biroul internaţional.

                             Articolul 2
               Diferitele categorii de mandate poştale

    1. Mandatul simplu
    Expeditorul depune  fonduri la ghişeul unui oficiu poştal sau ordonă
debitarea  din  contul  său  curent poştal şi solicită  plata  sumei  în
numerar  către  beneficiari.  Mandatul  simplu  este  transmis  pe  cale
poştală.  Mandatul  simplu  telegrafic  este  transmis  prin  sistem  de
telecomunicaţii.
    2. Mandatul de vărsămînt
    Expeditorul depune  fondul la ghişeul unui oficiu poştal şi solicită
înscrierea  sumei  în creditul contului beneficiarului, girat  de  către
poştă.  Mandatul de vărsămînt este transmis pe cale poştală. Mandatul de
vărsămînt telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicaţii.
    3. Alte servicii
    Administraţiile poştale pot conveni, în relaţiile lor bilaterale sau
multilaterale,  să  introducă alte servicii ale căror condiţii  sunt  de
definit între administraţiile respective.

                             Articolul 3
          Emisiunea de mandate (monedă, convertire, valoare)

    1. În afara unei  înţelegeri  speciale,  valoarea unui  mandat  este
exprimată în moneda ţării de plată.
    2. Administraţia de emitere fixează taxa de convertire din moneda sa
în aceea a ţării de plată.
    3. Valoarea maximă  a unui mandat simplu este fixată de comun  acord
între administraţiile în cauză.
    4. Valoarea unui   mandat  de  vărsămînt  este  nelimitată.  Totuşi,
fiecare  administraţie are posibilitatea de a limita valoarea mandatelor
de  vărsămînt pe care orice depozant le poate ordona fie într-o zi,  fie
în cursul unei perioade determinate.
    5. Mandatele telegrafice sunt supuse dispoziţiilor Regulamentului de
telecomunicaţii internaţionale.

                             Articolul 4
                                Taxe

    1. Administraţia  de  emitere determină, în mod liber,  sub  rezerva
dispoziţiilor  paragrafelor  2  şi  3 de mai jos, taxa  de  perceput  în
momentul  emiterii.  La  această taxă principală  ea  adaugă,  eventual,
taxele  aferente serviciilor speciale (cerere de confirmare de plată sau
de înscriere, predare prin expres etc.).
    2. Valoarea taxei  principale  a unui mandat simplu nu poate  depăşi
22,86 DST.
    3. Taxa unui  mandat  de vărsămînt trebuie să fie  inferioară  taxei
unui mandat simplu de aceeaşi valoare.
    4. Mandatele  schimbate, prin intermediul unei ţări care este  parte
la   prezentul   aranjament,  între  o  ţară  contractantă  şi  o   ţară
necontractantă, pot fi supuse, de către administraţia intermediară, la o
taxă  suplimentară, determinată de către aceasta din urmă în funcţie  de
costurile  generate  de operaţiunile pe care ea le  efectuează;  această
taxă  poate,  totuşi,  să  fie percepută de la  expeditor  şi  atribuită
administraţiei  ţării intermediare, dacă administraţiile interesate s-au
pus de acord în acest sens.
    5. De la beneficiar pot fi percepute următoarele taxe facultative:
    a) o taxă de predare, atunci cînd plata este efectuată la domiciliu;
    b) o taxă, atunci  cînd  suma  este înscrisă în creditul  unui  cont
curent poştal;
    c) eventual, taxa de viză pentru data prevăzută la art. 6 paragraful
4;
    d) taxa menţionată  în art. 12 pct. 3.5. din Convenţie, atunci  cînd
mandatul este adresat "post restant";
    e) eventual, taxa complementară de expres.
    6. Dacă sunt   solicitate   autorizaţii   de   plată   în   virtutea
dispoziţiilor  regulamentului  de aplicare a prezentului  aranjament  şi
dacă  nu  a  fost  comisă  nici  o  greşeală  de  serviciu,  o  taxă  de
"autorizaţie  de  plată", de maximum 0,65 DST, poate fi percepută de  la
expeditor  sau  de la beneficiar, excepţie făcând cazul în care  această
taxă a fost deja percepută pentru confirmarea plăţii.
    7. Mandatele, atît la emitere cît şi la plată, nu pot fi supuse nici
unei  taxe  sau nici unui drept, altul decît cel care este  prevăzut  în
prezentul aranjament.
    8. Sunt scutite   de  orice  taxă  mandatele  poştale  schimbate  în
condiţiile  prevăzute  la  art. 7 (paragraful 2 şi pct.  3.1.-3.3.)  din
Constituţia Uniunii Poştale Universale.

                             Articolul 5
                         Modalităţi de schimb

    1. Schimbul pe    cale    poştală   se   operează,    la    alegerea
administraţiilor, fie prin mandate simple sau de vărsămînt, direct între
biroul  poştal  de  emitere  şi biroul de plată, fie  prin  liste,  prin
intermediul  birourilor, denumite birouri de schimb, desemnate de  către
administraţia fiecăreia dintre ţările contractante.
    2. Schimbul pe  cale telegrafică se operează prin  telegrame-mandat,
adresate direct biroului de plată. Totuşi, administraţiile respective se
pot  înţelege să utilizeze şi un mijloc de telecomunicaţii, altul  decît
telegrama, pentru transmiterea mandatelor telegrafice.
    3. Administraţiile  pot, de asemenea, să convină un sistem de schimb
mixt,  dacă organizarea internă a serviciilor lor respective o cere.  În
acest  caz,  schimbul  se operează prin mandate-carte,  între  birourile
poştale  ale  unei administraţii şi biroul de schimb  al  administraţiei
corespondente.
    4. Mandatele  prevăzute  în paragrafele 1 şi 3 pot fi prezentate  în
ţara  de destinaţie pe bandă magnetică sau pe orice alt suport  convenit
între   administraţii.   Administraţiile  de  destinaţie   pot   utiliza
formularele  din  regim  intern,  ca reprezentare  a  mandatelor  emise.
Condiţiile   schimbului  sunt,  în  acest  caz,  fixate  prin  convenţii
speciale, adoptate de administraţiile în cauză.
    5. Administraţiile  pot  conveni  să utilizeze mijloace  de  schimb,
altele decît cele prevăzute la paragrafele 1-4.

                             Articolul 6
                           Plata mandatelor

    1. Validitatea mandatelor se întinde:
    a) în general,  pînă la expirarea primei luni care urmează celei  de
emitere;
    b) conform unui  acord  între  administraţiile interesate,  pînă  la
expirarea celei de-a treia luni care urmează celei de emitere.
    2. După acest  termen,  mandatele care parvin direct  birourilor  de
plată  nu sunt plătite, decît dacă sunt prevăzute cu o viză pentru dată,
acordată  de către serviciul desemnat de către administraţia de emitere,
la  cererea  biroului de plată. Mandatele parvenite administraţiilor  de
destinaţie, conform art. 5 paragraful 4, nu pot beneficia de viză pentru
dată.
    3. Viza pentru  dată  conferă mandatului, începînd din ziua în  care
este  acordată, o nouă validitate, a cărei durată este aceea pe care  ar
avea-o un mandat emis în aceeaşi zi.
    4. Dacă neplata  înainte  de expirarea termenului de  validitate  nu
rezultă  dintr-o  greşeală de serviciu, se poate percepe o taxă,  numită
"taxă de viză pentru dată", de maximum 0,65 DST.
    5. Cînd un acelaşi  expeditor a făcut să se emită, în aceeaşi zi, în
profitul  aceluiaşi beneficiar, mai multe mandate a căror valoare totală
depăşeşte  maximul adoptat de către administraţia de plată, aceasta este
autorizată  să eşaloneze plata titlurilor, în aşa fel încît suma plătită
beneficiarului, în aceeaşi zi, să nu depăşească această valoare maximă.
    6. Plata mandatelor  este  efectuată conform reglementării ţării  de
plată.

                             Articolul 7
                             Reexpedierea

    1. În caz de schimbare a reşedinţei beneficiarului şi în limitele în
care  funcţionează  un serviciu de mandate între ţara  reexpeditoare  şi
ţara  noii destinaţii, orice mandat poate fi reexpediat, pe cale poştală
sau   telegrafică,   fie  la  cererea  expeditorului,  fie  la   cererea
beneficiarului. În acest caz, art. 27 paragrafele 1-3 din Convenţie sunt
aplicate prin analogie.
    2. În caz de   reexpediere,   taxa   de  "post  restant"   şi   taxa
complementară de "expres" sunt anulate.
    3. Reexpedierea  unui  mandat  cu  vărsămînt către o  altă  ţară  de
destinaţie nu este admisă.

                             Articolul 8
                              Reclamaţii

    Dispoziţiile art. 30 al Convenţiei sunt aplicabile.

                             Articolul 9
                          Responsabilitatea

    1. Principiul
    Administraţiile poştale sunt responsabile de sumele vărsate, pînă în
momentul în care mandatele au fost reglementar plătite.
    2. Excepţii
    Administraţiile poştale sunt absolvite de orice responsabilitate:
    a) în caz de întîrziere în transmiterea şi plata mandatelor;
    b) cînd, ca urmare   a  distrugerii  documentelor  de  serviciu,  ca
rezultat  al  unui  caz de forţă majoră, ele nu pot  dovedi  plata  unui
mandat,  cu condiţia ca proba responsabilităţii lor să nu fi fost altfel
administrată;
    c) la expirarea termenului de prescripţie, menţionat în art. RE 612;
    d) dacă este vorba de contestarea conformităţii plăţii, la expirarea
termenului prevăzut la art. 30 paragraful 1 al Convenţiei.
    3. Determinarea responsabilităţii
    3.1. Sub rezerva pct. 3.2.-3.5. de mai jos, responsabilitatea revine
administraţiei de emitere.
    3.2. Responsabilitatea  revine  administraţiei de plată, dacă ea  nu
este  în măsură să stabilească faptul că plata a avut loc în  condiţiile
prescrise de reglementarea ei.
    3.3. Responsabilitatea revine administraţiei poştale a ţării în care
s-a produs eroarea:
    a) dacă este  vorba  de o eroare de serviciu, inclusiv o  eroare  de
convertire;
    b) dacă este vorba de o eroare de transmitere telegrafică, comisă în
interiorul ţării de emitere sau al ţării de plată.
    3.4. Responsabilitatea   revine   administraţiei   de   emitere   şi
administraţiei de plată în părţi egale:
    a) dacă eroarea este imputabilă celor două administraţii sau dacă nu
este posibil să se stabilească în care ţară s-a produs eroarea;
    b) dacă o eroare  de transmitere telegrafică s-a produs într-o  ţară
intermediară;
    c) dacă nu este  posibil  să se stabilească ţara în care s-a  produs
această eroare de transmitere.
    3.5. Sub rezerva pct. 3.2., responsabilitatea revine:
    a) în caz de  plată  a  unui mandat fals,  administraţiei  ţării  pe
teritoriul căreia mandatul a fost introdus în serviciu;
    b) în caz de  plată a unui mandat a cărui valoare a fost majorată în
mod  fraudulos, administraţiei ţării în care mandatul a fost falsificat;
totuşi,  paguba este suportată, în părţi egale, de către administraţiile
de  emitere şi de plată, atunci cînd nu este posibil de determinat  ţara
în  care  a intervenit falsificarea sau atunci cînd nu se  poate  obţine
repararea  unei  falsificări  comise într-o ţară  intermediară  care  nu
participă la serviciul de mandate pe baza prezentului aranjament.
    4. Pata sumelor datorate. Recursul
    4.1. Obligaţia  de a despăgubi reclamantul revine administraţiei  de
plată,   dacă  fondurile  trebuie  predate  beneficiarului;  ea   revine
administraţiei  de  emitere, dacă restituirea lor trebuie  făcută  către
expeditor.
    4.2. Oricare  ar  fi cauza rambursării, suma de rambursat  nu  poate
depăşi suma care a fost vărsată.
    4.3. Administraţia  care  a despăgubit pe reclamant are  dreptul  să
facă recurs către administraţia responsabilă de neregula plăţii.
    4.4. Administraţia  care a suportat, în ultimă instanţă, paguba  are
drept  de  recurs,  pînă la concurenţa sumei plătite,  către  expeditor,
către beneficiar sau către terţi.
    5. Termenele de plată
    5.1. Vărsarea sumelor datorate reclamanţilor trebuie să aibă loc cît
mai curînd posibil, în limita unei perioade de 3 luni începînd de a doua
zi după ziua reclamaţiei.
    5.2. Administraţia  care,  conform  art. 9 pct. 4.1.,  trebuie  să-l
despăgubească  pe  reclamant poate, în mod excepţional, să  prelungească
vărsămîntul  dincolo  de  acest termen, dacă,  contrar  efortului  depus
pentru  reglementarea situaţiei, termenul menţionat nu a fost  suficient
ca să permită determinarea responsabilităţii.
    5.3. Administraţia  pe lîngă care a fost prezentată reclamaţia  este
autorizată  să  despăgubească  pe reclamant,  în  contul  administraţiei
responsabile,  atunci cînd aceasta, reglementar sesizată, a lăsat să  se
scurgă două luni fără a da o soluţie definitivă reclamaţiei.
    6. Rambursarea către administraţia care intervine
    6.1. Administraţia  în  contul căreia a fost despăgubit  reclamantul
este  obligată  să  ramburseze  administraţiei care  a  intervenit  suma
plătită  de către aceasta, în termen de 4 luni începînd de la trimiterea
notificării de plată.
    6.2. Această   rambursare  se  efectuează  fără  cheltuieli   pentru
administraţia creditoare:
    a) printr-unul  dintre procedeele de plată prevăzute în regulamentul
de aplicare a Convenţiei (Reguli de plată);
    b) sub rezerva    unui   acord,   prin   înscrierea   în    creditul
administraţiei  acestei ţări în contul de mandate. Această înscriere  se
face  din oficiu, dacă cererea de acord nu a primit răspuns în  termenul
prevăzut la pct. 6.1.
    6.3. Odată depăşit  termenul de 4 luni, suma datorată administraţiei
creditoare  este  producătoare de dobîndă, respectiv 6% pe an,  începînd
din ziua în care expiră acest termen.

                             Articolul 10
                 Remunerarea administraţiei de plată

    1. Administraţia  de emitere atribuie administraţiei de plată pentru
fiecare  mandat simplu plătit o remuneraţie a cărei valoare este fixată,
în  funcţie  de  valoarea medie a mandatelor cuprinse  în  acelaşi  cont
lunar, la:
    - 0,82 DST - pînă la 65,34 DST;
    - 0,98 DST - peste 65,34 DST pînă la 130,68 DST;
    - 1,21 DST - peste 130,68 DST pînă la 196,01 DST;
    - 1,47 DST - peste 196,01 DST pînă la 261,35 DST;
    - 1,73 DST - peste 261,35 DST pînă la 326,69 DST;
    - 2,09 DST - peste 326,69 DST pînă la 392,02 DST;
    - 2,52 DST - peste 392,02 DST.
    2. Totuşi, administraţiile  în cauză pot, la cererea  administraţiei
de plată, să convină o remuneraţie superioară celei fixate la paragraful
1, atunci cînd taxa percepută la emitere este mai mare de 8,17 DST.
    3. Mandatele  de  vărsămînt  şi mandatele emise în scutire  nu  sunt
supuse nici unei remuneraţii.
    4. Pentru mandatele   schimbate  prin  intermediul  listelor,  peste
remuneraţia  prevăzută  la paragraful 1, o remuneraţie suplimentară,  de
0,16  DST,  este  atribuită  administraţiei de plată.  Paragraful  2  se
aplică, prin analogie, mandatelor schimbate prin liste.
    5. Administraţia  de  emitere  atribuie administraţiei  de  plată  o
remuneraţie de 0,13 DST pentru fiecare mandat plătit personal.

                             Articolul 11
                        Întocmirea conturilor

    1. Fiecare administraţie   de   plată  întocmeşte,  pentru   fiecare
administraţie de emitere, un cont lunar cu sumele plătite pentru mandate
simple  sau  un  cont lunar cu valoarea listelor,  primite  într-o  lună
pentru  mandatele  schimbate prin intermediul listelor.  Aceste  conturi
lunare   sunt  conforme  modelelor  anexate  regulamentului;  ele   sunt
încorporate,   periodic,  într-un  cont  general,  care  face   posibilă
determinarea unui sold.
    2. În cazul în  care se aplică sistemul de schimb mixt, prevăzut  în
art.  RE  503, fiecare administraţie de plată întocmeşte un  cont  lunar
pentru  sumele  plătite,  dacă mandatele parvin de la  administraţia  de
emitere, direct către birourile sale de plată, sau un cont lunar cu suma
mandatelor  primiteîntr-o  lună, dacă mandatele parvin de  la  birourile
poştale ale administraţiei de emitere la biroul său de schimb.
    3. Cînd mandatele  au  fost plătite în monede diferite, creanţa  cea
mai  slabă  este convertită în moneda creanţei mai puternice,  luînd  ca
bază   pentru  convertire  cursul  mediu  oficial  de  schimb  în   ţara
administraţiei  debitoare,  în  timpul perioadei la care  se  reportează
contul;  acest  curs  mediu de schimb trebuie să fie  calculat,  în  mod
uniform cu patru zecimale.
    4. Reglarea conturilor  poate, de asemenea, să aibă loc pe baza unor
conturi  lunare, fără compensaţie, sau prin intermediul unui cont poştal
de legătură.

                             Articolul 12
                         Reglarea conturilor

    1. În afara unei  înţelegeri  speciale,  plata  soldului  unui  cont
general  sau  a  sumei  conturilor  lunare are loc  în  moneda  pe  care
administraţia creditoare o aplică la plata mandatelor.
    2. Orice administraţie  poate întreţine pe lîngă administraţia ţării
corespondente un disponibil din care sunt retrase sumele datorate sau un
cont  curent  de  legătură  din  care  sunt  debitate  creanţele  pentru
serviciul de mandate poştale.
    3. Orice administraţie  care  se găseşte descoperită faţă de o  altă
administraţie  cu  o sumă care depăşeşte limitele fixate  de  regulament
este în drept să solicite vărsarea unui avans.
    4. În caz de  neplată  la  termenele fixate  de  regulament,  sumele
datorate  sunt  producătoare  de dobîndă de 6% pe an, din ziua  în  care
expiră termenul respectiv pînă în ziua plăţii.
    5. Dispoziţiile  prezentului  aranjament şi ale regulamentului  său,
referitoare la întocmirea şi reglarea conturilor, nu pot fi prejudiciate
prin  nici  o măsură unilaterală, cum ar fi: moratoriu,  interdicţie  de
transfer etc.

                             Articolul 13
                          Dispoziţii finale

    1. Convenţia  este aplicabilă, eventual, prin analogie, la tot  ceea
ce nu este în mod expres reglementat prin prezentul aranjament.
    2. Art. 4 al Convenţiei nu este aplicabil prezentului aranjament.
    3. Condiţiile   de   aprobare  a  propunerilor   privind   prezentul
aranjament:
    3.1. Pentru a  deveni executorii, propunerile supuse congresului  şi
referitoare  la  prezentul aranjament şi la regulamentul său trebuie  să
fie  aprobate  de majoritatea ţărilor membre prezente, care  votează  şi
sunt  părţi  la  aranjament. Cel puţin jumătate  dintre  ţările  membre,
reprezentate în congres, trebuie să fie prezente în momentul votului.
    3.2. Pentru a   deveni   executorii,  propunerile   referitoare   la
regulament,  care  au  fost returnate de către  congres  Consiliului  de
exploatare  poştală,  pentru decizie, sau care au fost  introduse  între
două  congrese,  trebuie să fie aprobate de către majoritatea  membrilor
Consiliului de exploatare poştală, care sunt părţi la aranjament.
    3.3. Pentru a  deveni  executorii, propunerile introduse între  două
congrese şi referitoare la prezentul aranjament trebuie să reunească:
    3.3.1. două treimi  din  sufragii, cel puţin jumătate dintre  ţările
membre  părţi  la aranjament, care au răspuns la consultare,  dacă  este
vorba despre adăugarea unor dispoziţii noi;
    3.3.2. majoritatea  sufragiilor,  cel puţin jumătate  dintre  ţările
membre părţi la aranjament, care au răspuns consultării, dacă este vorba
despre modificarea dispoziţiilor prezentului aranjament.
    3.3.3. majoritatea    sufragiilor,    dacă    propunerile    implică
interpretarea prevederilor prezentului aranjament.
    3.4. În pofida  dispoziţiilor  prevăzute la pct. 3.3.1., orice  ţară
membră,   a  cărei  legislaţie  naţională  este  încă  incompatibilă  cu
adăugarea propusă, are posibilitatea de a face o declaraţie scrisă către
directorul general al Biroului internaţional, indicînd faptul că nu este
posibil să accepte această adăugare, în termen de 90 de zile începînd de
la data notificării acesteia.
    4. Prezentul  aranjament va fi pus în aplicare la data de 1 ianuarie
1996  şi  va  rămîne în vigoare pînă la punerea în  aplicare  a  actelor
viitorului congres.
    Drept pentru  care, plenipotenţiarii guvernelor ţărilor contractante
au semnat prezentul aranjament într-un exemplar care este depus pe lîngă
directorul general al Biroului internaţional. O copie de pe acesta va fi
predată fiecărei părţi de către guvernul ţării gazdă a congresului.

    Întocmit la Seul la 14 septembrie 1994.